Gazeta de Sud, septembrie 2020 (Anul 26, nr. 7547-7568)

2020-09-16 / nr. 7558

LOCAL Miercuri, 16 septembrie 2020 • Gazeta de Sud f PUBLIREPORTA) Cele mai ample 6 proiecte pentru dezvoltarea Craiovei sunt propuse de profesorul Alexandru Gîdăr, candidatul PNL la președinția Consiliului Județean Dolj Primul proiect: Jiul, de la Rovine, la Malu Mare, zonă de promenadă și agrement P­rofesorul Alexandru Gîdăr, candidatul PNL la funcția de președinte al Consiliului Ju­dețean Dolj, va transforma în următorii ani zona Jiului, de la Rovine, la Malu Mare, într-o zonă de promenadă și agrement. Acest proiect va prinde viață după câștigarea alegerilor din 27 septembrie 2020 și oferă multiple posibi­lități de relaxare și petrecere a timpului liber, dar și de a practica diverse sporturi. O pistă de biciclete de 28 km de-a lungul Jiului, 26 km zonă navigabilă pe Jiu, si­ită pentru sporturi nau­tic piscine în aer liber cu plaje amenajate, un parc de aventură la Bucovăț, de mă­rimea celui de la Brașov, te­rase, restaurante și cluburi, sunt câteva dintre punc­tele de atracție care se vor construi pe malul Jiului, în apropiere de Craiova, prin proiectul profesorului Ale­xandru Gîdăr. “Singura zonă atracti­vă de relaxare din Craiova a rămas Parcul Romanescu, construit în urmă cu o sută de ani de un primar liberal, Nicolae Romanescu. Un proiect complex pentru cre­area de zone de agrement pe malul Jiului, în apropiere de Craiova, este absolut necesar și solicitat de foarte mulți ce­tățeni, pentru că județul duce lipsă de zone de agrement, de zone de relaxare. Doljul are potențial și în această zonă, însă din păcate, fie din delă­sare, fie din neștiință, acest potențial nu a fost exploatat. Acolo unde s-a mai încercat câte ceva, cum este cazul Portului Rast, de exemplu, s-a constatat că><f>raiectele erau nefuncționale. La Rast, lucrurile au fost abandonate și lăsate în paragină, după ce s-a aruncat pe apa sâmbetei un milion de euro, pentru că administrația PSD nu s-a gândit și la felul în care va funcționa acest proiect după ce se termină banii", a spus profesorul Alexandru Gîdăr. Zona de promenadă și agrement pentru doljeni amenajată pe malul Jiului va trece prin Ișalnița, Breasta, Bucovăț, Podari, Malu Mare. “Este posibil! La Buco­văț, de exemplu, primarul PNL Cristian Tuță a depus deja un proiect la Compania Națională de Investiții pen­tru construirea unui bazin de înot în zona Palilula. De asemenea, primarul nostru a primit finanțare europeană de 190.000 euro pentru cre­area unui traseu de bicicle­te, printr-un proiect realizat prin GAL-ul Lunca Jiului, în parteneriat cu un GAL din Spania, din regiunea Navar­ra. Avem și ceea ce localnicii numesc ‘Transalpina de Dolj’ sau ‘Transalpina de Bucovăț! drumul de 5,2 km care leagă localitățile Bucovăț (satele Palilula și Cârligei) de Podari, făcând legătura între drumul european de la Podari și DJ 552, care oferă peisaje pito­rești, dar care trebuie reabili­tat. în zona Palilula se poate construi un parc de aventură, asemănător celui de la Bra­șov, pentru activitate spor­tivă și recreativă în aer liber, un mod foarte plăcut de a petrece timpul liber cu fami­lia și cu prietenii. ‘Bivolițele de la Palilula’ sunt încă un punct de atracție. De aseme­nea, iubitorii de sporturi na­utice vor avea posibilitatea să le practice chiar aproape de casa lor. Știți că în urmă cu câțiva ani la Palilula se orga­niza cel mai mare festival de muzică electronică din Olte­nia. Deci se pot face foarte multe lucruri, dar trebuie să existe seriozitate, determina­re și să avem încredere că și noi putem” mai spune profe­sorul Alexandru Gîdăr. Zona de promenadă și agrement, amenajată de-a lungul Jiului, de la Rovine, la Malu Mare, este una din­tre prioritățile profesorului Alexandru Gîdăr în calitate de președinte al Consiliului Județean Dolj. Profesorul Alexandru Gîdăr îi cheamă pe craioveni și pe toți dol­­jenii să i se alăture, pentru ca după 27 septembrie 2020 acest proiect să poată fi pus în practică. Alte proiecte ale viito­rului președinte al Consiliu­lui Județean Dolj, profesorul Alexandru Gîdăr, pentru Craiova, vizează valorifica­rea moștenirii Brâncuși, dez­voltarea Aeroportului Cra­iova ca poartă turistică a Olteniei, înființarea unui parc IT și robotică, a unui campus universitar modern și mutarea gropii de gunoi de la Mofleni. Despre toa­te acestea, revenim