Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-02-14 / nr. 13
2 brile bilanțul urma să și Torino,rea energică finanțial, înpărțit sema căreia semă Komiciei, vederează o cădere însămpeșele telegrafice de motoare asupra cheltuelilor. De la Constantinopoli6 Fevoruarie scrie, că la acea dată au trebuit să se espetuească două depeșe de la Teheran, cătră ambasadorul Feruc Han, prin care recomendează de a-i pune toate anevoințele spre a aduce o înpăciuire a conflictului Cu artira generală a armiei Anglo-Persan. Rosiene, se dzice că s'au strămutat la Erivan. Noutățile de la Bombai arată, că corpusul armiei Engleze, au sosit la Cahul și s'au unit cu trupele lui Dost Moxamed. l Lucrările drumului de fer de la Smirna la Aidin au început de acuma îno septăment. De la Arena ce spune de la 7 Fevruarie, că admiralul Rue-Vilomet au publicat un ordin de dzi, prin care problamă noprirea de la Pireu a batalionului trupelor Franțeze, plia s'au celebrat prin un tedeum. De asămine s'au dat un mare bal, la carile au aderat admiralului un mare număr de ofițeri Franțezi. Noutățile de la Hong Cong 30 Dechemvrie, anunță, că comisarii trimiși de cătră Imperatorul Hinei, spre a pune la cale învăluirea atingătoare de Canton, erau așteptați în acea poliție, în cursul lunei lui Fevruarie. Aceste puoutăți mai arată, că guvernatorul leh s'au degradat, asemine că ce jufuise ertare rebelilor, carii, întruninduse cu trupele imperiale, au format după cum se pare proiectul de a incendiea politica Hong-Cong. Englezii vegeau necontenit și luasă măsurile neapărate pentru apărare. Contele Paar, ministrul Austriei de la Torino, carile se dusese la Milano cu ocaziea petrecerei acolo a Imperatorului Franz Iosef, s-au înturnat la Torino în 11. Fiecare ăși amintește, că pe cănd acest diplomat au pornit, se răspăndise un vitet credzut de cătră mulți, că poate nu se va mai înturna acolo după pozițiea de față a relațiilor dintre Piemont și Austriea. Un adevăr, și temere ca în fața luptei ce s'au deschis între jurnalele oficiale din Milano acest viet să nu se facă o realitate; însă, din norocire vedem că asta de un nou crimenă morală a acelor ce l'au scris seau nebuniea acelor ce l'au respăndit; el nu poate să aibă rezultat, adecă de nare poate să a tuturor căci de căt acesta întăria barbaților racter și a stinge din găndul Neapoli ideea unei amnestie, aibă pentru regat cele mai triste urmări. Poate că acesta'i și scopul la carile n au voit să agiungă, mai curănd decăt la o încercare nu s'au adiverit. Curierul din Italiea au adus testul unei proclamații matiniste, respăndită la Neapoli, și despre care s'au primit încunoștiințarea prin telegraf. Aceasta este o chemare la arme, a flotei și a armiei din regatul ambelor Sicilii spre a resbuna moartea regicidului Milano. Cănd cetește cineva acest document, nu știe cum trebue să defaime mai mult, adecă, adănca degradație Jurnalele Engleze, publică pe rănd dedespre care am mai vorbit, și dupre care, de despre o parte, puterile vritanice ar fi întrat în Cabalistan spre a mărșui înpreună cu Roranii lui Dost Mohamed în contra Heratului, pe cănd despre o altă Feruc-Han au primit ordinul de a nu lăsa în restatornicirea păcei. Nimvii nengrijere pentru a ajunge !. Ele se radzimă pe moută acestea, care înfățoșază pozițiea lucrărilor sub o privire mai spre ace presimți o curăndă înpăduire. Dar, o scrisoare adresată de la Paris cătră Morning Post, se întinde încă pănă acolo, între Feruc Han și Lord Covlei se privesc ca decizice, că bazele unei negoțiații și hotărăte și că ele se radzimă pe renturnarea din o parte și alta a Heratului și a Bușirului. Pe lăngă aceste, Anglica s'ar lasa de a mai cere destituirea întăiului ministru a Șahului. TAIMSUL publică asupra cvestiei Principatelor un nou articol, carele, se deosebește numai prin acea de articolul MORNING POSTULUI, despre care am vorbit, că, cel puțin are meritul de a nu alerga la ocări spre a combate unirea, însă, în fond argumentația este tot aceași, zicănd că unirea trebue să se respingă pentru că este sprijinită de Rusia. Încăt însuși Independențiea zice, că dupre căt se pare minoritatea prin îndărătniciea sa va birui, și Principatele vor rămăne despărțite, dacă cel puțin nu se va alerga, dupre cum se arată de cătră o