Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-02-25 / nr. 16
J La cauza lăcrările REVISTĂ POLITICĂ. Hong Kong, indigenă. Se răspăndisă vietul, că factoriile aveau să fie atacate și fregata Franțeză Virginiea cu pavilionul viteadmiralului, care se afla ancorată în port, debarcasă un detașament de 120 oameni tins actul de ertare hărăzită la 25 ianuarie trecut, chiar și asupra acelor carii au fost învinovățiți de crima de insulte asupra membrilor casei domnitoare, un crimen prevădzut prin Art. 64 din Codul Penal protegui pendată La Paris rămăsese liniștite și la 31 Dechemvrie, data celor din urmă noutăți, oamenii începuse a se mai asigura. Imperatorul Franț Iosef, prin o scrisoare autografă din 11 a acestei luni au înTeheran, la Bender Bașir și la Tauris. veste ne'ncetat și chiar în Principatul Neo- Consulii Persiei vor rezida la Paris, Marșatel predomnește o agitație vrednică de siliea și la insula mirei Burbon, tănguit și carea se întreține prin demon- Teatrul național de la Welington, sau strațiile roialiștilor. Autoritatea au trenimicit de cătră un însămnător incendiu, bun să pășască cătră piște arestații și din el n'au rămas altă, de căt zidurile nă- să organizeze o gvardie civilă, spre a o ajuitepăra în contra unor două încercări visu. Un miting public s'au ținut la Bristol, recționale, spre a ce adresa petiții cătră Parlament Dupre depe mile din 22 Fevruarie sara :... mi, Nina, primite la Paris de la Madrid, acolo pici se Mitingul au fost prezidat defPoseph Șar știea macar despre vorbele respăndite mens leson. Reverandul M. F'Neil au propus o tru un coup d'état carile e'ar fi plinit în rezoluție, carea s'au adoptat în unanimir „ ..NAL.. lucrător. Acest n50 [UNK] act de îndurare, de Pe Spaniea. Ele anunță numai, că un mare bal tate, pita fiigunoă nea mai are putere 96 avea oùcedee în curănd la case au și fost pus în lucrare, despre încoronarea M. Case Înpărătești, în cursul verei viitoare. Aceasta însă, escadra Emaez», fiindcă nici o cauză în ției, nu avem nimică de însămnat, de căt IÎ.. may 1 . 474 stăruitorul vitei despre proiectul de încota acest din urmă mijloc, atăt de antiparonare a M. Lor Înpărătești în curtul zic creștinătăței și de o natură ca să deverei piitoare și despre înfățoșarea a 1 3133 Senat a unei propuneri a 1. Ferdinand Baro, Rezoluțiea declară de 'a sămine KB s'au ape trebuință de adiverire. Dupre cum s'au mai arătat, greutatea ce se născuse la Berlin între Camerile Prusiene și minister, în cauza așăzărei de în seanța din sămbăta trecută ținti doar nouă dări și care pentru un moment “7 cu părere CE răta espedițiea în con- a ce centreliza și a ce examina de acea tra Persiei. Acesta''i un act de invazie fără li s'au părut a fi amenințătoare, acum mai ? Ph'adsnape, dorințile exprimate de cătră conmotiv, în contra unui stat'mai slab și dacă s'au înlăturat. Comisie a finanțelor din Camera Reprezentanților, au adoptat o propunere a D. Cune, carea, fără să contesteze în prințip nevoia despre niște două dări au exprimat ideea, că oarecare spopiri de cheltuele s'ar pute acoperi prin mijlocirea unei dări anume hotărătă și mai ales prin mijlocirea economiilor ce s'ar fac asămine putere. ce în budgetul cheltuelilor, și însă departe de a se înțălege asupra Ca o probă a nemulțămirei produsă la Dupre scrisorile de la Viena 21 Fepr, unui alt punt carile se atinge foarte de a Neapoli prin amnestiea proclamată la Mi- D. Baron Coler s'au numit trimis al Ausproape de astă crestie, adecă, de încezulano, se arată, că jurnalul oficial din triei la Berlin wi s'au înlocuit în postul șuirea întregimei Principatelor. Austriea Ambe-Sicilii nici au făcut mabar cea mai de plenipotent Austriean în comisiea de apoi, la îngrijierea de a ce asigura astă mică amintire despre acest act așa de rău- reorganizare a Principatelor Dunărene. Pe garanție, să fie rezervată numai puterilor dat a Imperatorului Austriei, consilierul de minister Lișman. aimirpose, adecă, a ei, a Rusiei și a Turrezbel sau a se începe dușmănii, încredințată unui ofițer subordinat, căci, constituirea Engleză au investit numai pe Regină cu Regele Bavariei, carile era așteptat de Cu căt deslegarea crestiei Nersatelului devine cănd Angliea voește, la toate pumai multe dzile la Fiorența, au sosit acolo Ce prelungește, cu arăta spiritele ce înterile ce s'au de conferențiile în 10, ne calea de la Bolopiea. În curtartă la Berlin și în Sințera. La cer de la Paris, să fie cemate de a conlucra sin se arată foarte întărzați pentru eci dă la aceasta. sul scurtei petreceri ce au avut în Capitalie, M. La au vizitat galeriile și viulio- șmua manifestat de cătră autoritățile el- Nervșatelului, încăt timp nu ce va lăsa delor 3 puteri. 