Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-01-14 / nr. 4
re căt să se preschimbe ratificațiile și să se publice cele de pe urmă protocoale. Feruc Hanției și familiei sale niște prezenturi foarte scumpe. Lui Șajului încungiurat cu diamante și patru Napoleon III, portretul cauza timpului rău ce urma. Se află cu un feliu de adeverire, că episcopul de Amiens, Salinis, figurează în cea de minisîntăi linie pe lista candidaților de D. Ruland, învățăturilor publice, arhiepiscopie, supusă trui la alegerea imperatorului. Cele alte nume, de ce arată că ar fi urmărit după el, nu se par nici cum că ar fi din acele pe care opiniea publică și pusăse înainte; se vorbește de Da niel, episcop de Cutansa, G. de Gavignu, episcop de Soason, Bonșoz, episcop de Evreo, și de Blancort de Bailsuil, arhiepiscop Ruen; însă se poate încredința după lămuririle din urmă, că nici un cardinal nu este listă, trecut de JURNALUL de FRANCFORT după o corespondenție de la Paris arată cu lămurire, că Turcea reiee în stăpănire Delta Dunărei, cu toate că cele alte părți a pămăntului dat de cătră Rosiea se vor adăogi cătră Moldaviea, fiindcă s'au găndit cum că Poarta va protegui și va întreține mai bine gurile Dunărei. Dezertarea Principatelor sa făgăduit deodată de cătră puterile care și a Mărei Negre s'au asigurat, s'au se învinovățau, că ar voi să prelungească fără motivuri ocuparea lor. Camera Criminală a curței Impărătești din Paris, s'au ocupat în 9 ianuarie de actele procesului în contra lui Juan Luis Verne, preot interdict, învinovățit cu uciderea plinită aasupra persoanei arhiepiscopului de Paris. După ce au ascultat raportul asupra acestaștei pricinpi, Camera au prieier hotărărea, prin care trimete ne Bepxe sub învinovățirea de ucigător, dinaintea Curței de asizi din Seina, spre a fi judecat la cea întăia ei sesie. Verse, au fost scos din închisoarea de la Mazas, și strămutat la închisoarea drepdacă nu va urma apelație va fi cu putință a se arăta pozitiv ziua deschiderei desbaterilor dinaintea Curței de asizi. Sămbătă au urmat înmormăntarea Arte, vicarii generali capitulari și stareții arhiepiscopului de Paris, Sibur. La 877 patulari a bisericilor din Paris, s'au dus la arhiepiscopie spre a pune în lucrare spălarea trupului. Tot odată, trupele comandate pentru cortegii, se aflau întrunite în înprejurimile palatului arhiepiscopesc, unde se și adunasă o mulțime însămnătoare. După îndeplinirea ceremoniilor îndatinate la Capela iluminată, trupul s'au depus pe carul funebru și corterul s'au pus în marș cu rănduiala următoare: un pichet din gvardiea de la Paris, Saperii, trâmbetarii și muzica gvizilor, un escadron din acel regiment comandant de colonel și întovărășit de Steag. Un batalion din jandarmeaduce Imperatorului Francai turcomani” Împărătesei, un colier scump de mărgăritare, prințului Împărătesc, o sabie păstrată încă de mult timp ca un feliu de lucru sfănt pentru musulmani, însă, se adaoge că urmează mai o asupra Coaptei lui Feruc Han mitelor sale; neliniștirea prezentăci, în loc să fi agiune la Marsiliea uinde ce aștepta, un vas carile s'au grimes înaintei cupei ce are științi des rea hotărărei cei întăi, ear acele 5 dzile pre el, au fost nevoit să se re'ntoarne din espiră tocmai la 14. Numai de la acea dată HE » 1 'au și închis, puindusă chiar în odaea ocupată mai natăței de la Consierjerie unde gru, șefii corposurilor și ofițerii purtau acest semn de doliu la mănunchiul săbiilor. Muzicele deosebitelor detașamente căntau marșuri funebre, care se amestecau cu surda batere a dobelor, vite de Pianori, unde se părăște din scurt. Se crede, că se va judeca în cele înde Sema, carea se va deschide la 16 a acestei luni. Cu toate aceste, ziua deschiderei desîncă nu poate să fie baterilor, definitiv hotărătă AN acest moment, fiindcă de at tăi dzile, a sesiei a doua asizilor la cortegiul, după ce au urmat calea veche însămnată au sosit pe la 9”, oare aa Notriam. Biserica era stolită cu draperii negre cu dungi argintii, în toată lărgimea sa, începănd de la Galeriile Regelui, pănă la podele. Clopotul cel mare de la Notrdam și toate celealte clopote din Paris, au sunat pe contenit și au amestecat jalnicul lor glas cu vitetul salvelor de artilerie. Fie s'au dat hotărărea cei întăi instanțiii actul de învinovățire s'au făcut cunoscut vinovatului încăt se știe că după cuprinderea