Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)

1857-09-09 / nr. 71

t­ ­- 280 - Cortegul se începea cu un escadron de Cozaci, ne­cazii după costtumul lor s'ar pu­­te numi Cozaci Roși, sub comanda șefului Lesghian prințul Bagration. Pe urmă, o ar­­mie de domeeniții pedeștri, sulițari, vănă­­tori, a cărora livrele era încărcate cu ga­­loane de aur; și erau propășiți de șeful vănătoriei, călare și de Negrii palatului, cu pantaloni roși și largi, cu veste străni­­te și cusute, cu un scump cașemir aruncat în giurul gătului, și sbobozăndușă flutu­­rănd pănă la pept. Pe urmă, venea un far­­ton descoperit, tras de cătră Scai ale­­zani, minunați de frumoși; în trănea sta doi maghistri de ceremonie, tot atăt de stră­­lucitori ca și trăsura carea CCIE JAN totul aurită, coș, roate și driburi, precum și lișurile cailor. Îndată urma marile mari croi de cere­­monii, contele Alecsandru Vorș, singur în faetonul său strălucind ca și ceilalți, și ține în mănă un lung baston aurit, in­­signiile a funcției sale; apoi, gentilomii ca­­merei mi șalbe lanți, toți străluciți de bro­­derii și călări pe cai minunați, o mulțime de alte persoane în trăsuri aurite și tra­­se de căte trei perechi de cai. Marșalul curței, contele Tolstoi, cu bastonul său de aur în mănă; el este singur în una din acele scoice strălucite și care s'ar pute luoa drept o trăsură din o mie și una de nopți, dacă JAN locul scumpelor cai care o trag, ar fi fost niscaiva animale fantas­­tice. Marii dignitari a curței, în carete aurite și acoperite de catife, și din care nici una n'au costisit mai puținu de 210 pănă la 210.000 lei. Marile marșal a curței, con­ Șuvalov urma după dănșii, ca și contele Tolstoi și contele Borș;­el ape BACTON SA de comandant du­mănă­­stantin, lăngă dănsul marile Ducă Nicolai și apoi logodnicul marile Ducă Mihail, a căruia frunte se vedea că restrănge găn­­durile de fericire și de plăcere care-l o­­cupa în acel moment. Împărăteasa văduvă, era impozantă și vrednică de rangul ei, amăndouă prințesele salutau cu grație pe popor, carile în tre­­cerea lor, necontenit și primea cu prelun­­gi sgomotoase urări. Marile Ducă cl­ronom, în costium de Cozac, însoțit de gste unul din frații săi, de amăndoi junii prinți de Oldenburg călări, și de un strălucit e­­chipagu, compus din pagii curței așezați în două rănduri, de cozacii camerei, de alți pagi carii merg în jurul grupei și persoanele înalte ce-i escortează, precum: ministrul de rezbel casei Imperatorului, ministrul și un număr de ofițeri și adjutanți gene- RA, strălucind sub decorațiile care or­ C­nează pepturile lor. În urmă, damele și demvazelele de onor în alte carete Împărătești și cavaleri măndri de a li escorta, precum și un escadron de husari a gvardiei carii închideau cortegul. Acesta au sosit ast­fel cu la palatul de iarnă, unde el aștepta o altă mulțime aurită, în­­stelată și îndiamantată. ear 191 lovituri în­ Bar, pe la 2 oare 20 de luni, au anunțat îndată poliției, cheierea ceremoniei­ minute, familiea Împărătească s'au ară­­tat pe balcon, după ce însă tunul forte­­reței au dat de știre pentru măntuirea ce­ Nuosu a­remoniei căsătoriei, mare duchesă, învestită argintiu cu o coronă de diaman­­te pe cap, frumoasă și uimită, s'au înain­­tat condusă de marile ducă Mihail soțul său, carile au prezentat'o poporului. Impe­­ratorul era în dreapta, cu marile Ducă Constantin și Nicolai, iar Împărăteasa văduvă în stănga și toți au salutat pe popor carile li respundea prin răsunătoare Astă moașă, s'au prelungit căteva momente, au­­ura­ scenă înduioșitoare și fru­­gusta familie s'au retras pentru un minut înapoi și Împărăteasa văduvă, înaintin­­dusă atuncea singură, au salutat din m­ou ne popor, ca și cum ar fi voit eu­ i dzică, că după o lungă liniă, se tizi, de al revede. Neăusoisiea­­ Gazeta de COLOM­EA descrie pregăti­­Nu e îndoială că se vor gazd, nu este precum se crede numai ține de curtenire, lua în considerație cvestii