Gazeta de Sud, mai 2018 (Anul 24, nr. 6967-6987)

2018-05-16 / nr. 6977

LOCAL Miercuri, 16 mai 2018* Gazeta de Sud Odovania praznicului învierii Domnului; Sf. Cuv. Teodor cel Sfințit; t> Sf. Cuv. Sila. Paisie ți Natan de la Sihistria Putnei (Dezlegare la pește) „Dolju-n bucate" a pus tradiția populară la loc de cinste O nouă ediție a proiectului „Dolju-n bucate" a făcut deliciul tuturor celor care au luat parte ieri la eveniment, prin numeroasele bucate tradiționale, pregătite cu multă pricepere de gospodinele din județ. De asemenea, evenimentul a promovat și portul popular doljean, dar și meșterii populari din zona noastră. Anca Dumitrașcu anca.dumitrașcu.gds.ro e acordurile viorii lui nea Aurică Voinescu, membru al cunos­cutului Taraf din Grecești, și cu vocea solistului Liviu Ol­­teanu pe fundal, participan­ții la evenimentul „Dolju-n bucate", organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tra­diționale Dolj, au mâncat cu poftă delicioasele preparate ale gospodinelor din comu­nele Bârca, Dăbuleni, Calafat, Izvoare, Urzicuța, Grecești, Cernătești, Plenița, Mischii, Bratovoiești. La fiecare masă aranjată cu migală, în grădina Casei Universitarilor s-au pe­rindat zeci de oameni care au vrut să guste din toate bună­tățile câte puțin. Toate arătau atât de bine încât era greu să îți alegi ce vrei, iar doljencele care s-au trezit dis-de-dimi­­neață pentru a pregăti toată mâncarea pe care au servit-o s-au hrănit din laudele pe care le-au primit de la degustători. „Suntem cu sufletul deschis întotdeauna când suntem in­vitați la astfel de evenimente. Am făcut păpuși de dragavei cu usturoi, ardei copt cu sara­mură de usturoi, pâine în țest, turtă în foi, sarmale, carne de la garniță, saramură de pui, pește de la noi din Desnățui, brânză de capră, musaca de cartofi, plăcintă cu mere, go­goși, varză la cuptor cu costiță și cârnați, orez, râme și o ciu­lama de ciperci. Am învățat să pregătim aceste preparate de la bunici și de la părinți și de la vecini. Vrem să trans­mitem mai departe pricepe­rea în bucătărie. Copiii mei sunt încă mici, dar am văzut că sunt atrași de bucătărie. Trebuie să învețe pentru că oricum noi pregătim tot tim­pul acasă astfel de preparate“, a spus Florentina Mateescu, din comuna Bârca. PÂINEA ÎN TEST ȘI TURTELE, LA MARE CĂUTARE Aproape toate preparate­le erau așezate în străchini din lut pentru a reda cât mai bine imaginea mesei din mediul rural. O bătrână din comuna Izvoare, care a venit să arate și ea cât de bine gătește pre­paratele ale căror rețete le-a învățat de la bunici, privea fericită către oricine venea să guste din vasele ei. Vrea să îi transmită mai departe fiicei sale dragostea pentru gătit și e bucuroasă să spună secrete din bucătărie oricui o întrea­bă. „Am pregătit sarmale, raci umpluți cu carne de porc, fa­sole sleită, bătută bine cu us­turoi, pâine în țest și brânză. Am învățat de la bunici să gătesc pentru că toate se trag din bătrâni. Am și eu o fată, o învăț și pe ea, dar îmi zice tot timpul că îi place cum se fac eu. Pâinea, de exemplu, o fră­mânt cu făină, apă, sare și cu drojdie. Apoi o las la dospit și în timpul acesta ard țestul. Când s-a dospit o pun în tavă și o mânjesc cu ulei sau cu bu­lion. Apoi o bag în țest și iese foarte bună“, a povestit Ioana Găluș, din comuna Izvoare. MEȘTERII POPULARI, PREZENȚI LA EVENIMENT Pe lângă