Gazeta de Sud, ianuarie 2013 (Anul 19, nr. 5430-5453)

2013-01-12 / nr. 5437

ȘTIRI CĂ... Scriitoarea de romane polițiste Agatha Christie, supranumită „Regina Crimei", a încetat din viață pe 12 ianuarie 1976? (ro.wikipedia.org) CULTURA, ISTORIE , Sâmbătă - Duminică, 12-13 ianuarie 2013* Gazeta de Sud Vechituri gotice din Oltenia Un material nesemnat din Arhivele Olteniei (1925) povestește despre două obiecte gotice inedite găsite în Oltenia V­oia întâmplării îi sco­sese în cale autorului, de mai multă vreme, „două vechituri mărunte de acioae. Una a fost găsită pe moșia Velii. După cum se vede, are înfățișarea unui chip de om până’n brâu. Cum se va fi urmat de la brâu în jos nu pot ști, fiindcă e ruptă. E turnată în acioae (nume dat unor metale sau aliaje - n.r. ), iar ochii, gura și linia lun­gă dintre ochi și gură, ce pare a ne arăta mustățile, au mai fost puțin adâncite în urma turnării, spre a se vedea mai bine. Crezând pe-atunci că am înainte-mi un idolaș pre­istoric din vârsta a d­ouii. I-am arătat lui Karl Suckhardt de la Berlin, care mi-a spus doar că e «tras interessant» și atât“. GOȚII NE-AU LĂSAT NEAPĂRAT URME A doua bucată a fost gă­sită la Plenița. Obiectul acela, „obiect de găteală, este întreg și se vede pe dosu­ i clenciul dupe care se da acul de prins, precum și eșitura în care se prindea acul. Amândouă sunt clar de acioac turnată și aceasta o poate vedea orici­ne privindu-le pe dos, unde în părțile mai groase se văd scobituri pricinuite de strân­gerea acionei dupe turnare. Având în față două lucruri neobișnuite până acum în părțile noastre, am făcut o mică cercetare asupra lor, și cele ce am aflat se înșirue mai la vale. Deși lucrate în acioae, suntem departe de a avea în fața noastră lucruri din ade­vărata vârstă a acioaei“. După cum se poate vedea din figurile alăturate, „e vorba de ceva mult mai târziu, din vremea năvălirilor; sunt până acum singurile vechituri goti­ce găsite în Oltenia. Și pentru a nu părea nimănui îndoel­­nic ce le spune, îngădite­nni­­se a aminti în treacăt unele lucruri. Goții, cari pornind dinspre țărmurile Balticei ve­niseră val-vârtej peste Dacia, trecând în peninsula Balca­nică până la Termopile, se întorceau încărcați de bogate prăzi. Din locașurile lor așe­zate în miază-noaptea Mării Negre. Goții nu pleacă decât spulberați de Huni, în timpul șederei lor în preajma noastră, neapărat ne-au lăsat câteva urme și, cum știe toată lumea, norocul cel mare e că la noi, pe pământul țării noastre, s’a găsit comoara Cloșca cu pui. Sumedenia de prăzi aduse de Goți a îmboldit atunci pe mulți dintre ei de a avea ase­menea lucruri, și iată neamul gotic începând a lucra. Aveau la îndemână destule probe dupe care să lucreze, dar une­le neplăcându-le, altele ne­­putându-le face, lucrurile noi­eșite din mâinile lor le vedem cuprinzând până la un loc ceva din lucrătura romană, fără a găsit între unele și altele prea mare asemănare“. ASEMĂNĂRI CU DESCOPE­RIRILE DIN CRIMEEA SAU TRANSILVANIA Autorul a comparat des­coperirile din Oltenia cu cele două asemănătoare găsite la Kertsch în Crimeea și cu alte două de argint găsite în Tran­silvania. „Vedem asemănări izbitoare, care nu ne mai lasă îndoială că și ale noastre sunt din aceiași vreme. Avem dar pe amândouă câte un cap de animal; chiar de om, cred, dar ceea ce este de însemnătate mai mare e că pe obiectele de podoabă găsi­te în Transilvania sunt prinse pastel roșii de sticle, care mai toate au căzut. La acul nostru într’adevăr găsim patru gău­rele, ce vor fi fost umplute cu pietre roșii care au căzut. E și acesta un obicei răsăritean care­­ a pătruns la Goți, de unde a mers la neamurile ger­manice de miazăzi, încât nu ne prinde mirarea că aseme­nea ace de podoabă, de aceiaș lucrătură cu pietre încrustate se găsesc și în Germania“. Iată că, atunci, s-a câști­gat ceva temeinic pentru arta gotică din Oltenia. Faptul nu putea fi pus la îndoială, „mai ales că în drumurile acestui popor Oltenia le erea mereu în cale. Alături de strălucitoa­rele și neprețuitele bucăți din vestita comoară Cloșca cu pui, Oltenia pășește pentru întâia dată a așeza două lu­cruri mai mărunte, fără lucire, dar tot atât de prețuite de puținii înțelegători“. Prin descoperirea celor două obiecte vechi se câștiga, la acea vreme, ceva temeinic pentru arta gotică din Oltenia CALENDAR 12 ianuarie 1880 Olanda a recunoscut independența României. 