14 Fevruarie albile, și au onorat cu ființa ca, serbarea vete, ca să judece me dezertorii Nensatems că Senatul au refuzat de a ce npimi strălucită, ce ministrul Austriei au dat ereă, carii au refuzat de a se înrola punerea la cale finanțială hotărătă în onorul familiei mare-ducale, cu ocazie a steatui federal. Întru aceasta se face o între guvernul Elin și puterile protocăsătoriei arhiducăi clronom. Augustus observație cu oarecare rezon, că adecă guitoare a Greciei. Cabinetul după ce au voyager, după aceea au pornit în 13 și s au Regele prusiei rămăne suveran leguit a debutat, au referat pe urmă miniștrilor ceîndrumat spre Roma. „aliu 2277 .83 . î. u2 V . -noutățile de la Canton o mare întărzire în înpoporarea Europei. Cu au început iarăși a se spre a toate aceste, lavorbi Tratatul Franco-Persan, dzice între al drepturile sale și conferențiea a se înlesni, bunele și dreptări, încăt, prin urmare roialiștii din Prinîntre supușii amănduror sindpat nu pot să fie nevoiți de a rădica a pentru protecție a supușilor lor ma în contra lui. siliurile generale a Departamentelor, pen- UJ.DJfu..a) TPS KaCL se transformeze într'un senatuspă sine niște serificații de serioase complicații cu alte consult, acele din dorinți care ce vor păre puteri. Mitingul au protestat în FU contra „ă sănt drepte înspăimăntătoarei însușiri de a se declara să credem o scrisoare adresată cătră Mercuriul de Suabia, zdle că spre tele relații turilor și și a comerțului respectiv, părțile compaktante ăși rezervează consuli. 9 Consulii B fu puntu poște apara de Franzier vor rezidui la șa ! De trebue nu va Zd à În Spițera decape o altă parte, număde țiiuuuteor de la 16 Ianuarie, și Austriea deși sănt înțălese spre a se opune la unirea Principatelor Dunărene, ap a numi fie care 3 rul acelor carii să căesc pentru votul a OX căptogulu grive cat Căt PENnT pe PUOUTĂțile din NPĂUNIT lui Nuoutățile de la Atena spo- FranAnglea te. s'au deslegat. că cositul ape să pie, și rămănea numai a se adeuna o plata admira cu sentiment în o noapte sănină de feri cum ape a ce purta cu noi Să gui dar că într'adevăr nimănuea nici odată n'au făcut pre un sise care scănteeau în ceriu, dar acea vedere nu mi la 1 (13) mie n'are să ceads comitul nu ceru rău. Așa de ne urmă arătare au fost la 1556, și se pare atăt de frumoasă, de cănd știu că toate anum nici ne a mea palmă, pentru cuvăntul foarte într'atăta au fost înspăimăntat ne Carlan V, Imceste, nici știu cănd, potu cm cadă în capu. De simplu, KB acel vagabond au mi trecut. El s'nau înporatorul Germaniei, Spaniei mi a Indiei, că el au cuiu iind u * ‘, voi scăpa de acel nenorocit . (13) Iunie, giur că granit cu pămăntul în 2 lansanie trecut, precum s'au depus corona și s'au călugărit. Cursul periodic cu bună samă unească botinele profesoruluimă luptam trecăndumi fiori ca niște furnici pe spațiu norocire însă că cvestiea din 1 (13) Iunie lansapie n'au simțit vreo uiolinipe, încăipu mi pusul Imporatorului Carlu V, eu nu mă voiu învido Ast o nomeni competenți au lămurito rămas plină mirare de căt cum pot a se înșela chiar în o monastire, nici pot lepăda corona, și neavăn pe cap decăt o pălărie mă voi mărgini a măledin fiiul meu nici potu face un astronom, voi săi observatori macar de n'ar face înul pici priul. aata Iacă de cu căt ce Amăndoi ce țineau întru pun la os serbat.. Francescu și la tănduri pre ghiont Panama să ce Sconurile sale s'au calomniat, nu numai un aceea. Cu toate aceste reputație pămăntului, dzispre îngurare, și ce trecănd și oare știi carile din doi astronomi avea rezon? profesorii atăt de învățați? în America, Acestui nume în2 ce zi- comit este de 301, că n'au dat șintea noastră alți 301 ani, ani pănăpăda de splima cea zadarnică, comitul însemnat, foarte urătă, nici se nici sacire au avut tot deaștie întarte o sfadă între dicea, căci, despărțet, încăt mai a Mai venise ce atinge de mine, su nu potu imita încredințarile de simțire a .. a avem înka cp Astronomii Gerșani și Franesemumiți omi