mâncare, oaspe­ții evenimentului au putut ad­mira „Covorul oltenesc“, țesut de Anca Dumitrescu în ateli­erul său din comuna doljeană Măceșu de Jos, și frumoasa se românească prezentată de Liliana Dobrișoru. La eveni­ment au fost aduse și obiecte decorative din lemn, realizate cu multă iscusință de Rodica și Viorel Dîlganu din Craio­va. „Suntem meșteri populari pe mobilier pictat. Am venit aici cu o mică parte din ceea ce facem noi. Facem parte din Centrul Creației Popula­re și mereu suntem prezenți la astfel de evenimente. Am început să facem acest lucru plecând de la pasiunea soțu­lui meu pentru tâmplărie, pe care a moștenit-o de la buni­cul său, și de la pasiunea mea pentru pictură, pe care o am din copilărie. Facem orice fel de obiecte. De la tocătoare, linguri și tăvi până la seturi de mobilier. Crearea unui obiect mic durează câteva ore, noi lucrăm doar în serie limitată, pentru că doar soțul se ocu­pă de partea de atelier, iar eu de cea de pictură. Inspirația vine din natură, în special de la flori. Motivele cu țărani le găsim în albumele vechi. De trei ani încoace, interesul pentru aceste obiecte a cres­cut. Noi încercăm să trezim gustul pentru mobilier pictat, care nu este foarte cunoscut în sudul țării, dar foarte apre­ciat în alte zone și chiar în străinătate“, a declarat Rodica Dîlganu. „TREBUIE SĂ ÎNCERCĂM TOT CEEA CE ESTE OME­NEȘTE POSIBIL SĂ NE PĂSTRĂM IDENTITATEA“ Proiectul „Dolju-n bu­cate“ a debutat în 2014, iar de atunci se bucură de mare succes, iar Centrul Județean pentru Conservarea și Pro­movarea Culturii Tradiți­onale (CJCPCT) Dolj vrea să continue această tradiție. „Publicul a «gustat» foarte bine acest proiect, iar acest lucru se vede după numărul mare de participanți de la fi­ecare ediție. Sunt alături de noi comunități locale. Este vorba despre Bârca, Dăbu­­leni, Calafat, Izvoare, Urzi­cuța, Grecești, Cernătești, Plenița, Mischii, Bratovoești. De asemenea, sunt implicate Asociațiile Studenților Facul­tății de Litere și Horticultură, Asociația Studenților Basa­­rabeni, Asociația Vlahilor din Bulgaria și Colegiu li­nie de Industrie Alimentară. Pentru a treia oară, deja, și Universitatea Craiova este implicată în acest eveniment. Proiectul nostru a prins atât de bine pentru că el nu vor­bește doar despre gastrono­mie. Vorbește despre istoria unor locuri și a unor oameni. Gastronomia aceasta a plecat de undeva, mâncarea a fost creată de oameni, în acest fel putem vorbi de centenar și de ideea de a fi român. Nu a fost greu să găsim oameni care încă mai gătesc mâncare tra­dițională pentru că noi cola­borăm cu ei de mulți ani. Am găsit modalitatea de a stabili o conexiune cu ei și, iată, vin de dragul nostru, din priete­nie. Sunt foarte mulți volun­tari în acest proiect. Le place ideea proiectului și le place să își promoveze comunită­țile. Proiectul nostru vrea să transmită că ar trebui să fim mândri că suntem români, să fim mândri de identitatea noastră și să încercăm tot ceea ce este omenește posibil să ne păstrăm această iden­titate nealterată“, a declarata Amelia Etegan, managerul CJCPCT P SPAȚII DE ÎNCHIRIAT PENTRU BIROURI ■ suprafețe între 12 mp și 150 mp ■ pază și parcare ■ Craiova, str. Câmpia Islaz informații la telefon 0730.280.593 Soții Dîlganu fac obiecte decorative din lemn cu motive populare Preparatele tradiționale au făcut deliciul publicului

Next