Gazeta de Sud, octombrie 2009 (Anul 15, nr. 4451-4477)

2009-10-23 / nr. 4470

G Abonează-te la Gazeta de Sud cu un preț special: numai 16 lei/lună! Dacă te abonezi pe două luni, ai cadou Cartela Vodafone! Detalii în ziar.­AZETA ele SUD Director: Adrian VOINEA Nr. 4470 | 10+16+16 pagini | www.gds.ro | Vineri, 23 octombrie 2009 | Preț: 1,2 lei Publicul craiovean are prilejul, începând din această seară, să vizioneze timp de o săptămână filmul „Francesca", având-o pe Monica Bîrlădeanu în rolul prin­ Tandem perfect cipal. Pelicula, regizată de Bobby Păunescu, prezintă povestea unei românce în Italia, care își caută visul de o viață, un personaj în care mulți dintre noi se regăsesc. Un rol savuros, care i s-a prins de suflet Monicăi Bîrlădeanu, și o poveste fascinantă, aceasta este Francesca. pagina . Monica Bîrlădeanu face un rol de excepție în filmul „Francesca“ CONCURS . SUSȚINUT DE craiova.ro orașul începe@3| Trimite imagini sau filme pe tema "De ce Iubesc Craiova" și poți câștiga un telefon Nokia 6303 și două abonamente la Gazeta de Sud! Cum să trimiți mesajele tale: Web: www.gds.ro/re­porter E-mail: reporter@gds.ro SMS/MMS: 0732.800.000 Acest număr conține Suplimentul ALEGE TV Reporter GDS Tu fad știrile. Comentariu Unul dintre parizienii pe care i-am vizitat e oltean din naștere. A văzut lumina zilei la Slatina și de fiecare dată când îi aud numele pronunțat cu un accent străin pocnesc de mân­drie. Țara în care și-a petrecut ti­nerețea i-a dăruit puțin și i-a luat mult. E însă poate cel mai puțin român dintre cei patru care și­­au găsit, într-un moment istoric dificil, refugiul la Paris. Sau mai curând scăparea... Eugen Ionesco locuieș­te astăzi pe Avenue Lenoir, în 6e Division, în cimitirul Montparnasse, aleile au nume de străzi și mormintele sunt îm­părțite pe cartiere. Mormântul dramaturgului francez de origine română (așa îl prezintă ghidurile) este plasat central și printre cele mai vizitate. Ionesco a învățat ro­mâna în adolescență, dar a trăit ani buni la București, unde s-a și însurat cu Rodica Burileanu. O bursă a Institutului Francez din București îl trimite pe Ionesco în 1938 la Paris. Ușurată să sca­pe de dictatura naționalistă din țară, familia Ionesco nu va reve­ni niciodată în România. Nu departe, pe Avenue du Nord, locuiește alt oltean. Vecinătatea masivă a cavoului folosit de municipalitatea pari­ziană pentru înhumări provizorii îl ascunde aproape complet. Piatra olteanului are marginile nefinisate. Pe lespede sunt pre­sărate câteva zeci de monede. Toate românești. O bentiță în trei culori e agățată de cande­la stinsă și un ghid turistic al Clujului se umezește în ploaia tocată mărunt pe lespedea de mormânt. A plecat la 25 de ani. Talentul său era prea mare pen­tru țara căreia i-a dus tot timpul dorul. Este îngropat alături de perechea de emigranți români care l-au îngrijit în ultimele sale zile pe pământ. Alexandre Istrati și Natalia Dumitrescu și-au adă­ugat numelui particula franțu­zească. Nu și el. Pe mormânt scrie în românește: Constantin Brâncuși. Tristan Tzara a fost poet. Și nimic mai mult nu este scris pe piatra mormântului său. O piatră mică, înconjurată de tufe, flori, buruieni, ferigi, toate crescute în fantastica dezordine a mișcării literare create de Tzara: dadais­mul. Pacifist și sătul de provincia­lismul Bucureștilor, Samuel (nu­mele său real) a plecat în 1914 din România. A dorit să devină celebru și visul i-a fost împlinit. Astăzi, doar specialiștii știu că Samuel era un elev conștiincios la Colegiul „Sfântul Sava“. El e cel mai greu de găsit. A fugit de fatalitatea est-europeană, dar aceasta l-a urmărit și l-a învins. Este înmormântat aproape de Avenue de l’Est, sub