Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-09-09 / nr. 71
t - 280 - Cortegul se începea cu un escadron de Cozaci, necazii după costtumul lor s'ar pute numi Cozaci Roși, sub comanda șefului Lesghian prințul Bagration. Pe urmă, o armie de domeeniții pedeștri, sulițari, vănători, a cărora livrele era încărcate cu galoane de aur; și erau propășiți de șeful vănătoriei, călare și de Negrii palatului, cu pantaloni roși și largi, cu veste strănite și cusute, cu un scump cașemir aruncat în giurul gătului, și sbobozăndușă fluturănd pănă la pept. Pe urmă, venea un farton descoperit, tras de cătră Scai alezani, minunați de frumoși; în trănea sta doi maghistri de ceremonie, tot atăt de strălucitori ca și trăsura carea CCIE JAN totul aurită, coș, roate și driburi, precum și lișurile cailor. Îndată urma marile mari croi de ceremonii, contele Alecsandru Vorș, singur în faetonul său strălucind ca și ceilalți, și ține în mănă un lung baston aurit, insigniile a funcției sale; apoi, gentilomii camerei mi șalbe lanți, toți străluciți de broderii și călări pe cai minunați, o mulțime de alte persoane în trăsuri aurite și trase de căte trei perechi de cai. Marșalul curței, contele Tolstoi, cu bastonul său de aur în mănă; el este singur în una din acele scoice strălucite și care s'ar pute luoa drept o trăsură din o mie și una de nopți, dacă JAN locul scumpelor cai care o trag, ar fi fost niscaiva animale fantastice. Marii dignitari a curței, în carete aurite și acoperite de catife, și din care nici una n'au costisit mai puținu de 210 pănă la 210.000 lei. Marile marșal a curței, con Șuvalov urma după dănșii, ca și contele Tolstoi și contele Borș;el ape BACTON SA de comandant dumănăstantin, lăngă dănsul marile Ducă Nicolai și apoi logodnicul marile Ducă Mihail, a căruia frunte se vedea că restrănge găndurile de fericire și de plăcere care-l ocupa în acel moment. Împărăteasa văduvă, era impozantă și vrednică de rangul ei, amăndouă prințesele salutau cu grație pe popor, carile în trecerea lor, necontenit și primea cu prelungi sgomotoase urări. Marile Ducă clronom, în costium de Cozac, însoțit de gste unul din frații săi, de amăndoi junii prinți de Oldenburg călări, și de un strălucit echipagu, compus din pagii curței așezați în două rănduri, de cozacii camerei, de alți pagi carii merg în jurul grupei și persoanele înalte ce-i escortează, precum: ministrul de rezbel casei Imperatorului, ministrul și un număr de ofițeri și adjutanți gene- RA, strălucind sub decorațiile care or Cnează pepturile lor. În urmă, damele și demvazelele de onor în alte carete Împărătești și cavaleri măndri de a li escorta, precum și un escadron de husari a gvardiei carii închideau cortegul. Acesta au sosit astfel cu la palatul de iarnă, unde el aștepta o altă mulțime aurită, înstelată și îndiamantată. ear 191 lovituri în Bar, pe la 2 oare 20 de luni, au anunțat îndată poliției, cheierea ceremoniei minute, familiea Împărătească s'au arătat pe balcon, după ce însă tunul fortereței au dat de știre pentru măntuirea ce Nuosu aremoniei căsătoriei, mare duchesă, învestită argintiu cu o coronă de diamante pe cap, frumoasă și uimită, s'au înaintat condusă de marile ducă Mihail soțul său, carile au prezentat'o poporului. Imperatorul era în dreapta, cu marile Ducă Constantin și Nicolai, iar Împărăteasa văduvă în stănga și toți au salutat pe popor carile li respundea prin răsunătoare Astă moașă, s'au prelungit căteva momente, auura scenă înduioșitoare și frugusta familie s'au retras pentru un minut înapoi și Împărăteasa văduvă, înaintindusă atuncea singură, au salutat din mou ne popor, ca și cum ar fi voit eu i dzică, că după o lungă liniă, se tizi, de al revede. Neăusoisiea Gazeta de COLOMEA descrie pregătiNu e îndoială că se vor gazd, nu este precum se crede numai ține de curtenire, lua în considerație cvestii