Gazeta de Sud, iunie 2000 (Anul 6, nr. 1596-1621)

2000-06-10 / nr. 1604

1604 / sîmbătă, 10 iunie 2000 EVENIMENT în locul demisiei directorului Tudor Bistreanu Salariații de la Avioane s-au mulțumit cu un protocol Salariații de la Fabrica de Avioane Craiova au declanșat ample acțiuni de protest, începînd de luni, 5 iunie, cerînd demisia directorului general Tudor Bistreanu. Acesta a trimis vineri, 3 iunie, un fax sindicatului prin care anunța, pe nepusă masă, disponibilizarea a 420 de angajați. Această decizie nu fusese negociată cu sindicatele. Cum încercările liderilor de a-l convinge pe director să retragă acea hîrtie și să se așeze la masa negocierilor au eșuat, începînd de miercuri, 7 iunie, salariații au refu­zat să mai intre la lucru. Mihai Toncea, reprezentantul FPS în AGA, a venit pe 7 iunie la Craiova, unde a găsit 1.500 de oameni care păreau hotărîți să nu mai lucreze sub conducerea lui Tudor Bistreanu. Faptul că directorul general a chemat în judecată comitetul sindical părea să-i fi făcut pe oameni și mai hotărîți. Toată lumea se aștepta la vreun avion scos în stradă sau cel puțin la alte acțiuni de violență. Tudor Bistreanu nici nu a avut curajul să mai apară în fața mulțimii și miercuri seară a fugit pur și simplu pe o altă ieșire. La insistențele prefectului de Dolj, Marian Jean Marinescu, o delegație formată din reprezentanții salariaților a fost primită joi, 8 iunie, de către Radu Sîrbu, președintele FPS. Atunci s-a hotărît întocmirea unui program de restructurare și formarea unei comisii din Corpul de Control al FPS, care s-a deplasat ieri la Craiova pentru analizarea aspectelor semnalate de sindicaliști. După patru ore de negocieri, ieri s-a încheiat un protocol între liderii de sindicat, comisia FPS și conducere: oamenii revin la locurile lor de muncă și, pentru că au fost cuminți, primesc drept recompensă salarii pentru cele cinci zile de proteste. Acțiunea de protest a an­gajaților de la Avioane a fost de­clarată ilegală ieri de către Jude­cătoria Craiova. Instanța a obligat comitetul sindical la plata a 2.000.000 de lei, cheltuieli de ju­decată și onorariul avocatului an­gajat de conducere. Vestea, sosită în jurul prîn­­zului, a fost primită cu ostilitate de cei 1.500 de oameni strînși dis­de-dimineață în fața unității. Nimic nu părea să-i determine să-și schimbe hotărîrea de a nu începe lucrul înainte ca Tudor Bistreanu să-și părăsească foto­liul. Numai că lucrurile au luat o altă întorsătură, în jurul orei 15.00, au sosit și primele rezultate ale negocierilor care se purtau de patru ore între reprezentanții sindicaliștilor, că­rora li se alăturase și Matei Bră­­tianu, vicepreședinte al BNS, co­misia de la Corpul de Control al FPS București și conducerea fa­bricii. Gheoghe Tănăsoiu, preșe­dinte al Sindicatului Liber Avioa­ne, s-a adresat mulțimii, destul de ambiguu: „Nu îmi puneți prea multe întrebări. Nu vă pot răs­punde acum. Altă dată. Ascultați­­mă,cu atenție și aveți încredere că soluția pe care am găsit-o este cea mai bună. Am încheiat un proto­col, conform căruia se va retrage din instanță acțiunea de imputare a prejudiciilor membrilor comi­tetului sindical pentru zilele cînd nu s-a lucrat. Le vor plăti salariile pe cele cinci zile de proteste și conducerea nu va trece la repre­salii asupra salariaților; în schimb, noi ne reluăm lucru pînă la întrunirea AGA, cînd va fi pre­zentat raportul verificărilor între­prinse