o lespede netedă, fără cruce. Unul dintre cei mai admirați eseiști fran­cezi moderni, Emil Cioran, este o figură aparte pentru români. E recunoscut, e antipatizat și respectat. Dacă ar fi rămas în România, destinul lui ar fi fost si­milar cu al unui Noica sau Țuțea, pușcărie pentru gândurile păcă­toase ale tinereții. La Paris însă a devenit un geniu, împreună cu ceilalți trei face parte astăzi din legenda excepționalității ro­mânești. Sunt garanția calității neamului în care ne-am născut. Putem și noi. Putem..., dar nu în România. E evident de ce au plecat. E limpede de ce, rămânând aici, nu ar fi zburat atât de sus. Șase decenii România a fost fie în răz­boi, fie sub dictatură, înainte de asta nu era altceva decât un ți­nut semibarbar și sărac. Au fost siliți să plece. Dar de două dece­nii țara respiră din nou. E pace, suntem parte dintr-o megaor­­ganizație politică și economică dezvoltată, în ciuda tuturor scă­derilor, putem spera mai mult ca niciodată. Astăzi. Dar nimeni nu mai vrea să spere în țara asta. Nu avem chef să ne construim o țară pe placul nostru. E mai sim­plu cu una luată de-a gata. Plouă peste mormântul lui Cioran. Aproape că s-a șters scrisul de pe biletul fixat cu o candelă: „Unul român printre străini, ca și mine. Claudia“. Nu, Claudia! Ei s-au salvat. Tu doar ai fugit. de Vlad MIXICH Scrisoare către Claudia ATAUS GAI Cuwimtm ünomina 7 șoferi cat. C+E + AM pereni asume bn. LV-mK se id­ de IMM U sedul sponiolL at Lalea Becnept». RIO punt teW».0pi.i«MK4 Öoare* seien» w<» * Mâine in QdS B 3g§P ..TM Frumusețile Craiovei de altădată Sunt locuri pline de istorie. Sunt edificii care ar spune trecătorului: „Oprește-te și reculege-te! Pe aceste locuri s-a aflat un palat de înaltă stră­lucire și mândrie națională“, asemenea Palatului Elise G. Alexandrescu de pe Calea Unirii, dacă flăcările nu l-ar fi răpit dintre podoabele orașului. Rămân însă să spună povestea rândurile scrise în pagini de carte despre această minunăție, la fel cum ni se dezvăluie istoria Casei Lecca (Brăiloiu) sau a Caselor Beton (Veron). HOTEL ANDRE'S Organizăm nunți jfi și mese festive mW­del:. 0722.448.071 www.hotelandres.ro • n LOTO 5/40 13,11, 7,18, 24, 33 xjfcr JOKER 3, 9, 45, 41, 35 + 7 ( ' 3 LOTO 6/49 10,9,22,23,25,16 NOROC 1492992 „Oblemenco, meciul cu viata“ Volumul dedicat golghete­rului Ion Oblemenco, scris de ziaristul sportiv al Gazetei de Sud, Ion Jianu, și prefațat de Tudor Gheorghe, un apropiat al „Tunarului din Bănie“, se lansea­ză mâine, la ora 12.00, la sediul Primăriei Craiova (sala „Nicolae Romanescu“, la etaj). Moderatorul evenimentului cuprins în Zilele Craiovei 2009 va fi Cristian Țopescu. Și-au anunțat prezența foști colegi de echipă de-ai lui Oblemenco - Bîtlan, Boc, Marcu, Țarălungă, Velea, Niculescu, antrenorul „Campioanei unei mari iubiri“ - Constantin Cernăianu, Tudor Gheorghe, soția - Margareta Oblemenco, fiica - Clara Oblemenco-Pigulea, cele două surori - Clara Negrilă și Marilena Țenovici, ziariști din Capitală - Ion Cupen, Daniel Nanu, Alin Buzărin ș.a. Cartea, apărută la Editura de Sud și tipărită la Tipografia de Sud din Craiova, are peste 300 de pagini. Pe lângă cele aproape 160 de fotografii inedite, volu­mul cuprinde și câteva portrete semnate de cunoscutul artist plastic Ștefan Popa Popa’S. „Oblemenco, meciul cu viața“ este a cincea carte scrisă de ziaristul Ion Jianu despre istoria Universității Craiova, după „Patimile lui Crișan“ (2004), „Frumoșii nebu­ni ai Craiovei Maxima“ (2005), „Constantin Oțet, antrenorul unei echipe de legendă Craiova Maxima“ (2006) și ,fenomenul Universitatea ’91“ (2008). Click News INVESTEȘTE IN ACȚIUNEA ANTONESCU SMS la 2746 sau 2741 detalii In pagina 5

Next