Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)

1857-01-14 / nr. 4

re căt să se preschimbe ratificațiile și să se publice cele de pe urmă protocoale. Feruc Han­­ției și familiei sale niște prezenturi foar­­te scumpe. Lui Șajului încungiurat cu diamante și patru Napoleon III, portretul cauza timpului rău ce urma. Se află cu un feliu de adeverire, că episcopul de Amiens, Salinis, figurează în cea de minis­­întăi linie pe lista candidaților de D. Ruland, învățăturilor publice, arhiepiscopie, supusă trui la alegerea imperatorului. Cele alte nume, de ce ara­­tă că ar fi urmărit după el, nu se par nici cum că ar fi din acele pe care opiniea pu­­blică și pusăse înainte; se vorbește de Da­­­ niel, episcop de Cutansa, G. de Gavignu, e­­piscop de Soason, Bonșoz, episcop de Evreo, și de Blancort de Bailsuil, arhiepiscop Ruen; însă se poate încredința după lă­­muririle din urmă, că nici un cardinal nu este listă, trecut de JURNALU­L de FRANCFORT după o corespondenție de la Paris arată cu lămu­­rire, că Turc­ea reiee în stăpănire Delta Dunărei, cu toate că cele alte părți a pă­­măntului dat de cătră Rosiea se vor adăogi cătră Moldaviea, fiind­că s'au găndit cum că Poarta va protegui și va întreține mai bine gurile Dunărei. Dezertarea Principatelor sa făgăduit de­odată de cătră puterile care și a Mărei Negre s'au asigurat, s'au se învinovățau, că ar voi să prelungească fără motivuri ocuparea lor.­ Camera Cri­­minală a curței Imp­ărătești din Paris, s'au ocupat în 9 ianuarie de actele procesului în contra lui Juan Luis Verne, preot in­­terdict, învinovățit cu uciderea plinită a­­asupra persoanei arhiepiscopului de Paris. După ce au ascultat raportul asupra ace­­s­­ta­ștei pricinpi, Camera au­­ prieier hotărărea, prin care trimete ne Bepxe sub învinovă­­țirea de ucigător, dinaintea Curței de a­­sizi din Seina, spre a fi judecat la cea în­­tăi­a ei sesie. Verse, au fost scos din închisoarea de la Mazas, și strămutat la închisoarea drep­­dacă nu va urma apelație va fi cu putință a se arăta pozitiv ziua deschiderei desbaterilor d­inaintea Curței de asizi. Sămbătă au urmat înmormăntarea Ar­­te, vicarii generali capitulari și stareții ar­­hiepiscopului de Paris, Sibur. La 877 pa­­tulari a bisericilor din Paris, s'au dus la arhiepiscopie spre a pune în lucrare spăla­­rea trupului. Tot o­dată, trupele coman­­date pentru cortegii, se aflau întrunite în înprejurimile palatului arhiepiscopesc, unde se și adunasă o mulțime însămnătoare.­­­­ După îndeplinirea ceremoniilor îndati­­nate la Capela iluminată, trupul s'au de­­pus pe carul funebru și corterul s'au pus în marș cu rănduiala următoare: un pichet din gvardiea de la Paris, Saperii, trâmbetarii și muzica gvizilor, un escadron din acel re­­giment comandant de colonel și întovără­­șit de Steag. Un batalion din jandarme­­aduce Imperatorului Fran­­cai turcomani” Împărătesei, un colier scump de mărgăritare, prințului Împărătesc, o sabie păstrată încă de mult timp ca un feliu de lucru sfănt pentru musulmani, în­­să, se adaoge că urmează mai o asupra Coaptei lui Feruc Han mi­telor sale; neliniștire­a prezen­­tăci, în loc să fi agiune la­­­ Marsiliea uinde ce aștepta, un vas carile s'au grimes înaintei cupe­i ce are științi des­ rea hotărărei cei întăi, ear acele 5 dzile pre el, au fost nevoit să se re'ntoarne din espiră tocmai la 14. Numai de la acea dată HE » 1 'au și în­­chis, puindusă chiar în odaea ocupată mai na­­tăței de la Consierjerie unde gru, șefii corposurilor și ofițerii purtau a­­cest semn de doliu la mănunchiul săbiilor. Muzicele deosebitelor detașamente căntau marșuri funebre, care se amestecau cu surda batere a dobelor, vite de Pianori, unde se părăște din scurt. Se crede, că se va judeca în cele în­­de Sem­a, carea se va deschide la 16 a acestei luni. Cu toate aceste, ziua deschiderei des­­încă nu poate să fie baterilor, definitiv h­otărătă AN acest moment, fiind­că de a­­t tăi dzile, a sesiei a dou­a asizilor la cortegiul, după ce au urmat calea ve­che însămnată au sosit pe la 9”, oare aa Notr­iam. Biserica era stolită cu draperii negre cu dungi argintii, în toată lărgimea sa, în­­cepănd de la Galeriile Regelui, pănă la podele. Clopotul cel mare de la Notr­dam și toate cele­alte clopote din Paris, au sunat pe contenit și au amestecat jalnicul lor glas cu vitetul salvelor de artilerie. Fie s'au dat hotărărea cei întăi instanții­i actul de învinovățire s'au făcut cunos­­­­­­­­­­cut vinovatului încăt se știe că după