de comisia de la Bucu­rești“. Poate pentru că era sfîrșit de săptămînă, poate pentru că oboseala își spunea cuvîntul, poate pentru că au înțeles că nu aveau altă soluție, oamenii s-au risipit cît ai clipi spre autobuzele care îi așteptau. AGA va hotărî soarta lui Bistreanu Mihai Șoineanu, unul dintre reprezentanții FPS sosiți ieri la Craiova, a spus că" nu poate da un răspuns clar privind demiterea directorului Tudor Bistreanu: „Rămînem aici trei sau patru zile în care vom acumula informații, în cinci zile, cel tîrziu, vom întoc­mi un raport pe care îl vom pre­zenta președintelui Radu Sîrbu și care va fi discutat în AGA care se va întruni luna aceasta. AGA va hotărî dacă directorul va fi sau nu demis“. Matei Brătianu și Victor Peia, ambii vicepreședinți ai BNS, au recunoscut că aceasta nu este decît o rezolvare temporară a conflictului de la Avioane. „Dacă AGA nu va hotărî demiterea lui Bistreanu, oamenii aceștia vor fi fripți“, a spus Matei Brătianu. Tocmai de aceste represalii se temeau cel mai tare salariații. Unii protestatari spuneau ieri că teama de aceste represalii a fost singurul motiv care i-a ținut pe cei 1.500 de oameni afară. „Eu am fost schimbat de două ori din funcție, tocmai pentru că făceam prea multă gălăgie. Acum stau mai cuminte...“, a recunoscut unul dintre salariați. • Doina GLIGĂ Salariații au făcut loc stăpinilor de la FPS —J Mai avem cîteva zile și vom încheia o perioadă foarte importantă pentru viața noastră și a ora­șului: alegerea celor care ne vor conduce, timp de patru ani, destinele. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au acordat votul reprezentanților Partidului Demo­crat și mie personal și, în același timp, tuturor celor care s-au prezentat la urne. Tuturor celor care și-au exercitat democratic dreptul constituțional funda­mental. Din păcate, procentul de craioveni prezenți duminică în secțiile de votare a fost neașteptat de mic: din cei 257.899 de electori au venit la urne doar 35,6%, cele 89.117 voturi valabile reprezen­­tînd doar 34,55% din totalul voturilor care ar tre­bui să hotărască soarta. Practic, un craiovean hotă­răște pentru trei locuitori, ceea ce nu este normal! Orașul se confruntă de ani de zile cu probleme serioase. Privind spre alte localități din țară, pre­cum Cluj, Arad, Oradea, Timișoara, Pitești și multe altele, vedem că acestea ne-au luat-o cu mult îna­inte pentru că locuitorii lor și-au ales gospodarii potriviți pentru administrarea orașelor respec­­tive.Vă chem pe toți, indiferent de opțiunea poli­tică, să faceți același lucru: votați! Exercitați-vă dreptul fundamental de a vă ale­ge conducătorii! Nu lăsați o minoritate să vă ho­tărască destinele! Prezentați-vă în număr mare la vot și vptați! Astfel, cu o prezență numeroasă, op­țiunea va fi majoritară! Abia atunci se va putea spune că și craiovenii și-au ales administratorii orașului pentru următorii patru ani! Votați cu în­credere și după o matură chibzuință! Dar VOTAȚI! fedte “TfítvUeiK T­taníteencu! Stimați cetățeni, Intîlnire ratată Prima etapă a campaniei electorale s-a consumat. Cu afișaj, întîlniri cu alegătorii, apariții radio și TV etc., etc. Și bineînțeles că au fost organizate și talk­­show-uri radio și TV cu toți candidații la fotoliul de primar. Toate bune și frumoase, dacă ar fi par­ticipat și actualul primar al Craiovei, dl Vasile Bu­lucea. Fiindcă era cel mai în drept să le raporteze craiovenilor, care l-au votat