instrucțiilor criminale, învinovătovin titul ape à dzile spre a apela la sfărmaștuliu, persieie statornic în proiectul de a rezpeptnarea acestora au trimes la Petersburg un ambasador, Kane temeiul convenției de mai nainte, să capite agiutoriu de la Rosiea. Corpul Englez din Indiea se înfințează asupra Persiei pe la Kabul, iarespedițiea de pe mare au sosit în Golful Persic, unde ar fi și debarcat la Basora. De la Constantinopoli înștiințează că Cerchesii, sub comanda lui Ibraim, ar fi căștigat o mare asupra Rosienilor, luăndu-li și 9 tunuri. vinceală Feruc-Han ambasadorul Persiei, s'au primit la Marsilica în 113) Tansapie cu mare ceremonie. Ratificațiile înprumutului nou au sosit de la London. D. Laiard sau îndatorit în doă luni a compune o societate pentru facerea drumurilor de fer pe la Rusciuc, Adrianopoli, Șumla fără garanție a procentelor.Imperatorul și Înpărăteasa de Austriea au făcut în 3 (15) Ianuarie o lor solenetă întrare în Milano. Șiri de la Constantinopoli, unde crestiea Persiană au deșteptat interesul cel mai viu, arată că Guvernul Persiei au rănduit 20 batalioane regulate de infanterie și 5000 călăreți, au purces de la mai multe ponturi a Imperiului spre a se concentra la parte spre a întări garnizoanele cetăților Cazarum și Ferozabad care apără drumugolful Persic, iea Înpărătească, batalion al 7- . gesamvarșurile conducătoare în apăuntrul țerei. Ce dzice, că le regiment de infanterie, Generalul .. popoarelor nomade de la Macu ar fi resuirmandant a trupelor cortesului și statul pins cererea de a învoi trupelor Rusiene trecerea major. 6 trăsuri în doliu, cuprinzind membrii capitului metropolitan. Chirosul purls Carul funerar tras de 6 cai înbrăcați în negru și dus de trăi de 6 i Seciul era garnisit tănd semnile arhiepiscopești, învălite cu crep negru, și, pe din afară cu catifea violetă, car o cruce mare albă deasupra carului, pe marginile lui se desfășura ca un scut, marca arhiepiscopului. Membrii familiei urmați de mai multe deputații, între carii se observau acii a Scopotorilor Franției, a căreia prezident au fost reposatul. O trăsură de ceremonie a Imperatorului cu un adjutant și un șambelan a M. S. alte deputații și trupe. Șiragul întins de fiecare parte a carului, era compus din 4 companii din al 20-le de infanterie, cu steagul, dobele și trombetele învălite cu crepne prin a lor țară. A LELLE 24 L P.T. bela cu Anglica, deși mai avea să lupta cu turburări din năuntru și cu lipsa de bani, spre întări IAȘI INSTUTUL TIPO LITOGRAFIC A ALBINEI ROMĂNE -uormiito O viu, ÎN ȘTINEȚARE E. Iscălitul voind a'și vinde casăle sale din Mihaileni de veci, după lămurirele arătate mai gios: 4. Odăi sus cu o cămară răce de cărămidă, un cerdac de lemn de șăzut vara la masă, 2 odăi goi în ogradă cu camară, și culini de cărămidă. Grajdiu, șură hambar, pivnigă și o făntănă AN ogradă cu apă dulce, 2 grădini înpregiurul casălor, însă una cu vie ca un pogon, și burtuoane din cel mai bun soia, și una mare pentru sămănat verdețuri ca să fie și peste iarnă; mărimea locului de giur înpregiur să alcătuești de 160 stănjini domnești, pe propietaua fostului Domn M. Sturdza, cine va fi ahotnic a le cumpăra de veci să se arăte la iscălitul ce locuește AN Mihaileni unde va pute săvărși vănzarea cu cel mai moderat prețu. Maior C. Țintilă. -- e. -------155-u-------. ul ---”--” ------2----- I.. DEPEȘE TELEGRAFIIE Feruc-Han se aștepta la Paris unde i se pregătea o pompoasă givia Să dizise că de acolo va trece la London care a tracta de-a dreptul cu cabinetul Englez pentru pădurea desbinării născute - - între Guvernul său și Anglie.La deschiderea Parlamentului, Misteriul are să cere de la țară bani pentru sporirea armiei și „ru la țară bani pentru sporirea armiei și a flotei în Indie aM. S. Imperatorul și Impăr. Austriei au vizitat în 15 ianuarie la Milano teatrul de la Scola unde fură cu o vie manifestație saluriați. A434 -- Coonsiliul suprem a Spițezei au încuviințat propunerea consiliului federal cu 33 în contra 2 poturi. Prizonierii îndată se vor elibera. M. C. Regele Prusiei carile amănară mișcarea armiei pănă la 15 Jan. săb scrisă de ordinul cuvenit, însă, după priimirea deșei despre acea eliberare, ordinul nu s'au espeduit cătră comandantul an-șef. Ucigașul Verre s'au osăndit la moarte. Leu , Episcopul de Amian, de Sabinie, s'au numit arhiepiscop de Paris. . A.. « â