politice. țul Gorceacov și contele Valevschi acom­­paniază pe Monarhii lor. Europa așteaptă complectarea tratatului de Șris. Eveni­­mentele din Asiea, nu se atinge numai de Angliea. În cvestica cineză, pre lăngă flotele Anglo-Franceze, reze și cea Rosieană, poate din dzi în dzi să ce facă perigo­­ape CB coope- Rescularea Indiei, joasă pentru Afganistanul și pentru Per­sica. Căte lucruri provizorii ce să mai af­­lă în Europa. Cum că Rosiea­na oi CAT asigureze întru aceste înm­urirea ce i se este un lucru sigur. De la trata­­cuvine­­tul de Paris, putem dzice că Gosiea să ți­­nea de o parte. Pasul cel întăi, prin ca­­r ax ‘er LD­N pe car s'au apropiet de aeropotul European , l'au făcut prin Franțiea. Po­te că a ei complectă întrare, pe temeiul închierilor de la Osborn, se va face la Stutgard. Po­­litica închizestuirei principiilor și a inte­­reselor, s'au făcut o cerere generală. Pa­­­­­­cea lumei este o nevoe și în astă privir­­e poate aștepta o mare reducere a armiilor Eu opeene. feranțrie na. NORDUL dezdzice audzirea cum că Impe­­ratorul Alecsandru ar avea să viziteze pi­­risul s­au campamentul de la Salon, pen­­tru că M. S. este așteptat la Chier în 25 Cent, unde în cursul rezbelului au giuruit a face un pelegrinagiu, (hagalic). z­s se vorbea de a să rădica din cauza ploi­­lor, campamentul de la Salon, carile în dzilele din urmă s'au înundat. Soldații ce petrecu în corturi nu sănt apărați de apă Imperato­­rul tot sperează că ploua va înceta, și vor putea urma manevrele. În 21 August s'au reprezentat o bătălie, și dușmanul, azile și sufării în un modiu cumplit, chiar în ploae venise pănă sub campament, s'au respine, artileriea și mai ales cavaleriea, s'au deosăbit săbiind (ucigănd cu sabiea) pe dușmanul în a sa fugă, tele Andrei lucind de broderii, de ordine și de stele, a cărora raze ar fi rivalizat cu acele a soarelui, dacă ea n'ar fi fost tot sub puori. După aceste urma­ni trăsura Împără­­tească, era mai scumpă și mai minunată din căte s'au văzut. t Toate pape este și punare­a este patrată, de formă ușoară, cu totul aurită, elegantă trasă de­ cai sub­­­patați, măndri, blănzi și minunat gătiți și de cătră opt rezetei în mare uni­ În altă trăsură, ce Și PpUPE, CC vede împă­răteasa țivănd în stănga sa pe augusta eroică a zi- A ] de călare în uniformă le IMPPEDATORUL general ce ține la oblonul din dreapta, de FTreini. Ea adaoge, înt­rg­, timpera- capitaliea Iașii, care le vinde cu tot de­­ceealaltă parte, mergea marile Ducă Conp­­rorului de pangica și de Pod­ea, la Stur­ naru gospodăresc. zile cele mari de se fec pentru le toamnă la care au a manevrele asista mulți prinți . La Pa­­­­­ 2­ :­­ înființare. La moșiea Aron-Vodă din ținu­­parte țurcane albe și negre, toate ale­­ce tinere, și de soi buni. Doritorii de a le cumpăra CE se înfățoșeze la propune- N D-lui Aga Grigorie Drăghici înp tarul lor­­ | |­ ­­LAN INSTITU­TUL TIPI­PTOGRAFIC À ALBINEI ROMĂNIE. . DEPEȘE TELEGRAFICE. atF GDIa M. La Imperatorul Alecsandru de Rosiea, au sosit în 2 (14) Septemvrie la mediul nopței pe drumul de feri la Sacuna și fără întrerumpere au praiulit călătoriea. Î. Î. Arhiduca Mare au ordonat a să rescumpăra din aponpsea ca­races, toate obiectele a seracilor amanetate la Banca de Milano, pănă în preț de 2 lire la Bagdad s'au fost răspăndit audzirea că Englezii ar fi asat ! Deși, și că ne toți șefii rescoalei iar fi spăndzurat. Ja Ronc­­ulin un in­endiu din 23 August au prefăcut în cenușă ctoata Acedis. Delhii ce înaintează, corpul Englez sporește, garnizona l) grii în muștii. Generalii Hareolac au bătut ne rebeli­uni leau laval toate tunurile. Generalul Cambel au sosit la Calcuta cu Ii Piutor. M. S. Imperatorul Napoleon, au trimeș­te întăiul adjutant să'l reprezenteze în dzisa Sănt-Alecsandru, la tedeum ue s'au serbat în Capela Roșieană din Paris fiind­că de asemene au făcut M. S. speratorul Alecsandru la Petersburg în dzisa Sănt. Nanoleon. „-----------.­..---.-­­ #

Next