politice. țul Gorceacov și contele Valevschi acompaniază pe Monarhii lor. Europa așteaptă complectarea tratatului de Șris. Evenimentele din Asiea, nu se atinge numai de Angliea. În cvestica cineză, pre lăngă flotele Anglo-Franceze, reze și cea Rosieană, poate din dzi în dzi să ce facă perigoape CB coope- Rescularea Indiei, joasă pentru Afganistanul și pentru Persica. Căte lucruri provizorii ce să mai află în Europa. Cum că Rosieana oi CAT asigureze întru aceste înmurirea ce i se este un lucru sigur. De la tratacuvinetul de Paris, putem dzice că Gosiea să ținea de o parte. Pasul cel întăi, prin car ax ‘er LDN pe car s'au apropiet de aeropotul European , l'au făcut prin Franțiea. Pote că a ei complectă întrare, pe temeiul închierilor de la Osborn, se va face la Stutgard. Politica închizestuirei principiilor și a intereselor, s'au făcut o cerere generală. Pacea lumei este o nevoe și în astă privire poate aștepta o mare reducere a armiilor Eu opeene. feranțrie na. NORDUL dezdzice audzirea cum că Imperatorul Alecsandru ar avea să viziteze pirisul sau campamentul de la Salon, pentru că M. S. este așteptat la Chier în 25 Cent, unde în cursul rezbelului au giuruit a face un pelegrinagiu, (hagalic). zs se vorbea de a să rădica din cauza ploilor, campamentul de la Salon, carile în dzilele din urmă s'au înundat. Soldații ce petrecu în corturi nu sănt apărați de apă Imperatorul tot sperează că ploua va înceta, și vor putea urma manevrele. În 21 August s'au reprezentat o bătălie, și dușmanul, azile și sufării în un modiu cumplit, chiar în ploae venise pănă sub campament, s'au respine, artileriea și mai ales cavaleriea, s'au deosăbit săbiind (ucigănd cu sabiea) pe dușmanul în a sa fugă, tele Andrei lucind de broderii, de ordine și de stele, a cărora raze ar fi rivalizat cu acele a soarelui, dacă ea n'ar fi fost tot sub puori. După aceste urmani trăsura Împărătească, era mai scumpă și mai minunată din căte s'au văzut. t Toate pape este și punarea este patrată, de formă ușoară, cu totul aurită, elegantă trasă de cai subpatați, măndri, blănzi și minunat gătiți și de cătră opt rezetei în mare uni În altă trăsură, ce Și PpUPE, CC vede împărăteasa țivănd în stănga sa pe augusta eroică a zi- A ] de călare în uniformă le IMPPEDATORUL general ce ține la oblonul din dreapta, de FTreini. Ea adaoge, întrg, timpera- capitaliea Iașii, care le vinde cu tot deceealaltă parte, mergea marile Ducă Conprorului de pangica și de Podea, la Stur naru gospodăresc. zile cele mari de se fec pentru le toamnă la care au a manevrele asista mulți prinți . La Pa 2 : înființare. La moșiea Aron-Vodă din ținuparte țurcane albe și negre, toate alece tinere, și de soi buni. Doritorii de a le cumpăra CE se înfățoșeze la propune- N D-lui Aga Grigorie Drăghici înp tarul lor | | LAN INSTITUTUL TIPIPTOGRAFIC À ALBINEI ROMĂNIE. . DEPEȘE TELEGRAFICE. atF GDIa M. La Imperatorul Alecsandru de Rosiea, au sosit în 2 (14) Septemvrie la mediul nopței pe drumul de feri la Sacuna și fără întrerumpere au praiulit călătoriea. Î. Î. Arhiduca Mare au ordonat a să rescumpăra din aponpsea caraces, toate obiectele a seracilor amanetate la Banca de Milano, pănă în preț de 2 lire la Bagdad s'au fost răspăndit audzirea că Englezii ar fi asat ! Deși, și că ne toți șefii rescoalei iar fi spăndzurat. Ja Ronculin un inendiu din 23 August au prefăcut în cenușă ctoata Acedis. Delhii ce înaintează, corpul Englez sporește, garnizona l) grii în muștii. Generalii Hareolac au bătut ne rebeliuni leau laval toate tunurile. Generalul Cambel au sosit la Calcuta cu Ii Piutor. M. S. Imperatorul Napoleon, au trimește întăiul adjutant să'l reprezenteze în dzisa Sănt-Alecsandru, la tedeum ue s'au serbat în Capela Roșieană din Paris fiindcă de asemene au făcut M. S. speratorul Alecsandru la Petersburg în dzisa Sănt. Nanoleon. „-----------...---.- #