Gazeta Învățământului, 1961 (Anul 13, nr. 594-641)

1961-01-06 / nr. 594

Toată atenția dezbaterilor din seminarii Discuțiile purtate in cercu­­rile ele învățăm­înt ideologie con­stituie pentru cadrele didactice un bun prilej de aprofundare și sistematizare a cunoștințelor, de clarificare și înțelegere a problemelor teoretice ale învă­țăturii marxist-leniniste. Efica­citatea dezbaterilor ce au loc în seminarii depinde insă în foar­te mare măsură de propagan­dist — de pregătirea lui, de priceperea cu care conduce dis­cuțiile, de ajutorul concret pe care-l dă cursanților în timpul studiului individual. Cei mai mulți dintre propa­gandiștii care conduc cercurile de invățămînt ideologic ale ca­drelor didactice din Capitală au obținut an de an bune rezul­tate în munca lor, dobîndind o experiență bogată și valoroasă și lucrînd cu tragere de inimă pentru a ajuta pe învățători profesori să-și însușească temei­și nic și în mod creator învățătu­ra marxist-leninistă, politica științifică a partidului nostru. Exemple numeroase se pot da in acest sens- iată, bunăoară, cîteva aspecte din munca pozi­tivă desfășurată de tov. Izabela Avramescu de la Școala medie „I. L. Caragiale­", propagandistă la un cerc de istorie a P.M.R., anul I. Tovarășa Avramescu a­­cordă o mare atenție pregătirii personale, frecventînd cu regula­ritate seminariile organizate pen­tru propagandiști și aprof­undind toate problemele, chiar și pe a­­celea pe care le-a mai studiat in anii precedenți. Preocuparea aceasta de a se pregăti temei­nic pentru dezbaterile ce au loc In cercul de care se ocupă îi permite să fie exigentă cu cursanții, să poată scoate în e­­vidență aspectele cele mai sem­nificative ale problemelor, să sistematizeze și să sintetizeze problemele ridicate, să tragă concluzii juste și clar formulate. In timpul dezbaterilor, propa­gandista urmărește cu atenție expunerile cursanților. Nu-i sca­pă nici o greșeală și intervine cu mult tact atunci cînd cons­tată că aceștia nu sunt în temă, spun generalități ori dau dova­dă că și-au însușit mecanic o serie de date, fără să le poată interpreta. Astfel, la seminarul cu tema „începutul mișcării muncitorești și al răspîndirii marxismului în Romînia“, obser­­vînd că un cursant se mărgi­nește să expună bucherește pro­blemele legate de convenția co­mercială încheiată cu Austro - Ungaria în 1875, i-a cerut să scoată în evidență aspectul po­litic al acestei chestiuni, să a­­rate cine era interesat în aceas­tă convenție, cui dăuna ea etc. Precizările cerute de propagan­distă au permis cursanților să înțeleagă mai bine rolul trădător al politicii cercurilor conducă­toare de pe atunci din țara noas­tră. După dezbaterea problemei puse in discuție propagandista a sintetizat aspectele principale, e­­sențiale, care să fie reținute. Este bine că tov. Avramescu se preocupă îndeaproape de an­trenarea la discuții a tuturor cursanților, mai ales a acelora care nu se anunță singuri să ia cuvîntul, invitîndu-i să încerce a dezvolta anumite probleme. Știind că vor fi întrebați, cursanții se pregătesc cu mai multă grijă, urmăresc cu mai multă atenție dezbaterile și iau cuvîntul, căutând să contribuie la elucidarea problemelor. Spri­jinite astfel, învățătoarele Califa Borcea și Sevasta Prisăcanu au devenit cursante active, situîn­­du­se astăzi printre membrii cer­cului cu cele mai bune rezultate. Stă in atenția propagandistei să nu lase să se strecoare con­fuzii, impreciziuni în tratarea problemelor, la nevoie ca soli­cită și părerea cursanților, după care face întotdeauna precizările necesare, creînd astfel o atmos­feră prielnică asigurării purită­ții conținutului de idei al discu­țiilor. La sfirșitul fiecărei ședin­țe, tov. Avramescu obișnuiește să facă o apreciere generală a­­supra felului cum au decurs dez­baterile, precum și aprecieri cri­tice cu privire la pregătirea cursanților, ceea ce o ajută la îmbunătățirea muncii in cerc. Conștiinciozitatea cu care se pregătește pentru seminarii, se­riozitatea cu care conduce dis­cuțiile, grija pentru felul cum se pregătește și se prezintă fiecare cursant ne îndreptățesc să cre­dem că Iov. Avramescu va reuși să transforme in realitate do­rința pe care și-o manifestă ca și cercul pe care-l conduce să de­vină fruntaș pe raion. Asemenea tovarășei Avrames­cu sunt și alți propagandiști din Capitală, printre care tov. De­­metru Cenușaru de la aceeași școală, f­uiza Răican de la Școala medie „N. Bălcescu“ și mulți alții care nu precupețesc eforturile pentru ridicarea nivelului ideolo­gic și politic al tovarășilor lor. Trebuie să arătăm însă că mai există propagandiști — e drept, puțini la număr — care nu a­­cordă atenția cuvenită conținu­tului muncii în seminarii, puri­tății ideologice a discuțiilor, o­­rientării lor spre aspectele con­crete ale muncii cadrelor didac- VIAȚA DE PARTID