intr-un nou articol! Comandat de PNL Dolj, tipărit de SC Media Sud Europa SA., tiraj 5500, cod AEP 21200012 (cd. 15509) Colegiul „Carol I“ va intra, în sfârșit, în reabilitare C­­­lădirea emblemati­că a Băniei în care­­ funcționează Colegiul Național „Carol I" și Opera Română Craiova va intra, în sfârșit, în reabilitare. Imobi­lul monument istoric, a cărui degradare era tot mai vizibi­lă, va fi reabilitat și consolidat după doi ani în care s-a lucrat la partea de documentații, în august 2018, Primăria Cra­iova pasa proiectul privind Colegiul „Carol I" către Mi­nisterul Dezvoltării Regiona­le, mai exact către Compania Națională de Investiții (CNI). Aceasta urma să finanțeze lucrările de reabilitare și con­solidare a clădirii, cu bani de la bugetul de stat, iar munici­piul Craiova să suporte doar cheltuielile pentru racorduri­le la utilități. Asta pentru că primăria nu și-ar fi permis niciodată să cheltuie din bu­getul local peste 100 de mili­oane de lei, cât era valoarea estimată a lucărilor, după cum a tot explicat chiar edilul Craiovei, Mihail Genoiu. După ce a actualizat stu­diul de fezabilitate și a luat toate avizele necesare, de­mersuri pentru care a pier­dut aproape doi ani, CNI a făcut acum primul pas con­cret. A lansat licitația pentru proiectare, asistență tehnică din partea proiectantului și execuția de lucrări pentru obiectivul de investiții „Re­abilitare și consolidare corp central Colegiul National Ca­rol I și Opera Română“. Pro­cedura de achiziție a fost pos­tată ieri în sistemul electronic de achiziții publice, valoarea estimată fiind de 78.605.361 lei, fără TVA. Adică 93,5 milione de lei cu TVA, echi­valentul a 19,4 milioane de euro. Din acești bani, chel­tuielile pentru proiectare și asistență, plus cele care se referă la urmărirea în timp a comportării lucrării, ar fi de 1.293.936 lei. Cheltuielile pentru investiția de bază sunt estimate la 76.168.892 lei, cele cu organizarea de șantier ar fi de 761.689 de lei, în timp ce cheltuielile conexe organiză­rii de șantier au fost estimate la valoarea de 380.844 de lei. în fine, suma de 1.142.533 de lei este trecută la capitolul „alte cheltuieli“. Potrivit hotărârii Consi­liului Local Craiova din sep­tembrie 2019, suma pe care va trebui să o suporte muni­cipalitatea pentru utilitățile de la Colegiul „Carol I“ după reabilitare este de 1.371.032 lei (cu TVA). Conform ultimului de­viz general întocmit, valoa­rea totală a investiției ar fi de 115.528.699 de lei.­ Constructorul are la dispoziție șase luni pentru proiectare și doi ani pentru execuție Ofertele sunt așteptate până la data de 22 octombrie, iar cea care va avea „cel mai bun raport calitate - preț“ va fi desemnată câștigătoare. Aici, componenta financiară contează în procent de 60%, alte 20 de procente fiind pen­tru experiența profesională a constructorului, iar restul de 20% pentru „demonstrarea unei metodologii adecvate de implementare a contrac­tului“. Durata de realizare a investiției este de 90 de luni. Constructorul are, de fapt, șase luni la dispoziție pentru proiectare și doi ani pentru execuție. Restul de cinci ani reprezintă garanția de bună execuție. De ce s-a întârziat așa de mult cu partea de documentație? Explicații au tot existat, mai ales că pro­iectul de reabilitare a Cole­giului „Carol I“ a reprezentat de fiecare dată un motiv de dispută politică. „La un mo­ment dat, s-a întârziat deoa­rece în timpul acestei reac­tualizări a documentației s-a constatat că unul din corpu­rile care fuseseră reabilitate în anii 2008-2009, cel de la intrarea elevilor în colegiu, a fost deteriorat în timp. Struc­tura de rezistență a lui a fost afectată, iar studiul a trebuit să fie reluat cu această aripă a colegiului. Acest lucru a însemnat expertiză tehnică la structura de rezistență și modificarea în totalitate a proiectului", era una dintre explicațiile primarului Mihail Genoiu. El a mai menționat că, la începutul anului 2019, documentația pentru acest proiect a fost finalizată și de­pusă pentru avizare la Minis­terul Culturii, dar a fost în­toarsă de câteva ori. Ulterior, documentația a ajuns la CNI și a fost avizată de comisia tehnică a Companiei, „după ce fusese și ea întoarsă de câteva ori“, după cum a mai spus edilul. Marian Apipie CNI a lansat, după doi ani de documentații,­licitația pentru reabilitarea și consolidarea Colegiului ..Carol I"

Next