cu­­­­prinderea instrucțiilor criminale, învinovă­­tovin titul ape à dzile spre a apela la sfărma­­ștuliu, persiei­e statornic în proiectul de a rez­­pe­ptnarea acestora au trimes la Petersburg un amba­­sador, Ka­­ne temeiul convenției de mai nainte, să capite agiutoriu de la Rosiea. Corpul Englez din Indiea se înfințează asupra Persiei pe la Kabul, iar­espedițiea de pe mare au sosit în Golful Per­­sic, unde ar fi și debarcat la Basora. De la Constantinopoli înștiințează că Cerchesii, sub comanda lui Ibraim, ar fi căștigat o mare asupra Rosienilor, luăndu-li și 9 tunuri. vinceală Feruc-Han ambasadorul Persiei, s'au primit la Marsilica în 1­­13) Tansapie cu mare ceremonie.­­ Ratificațiile înprumutului n­ou au sosit de la London. D. Laiard sau îndatorit în doă luni a compune o societate pentru facerea drumurilor de fer pe la Rusciuc, A­­drianopoli, Șumla fără garanție a procentelor.­­Im­­peratorul și Înpărăteasa de Austriea au făcut în 3 (15) Ianuarie o lor solenetă întrare în Milano. Șiri de la Constantinopoli, unde crestiea Persia­­nă au deșteptat interesul cel mai viu, arată că Gu­­vernul Persiei au rănduit 20 batalioane regulate de infanterie și 5000 călăreți, au purces de la mai multe ponturi a Imperiului spre a se concentra la parte spre a întări garnizoanele cetăților Cazarum și Ferozabad care apără drumu­­­­golful Persic, iea Înpărătească, batali­on al 7- . gesamv­arșu­­rile conducătoare în apăuntrul țerei. Ce dzice, că le regiment de infanterie, Generalul .. popoarelor nomade de la Macu ar fi res­­u­ir­mandant a trupelor cortesului și statul pins cererea de a învoi trupelor Rusiene trecerea major. 6 trăsuri în doliu, cuprinzind mem­­brii capitului metropolitan. Chirosul pur­­ls Carul funerar tras de 6 cai înbrăcați în negru și dus de trăi de 6 i­­ Seci­ul era garnisit tănd semnile arhiepiscopești, învălite cu crep negru, și, pe din afară cu catifea violetă, car o cruce mare albă de­asupra carului, pe marginile lui se desfă­­șura ca un scut, marca arhiepiscopului. Mem­­brii familiei urmați de mai multe deputații, între carii se observau acii a Scopotorilor Franției, a căreia prezident au fost reposatul. O trăsură de ceremonie a Imperatorului cu un adjutant și un șambelan a M. S. alte deputații și trupe. Șiragul întins de fie­care parte a carului, era compus din 4 com­­panii din al 20-le de infanterie, cu steagul, dobele și trombetele învălite cu crep­ne­ prin a lor țară. A LELLE 24 L P.T. bela cu Anglica, deși mai ave­a să lupta cu turbu­­rări din năuntru și cu lipsa de bani, spre întări­­ IAȘI INSTUTUL TIPO­ LITOGRAFIC A ALBINEI ROMĂNE -uormiito O viu,­ ­­­­­ ÎN ȘTINEȚARE E. Iscălitul voind a'și vinde casăle sale din Mihaileni de veci, după lămurirele arătate mai gios: 4. Odăi sus cu o cămară răce de cără­­midă, un cerdac de lemn de șăzut vara la masă, 2 odăi goi în ogradă cu camară, și culini de cărămidă. Grajdiu, șură hambar, pivnigă și o făntănă AN o­gradă cu apă dulce, 2 grădini înpregiurul casălor, însă una cu vie ca un pogon, și burtuoane din cel mai bun soia, și una mare pentru să­­mănat verdețuri ca să fie și peste iarnă; mărimea locului de giur înpregiur să al­­cătuești de 160 stănjini domnești, pe pro­­pietaua fostului Domn M. Sturdza, cine va fi ahotnic a le cumpăra de veci să se arăte la iscălitul ce locuește AN Mihaileni unde va pute săvărși vănzarea cu cel mai moderat prețu. Maior C. Țintilă. -- e. -------155-u-------. ul ---”--” ------2----- I..­­ DEPEȘE TELEGRAFII­E Feruc-Han se aștepta la Paris unde i se pregătea o pompoasă givia Să dizise că de acolo va trece la London care a tracta de-a dreptul cu cabinetul Englez pentru păd­urea desbinării născute - - între Guvernul său și Anglie.­La deschiderea Parlamentului, Mi­­­steriul are să cere de la țară bani pentru sporirea armiei și „ru la țară bani pentru sporirea armiei și a flotei în Indie a­­M. S. Imperatorul și Impăr. Austriei au vizitat în 15 ianuarie la Milano teatrul de la Scola unde fură cu o vie manifestație saluriați.­­ A434 -­­- Coonsiliul suprem a Spițezei au încuviințat propunerea con­­siliului federal cu 33 în contra 2 poturi. Prizonierii îndată se vor elibera. M. C. Regele Prusiei carile amănară mișcarea armiei pănă la 15 Jan. săb­ scrisă de ordinul cuvenit, însă, după priimirea de­­șei despre acea eliberare, ordinul nu s'au espeduit cătră co­­mandantul an-șef.­ Ucigașul Verre s'au osăndit la moarte. Le­u­­­­ , Episcopul de Amian, de Sabinie, s'au numit arhiepiscop de Paris. . A.. « â

Next