cu patru ani în urmă, ce s-a realizat. După cum era normal, la încheierea mandatului, să-și facă bilanțul. Numai că, exceptînd emisiunea TV „Se caută un primar“, găzduită de Antena 1. Domnia­ sa a pasat ușor toate invitațiile, refuzînd premeditat (zicem noi) întîlnirile directe cu contracandidații săi. Motivele nu le cunoaștem. Iată însă că stratagema se aplică și în turul doi. Fiindcă joi, 8 iunie, după ce acceptase în prezența unor reprezentanți ai presei și ai grupului de cam­panie invitația-provocare din partea contracandi­datului Domniei­ sale, Marian Jean Marinescu, de a se întîlni împreună cu mass-media craiovene, în ziua de 9 iunie, ora 12.00, în Sala de Consiliu a Pri­măriei, ieri-dimineață a grăbit niște faxuri, anun­­țînd că nu se mai prezintă. Și asta din cauză că a luat la cunoștință ofensele și defăimările apărute în ziarul Ora din data de... 9 iulie 2000. Cum în pa­ginile respective erau prezentate biografiile para­lele și mai ales cum Domnia­ sa era mult mai mo­tivată în prezență, demolînd în fața presei craio­vene și nu numai, afirmațiile din materialul in­criminat, sîntem în măsură de a informa cititorii că Domnia­ sa este așteptat în continuare la o ase­menea confruntare, noua invitație fiind pentru luni, 12 iunie, ora 12.00, în aceeași sală. Dacă Dom­­nia sa este gata să răspundă la întrebările ziariștilor, la fel ca și contracandidatul său, chestiunea este alta: ce motiv se va mai invoca de această dată? Pentru că sigur, va fi din nou o întîlnire ratată. Co­nform obiceiului d­in această campanie. (P) Epopeea FNI a ajuns la capitolul „plîngeri penale“ Craiova Drobeta Turnu Severin Crezînd despre copiile depuse la prefectură că sunt echivalente cu plîngerea penală 1.600 de feneiști au stat la coadă degeaba Printre investitorii FNI circula iem­ zvonul că, dacă vor depune la prefectură copii ale carnetului de investitor FNI și ale buletinul de identitate, nu mai este necesar să depună plîngerea penală la poliție. Zvo­nul a devenit convingere, astfel încît 1.600 de craioveni s-au și îngrămădit ieri la sediul Cen­trului de Informare, crezînd că este suficient ca să-și recupereze banii. Dar nu este, în acest caz, conform legilor României, pre­judiciul fiecăruia poate fi con­statat de poliție prin desfășura­­ rea unei anchete. Ancheta se inițiază la depunerea unei plîn­geri penale în care păgubitul se constituie parte civilă, fără să-l coste absolut nimic. „Dacă nu-și depun plîngerile la poliție, nu vor participa la îm­părțirea masei valorice a FNI, pentru că nimeni nu poate cu­noaște care le sunt pretențiile“, a declarat purtătorul de cuvînt al Inspectoratului Județean de Po­liție Dolj, maior Marian Cioro­­ianu. Precizarea oficială a IJP Dolj a venit pe fondul falsei convingeri pe care păgubiții FNI o au că, de­­punînd copiile ale carnetului de investitor și ale buletinului de identitate la prefectură, s-a și luat act din oficiu de prejudiciul lor, chiar dacă nu au înregistat la po­liție o plîngere penală. Din această cauză, peste 1.600 de craioveni depuseseră ieri la Centrul de In­formare din strada Nicolaescu Plopșor, respectivele acte, dar, din­­ păcate, dacă nu vor depune plîn­­­­­eri și la poliție, din punct de ve­­i­­dere legal ei nu au „statutul de pă­­r­gubiți“. „Acele copii, neînsoțite de o plîngere penală, folosesc numai­­ pentru stabilirea unei evidențe e­­­­xacte a numărului de investitori. Dacă vor și banii înapoi, să