12 ianuarie 1951 A intrat în vigoare Convenția cu privire la prevenirea și repri­marea genocidului. 12 ianuarie 1984 în Egipt a reînceput procesul de restaurare a marilor pira­mide. 12 ianuarie 1995 La Trenton, New Jersey, a avut loc prima audiție a lucrării compozitorului de origine română, Sabin Păutza, scrisă cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere a lui Martin Luther King jr. 13 ianuarie 1602 Este publicată piesa lui William Shakespeare, „Nevestele ve­sele din Windsor“. 13 ianuarie 1854 A fost eliberat primul patent pentru un acordeon pe teritoriul american. 13 ianuarie 1910 A avut loc prima transmisie radiofonică de operă; Enrico Caruso cântând pe scena Metropolitan din New York a fost captat la 30 de kilometri distanță. România, în expoziție la CEP București C­lub Electroputere, care are și o filială la Craiova, va vernisa, la București, a doua expozi­ție „Turul româniei în 7 zile“ (TR77), informează orga­nizatorii. Lucrările expuse sunt realizate de Martinka Bobrikova , Oscar de Car­men, Larisa Crunteanu, Teo­dor Graur, Olivia Mihaltianu, Dorin Moldoveanu, Alexan­dru Niculescu, Lala Panait și Bogdan Ghiu. Doritorii vor putea admira expoziția în perioada 15 ianuarie - 28 fe­bruarie 2013. Aceasta este etapa finală a proiectului TR77, care s-a desfășurat în perioada 4 - 10 septembrie, și care a fost conceput ca un atelier mobil de creație alternativă. TR77 a avut un caracter experi­mental și a urmărit ca parti­cipanții să se deconecteze de la cotidian prin relaționare și interacțiune. Traseul care poate fi re­găsit în lucrări a fost gândit cu scopul de a valorifica te­ritoriul țării noastre dintr-o varietate de perspective, care să permită dezvoltarea unor subiecte de lucru legate de urbanism, economie, arhi­tectură, dezvoltare regiona­lă, peisaj, cultură populară și altele. Proiectul cultural a fost finanțat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Na­țional. • Pagină realizată de Anca Ungurenuș Foto:;Arhivele Olteniei 1925 PERSONALITATEA SAPTAMANII Carol Popp de Szathmary Carol Popp de Szathmary, născut la 11 ianuarie 1812, în Cluj, a fost un pictor și grafician transilvănean, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român și unul dintre primii zece fotografi din Europa. Primele studii le-a făcut în Transilvania, apoi a plecat la Pesta. A călătorit intens în țară și străinătate, de unde a adus numeroase imagini pitorești cu caracter de reportaj, dintre care cele executate în acuarelă se disting prin vervă, spontaneitate și poezie. Ca litograf, Szathmáry a lăsat un „Album cu vederi din Transilvania“ (1841), precum și portretele deputaților din Dieta Transilvaniei. în 1860, a realizat o hartă topografică a țării, iar opera sa mai cuprinde cromolitografii și acuarele înfățișând tipuri și porturi populare cu un caracter exclusiv documentar. A fost printre primii zece fotografi din Europa și a realizat primul reportaj fotografic de război din lume în timpul Războiului Crimeii. Prin aceasta, el este recunoscut ca primul fotojurnalist. în 1855, a primit patru medalii de la Regina Angliei, împăratul Austriei, Napoleon al lll-lea al Franței și Regele Spaniei, pentru albumele realizate și pentru activitatea sa fotografică, în 1860, a contribuit la înființarea Bukuresti Magyar Közlöny, prima asociație culturală a maghiarilor din București. A încetat din viață pe 3 iulie 1887, în București.

Next