corespondenție de la Berlin, la un termin de mijloc și se va hărănisti zi amănduror provințiilor oarecare tuți deopotrivă, și într'un chip ca să simplifice îndoita lor administrație. De la Viena se scrie, că Imperatorul și Imperăteasa vor trebui să se ducă la Pesta, pe la începutul viitoarei luni Maiu, și amnestie va încorona acest vacagiu, ca și pe acel de la Milano. Se asigură, că autoritățile Ungare, se pregătesc de a face o strălucită priimire, părechei împărătești, de la Constantinopoli 5 Fevruarie, M. Sa Sultanul și miniștrii de la Smirna, a căruia concesie de curănd sau Otomani, au subscris la drumul de fer T r LEifA. JURNALUL de CONSTANTINOPOLI scrie M. S. Sultanul au trimes un mare hărăzit. În curănd se vor ocupa cu rezidirea Candiei, oborită prin cel de pe urmă cutremur de pămănt și cu repararea stricăciunelor cauzate la Sinope, de cătră dom- Spre Ierusalim Ce s'au mai făcut o propunere pentru durarea unui drumbardament: se îndreptau numeroși pelerini, asemene de fer, mergător prin provințiile Italiene la Adpianonoai. PRESA de ORIENT zice: că mesageriile împărătești s'au înțăles cu pacebotele Rosiene, spre a porni pe rănd la Marsiliea. Mesageriile vor plini calea de la Constantinopoli la Marsilia în 6 zile. Noutățile de la Neapoli anunță, că contele Acnila organizază o companie de plutire cu vapor, număr de cărți arabe și turcești pentru Biblioteca din Berlin. Guvernul S-alau trimes la Paris doi învățați turci Husein și Soliman Efendi, spre a paradosi limba arabă și acea turcească. - Salih Belu, fiiul marelui Vizir, carile mersese la Paris cu însărcinare, după ce au petrecut la Viena cătva timp s'au înturnat la Constantinopoli pe la Trieste. - Prințul Bibescu, s'au M. S. Sultanului purces pe la Trieste la Viena, prezentat după care au de-asemine Prințul Gheorghie Știrbei, general de Brigadă Otoman au avut onor a se prezenta o. mare binevoință și eau vorbit despre părin- S. Sultanului, carile l'au priimit cu tele său în termine foarte onorabile. Un trimes din partea lui Șeih Șamil, au sosit la Constantinopoli. Mehmed-Pașa ministru de marină au asistat la solenitatea în care s'au înpărțit mediile Engleze soldaților de marină Otomană, carii au conlucrat la rezbelul din Crimea. De scrie, că un regiment de cavalerie, sub în rănd spre marginile Greciei, ca să pue în la Constantinopoli 30 ianuarie pe ordinile lui Sadir-Pașa, va purcede culucrare împreună cu trupele guvernului Elin, înfrânarea hoțiilor, potrivit cu îndatoririle contractate în privirea aceasta între amăndoă țerile, și pe care Î. Poartă încă n'au putut să le îndeplinească pănă acuma, din cauza timpului cerut pentru pregătirea locuințelor treupei. De la Constantinopoli din 2 Fevruarie se arată că Derviș-Pașa delegatul Î. Porți la comisiea delimitației marginei Besarabiei, au purces în zilele trecute spre Iași, ducănd o copie a hărței făcute în cele de pe urmă Conferenții de la Paris, care va servi de regulă definitivă a liniei modificate. Toți pretendenții la Principatele Moldo-Valahiei, se întrunesc la Constantinopoli spre a lucra la candidatura lor. Prințisa Bibesco, D. Ioan Ghica de la Samos, ni D. Gheorghie Știrbei, ce află sosiți. Ce ma aștepta căt de curănd Prințul Știrbei, părintele celui de pe urmă, pe prințul Sturza și un Prințu Cantacuzin. Mehmed-Aali-Pașa, membrul marelui consiliu, s'au înturnat din soeagul său în Europa. ranți ea. Dupre o nouă încheiere a Guvernului, pensie a marșalului Pelsie de 100,000 franci, are după moartea sa se treacă asupra soției sale. În otelul ambasadei se fac mari pregătiri pentru priimirea relui Duca Constantin Pociene, Me LA ue are să vie la Paris în Aprilie viitor. Unul din doi moi Senatori carii au deschiderea ceci 25 dense giurămănt, este marșalul Pelisie Vuca de Malacoff. Nu puțină sensație face aice ordinul dat a se întări garnizona de Roma prin o giumătate de brigadă. Contele Chiseleff s'au înturnat din călătoriea sa de la Nitra. Căteva Gazete Engleze s'au secvestrat la Paris pentru discursul celebruînla care Rulen au țănut la London la ocaziea mormăntărei polonului Verceli, Aniversara debarcărei la Nauîn adevăr, descuviințaRegelui din îndoit de caKB 0 .Dupre moutățile la Constantinopoli, parte, o favorabilă, și LILES paraduit mai mulți refugiu ce aveau a fi