vină la poliție,“ a încheiat maiorul Cioro­­ianu. Ieri, IJP Dolj a înregistrat a­­proximativ 1.000 de plîngeri pe­nale, ridicînd totalul acestora, pentru județul Dolj, la aproxi­mativ 4.600. • Radu FIRAN Coada din stradă s-a mutat în fața poliției Rină acum s-au înregistrat peste 1100 de plîngeri penale Scandalul FNI a pus pe jar o țară întreagă. Zeci de mii de in­vestitori au luat cu asalt sediile prefecturilor cerînd restituirea ba­nilor investiți, în urma întîlnirii de la București, dintre primul-minis­­tru și prefecți, și în județul Mehe­dinți păgubiții FNI pot depune plîngeri, dar nu la sediul prefec­turii cum s-a spus inițial, ci la se­diul Poliției municipiului Drobeta Turnu Severin. Plîngerile penale pot fi depuse pînă la 11 iunie, iar programul de lucru este între orele 6.00 și 24.00. Prefectul județului, Viorel Palașcă, spune că prefectura n­u poate colecta aceste cereri, în primul rînd pentru că în această perioadă ea se va ocupa de alege­rile locale, iar programul cu pu­blicul este mai restrîns. De ase­menea, prefectul face apel la toți investitorii FNI să depună plîngeri pentru că este singura modalitate de a li se restitui banii, atunci cînd acest lucru va fi posibil, în fața se­diului FNI din Drobeta Turnu Se­verin nu mai erau prea multe per­soane. Cei prezenți comentau co­municatul afișat din partea pre­fectului de Mehedinți. La sediul poliției municipiului nu se mai aflau ieri decît aproximativ zece persoane. Acestea depuneau cere­rile la cele două birouri amenajate chiar în curtea poliției. îngrămă­deală mare a fost, însă, zilele tre­cute. Pînă acum s-au înregistrat în județul Mehedinți peste 1.100 de plîngeri penale, dar numărul pă­gubiților ar putea fi mult mai mare. Prefectul este însă de părere că nu toți investitorii vor depune plîngeri, mai ales cei care au inves­tit sume foarte mari, probabil de teamă că vor fi puși să justifice a­­cești bani. • Diana BĂBEANU, Vali PÎRVU Peste 100 de persoane s-au adunat joi, 8 iunie, în jurul orei 17.30, în fața sediului FNI din Slatina. în mijlocul oamenilor a fost prezent și directorul acestei agenții FNI, Lucian Pasă, care a încercat să le dea unele explicații oamenilor, spunînd că nu a făcut altceva decît să aplice regulile im­puse de la centru. Pe de altă parte, oamenii l-au făcut „hoț“ și l-au acuzat de faptul că i-a mințit, deoarece pe unii i-a convins să nu mai depună cereri de răscum­părare, iar pe alții i-a asigurat că, în maximum zece zile de la de­punerea cererii, își vor primi banii, ceea ce nu s-a întîmplat. Investitorii FNI din Slatina au declarat că au de gînd să meargă chiar și la forurile euro­pene dacă este nevoie, pentru a-și primi banii înapoi. Deocamdată, păgubiții slătineni au posibili­tatea de a depune plîngeri la sediile polițiilor municipale și orășenești. Pînă vineri, ora 12.00, au fost înregistrate peste 300 de astfel de plîngeri. De asemenea, de vineri funcționează în cadrul Prefecturii Olt un serviciu special înființat, unde investitorii FNI trebuie să depună copii de pe carnetul de investitor și de pe buletinul de identitate, pentru a se întocmi o listă precisă cu cei care au investit la Agenția CEC Valori Mobiliare FM­ Olt. Acest serviciu va func­ționa nonstop pînă marți, 13 iunie, ora 20.00. între timp, slă­­tinenii investitori au de gînd să se constituie într-o Asociație a Pă­gubiților. • Ana-Maria ANGELESCU Slatina Se va constitui Asociația Păgubiților

Next