IN ȘCOLI­ tice pentru a ușura înțelegerea sarcinilor ce le revin din docu­mentele de partid și de stat. Prin­tre aceștia se numără și propa­gandistul Gh. Scarlat de la Școa­la de 7 ani nr. 165. La un se­minar a cărui temă privea si­tuația internațională și politica externă a statului nostru, bună­oară, a trecut cu foarte multă ușurință peste­­ probleme. El nu a sesizat, de pildă, că despre co­existența pașnică nici nu s-a a­­mintit, deși după cât se știe a­­ceasta constituie o preocupare vitală a contemporaneității, pro­blema cea mai mult discutată la ora actuală. Aceeași lipsă de grijă pentru aprofundarea pro­blemelor a manifestat propagan­distul și în ceea ce privește dis­cutarea propunerii delegației ță­rii noastre în cadrul recentei se­siuni a Adunării Generale O.N.U. cu privire la educarea ti­­­neretului în spiritul ideilor pă­cii. Ca urmare, nici unul din membrii cercului nu s-au refe­rit la importanța uriașă a aces­tei propuneri, la sarcinile ce le revin învățătorilor și profesori­lor în educarea tineretului în spiritul ideilor păcii și înțelege­rii între popoare, în interpretarea fenomenelor nu s-a pornit de la învățătura leninistă. Bună­oară, nu s-au analizat cauzele războaielor în epoca imperialis­mului în lumina învățăturii lui Lenin, nu s-au analizat aspec­tele acestor probleme în diferi­te etape și pînă în zilele noas­tre, nu s-a arătat cum posibili­tatea preîntimpinării războaielor este determinată nu de schimba­rea caracterului imperialismului, ci de noul raport de forțe pe a­­rena internațională, ca urmare a creșterii forței și prestigiului in­ternațional al sistemului socia­list. Propagandista Lucreția Mareș de la Școala de 7 ani nr. 112 lasă pe cursanți să vorbească cu­ vor și ce vor, nu intervine activ pentru a canaliza discu­țiile și problemele esențiale, pentru a lămuri neclaritățile și a adunei ceea ce este necesar. La seminarul care se referea la perioada primelor începuturi ale mișcării muncitorești din țara noastră, de exemplu, au existat în intervențiile unor cursanți ca Virginia Popescu și Maria Anton numeroase impre­ciziuni, prezentări unilaterale și deformări ale faptelor. Cu toa­te acestea, propagandista nu a lămurit problemele mai puțin în­țelese de cursanți, nu a corectat greșelile și nu a combătut nnele denaturări. Cei care au luat cuvîntul s-au mulțumit cu înși­ruirea asociațiilor, cercurilor muncitorești, a grevelor din etapa respectivă, fără să scoată în evi­dență în mod eficient procesul de maturizare a clasei muncitoare ce a avut loc în acea perioadă, pro­cesul de unire a socialismului științific cu mișcarea muncito­rească. Slaba combativitate, ni­velul scăzut, absența interpretării evenimentelor și a sublinierii e­­sențialului — sunt trăsăturile care au caracterizat acest seminar. Faptul că propagandista, în loc să tragă concluzii serioase pe mar­ginea dezbaterilor, are obiceiul de a menționa la sfințitul fiecărui capitol că „problema s-a tratat «destul de bine și putem trec de la punctul următor­­ și derutează pe cursanți, care pot lua drept bine afirmațiile greșite și confuze făcute în seminar. Este de la sine înțel­­s că efor­tul propagandiștilor pentru ridi­carea nivelului discuțiilor in seminarii și îmbunătățirea conți­nutului învățământului ideologic trebuie dublat cu efortul susținut al tuturor cursanților, printr-un studiu aprofundat al materialu­lui bibliografic și prin participare activă la discuții. Tovarăși ca Tutoveanu Alexandrina, Băcioiu Nicolae și Petrescu Silvia de la Școala medie „I. L. Caragiale“ su­nt exemplu în acest sens, ceea ce se reflectă în întreaga lor activitate în școală. Ce au de spus însă acele cadre didactice care iși permit să se prezinte la seminarii complet nepregătite, mulțumindu-se să citească pur și simplu din caiet sau broșură răspunsurile la în­trebările ce li se pun, ori nu par­ticipă deloc la discuții ? Așa pro­cedează, de pildă, profesoara Calvina Bergheanu de la aceeași școală, care vine »«■pregătită la seminarii, sistematic indife­rența ei față de problemele poli­tisle se reflectă și în munca pro­fesională. Numai astfel se explică faptul că intervențiile sale in consiliile pedagogice sunt uneori complet apolitice, pune proble­mele pe «jos, nicit ne întrebăm cum izbutește această profesoară să contribuie la formarea concep­ției științifice despre natură și societate a elevilor, ce fel de edu­cație le poate face ea în calitate de dirigintă c­inci are un nivel atit de scăzut ? Tot astfel, profesorul de științe naturale Ion Teodoru minimalizează studierea învăță­turii marxist-leniniste sub pre­textul că trebuie să se pregă­­­tească la specialitatea lui. El uită că un bun specialist poate fi x mi iar acela care și-a vi­su..­­«timie metoda materia­list- ’■ [UNK]* de cercetare. Acest lucru ti să-l înțeleagă și învăță. iatalia Zharodniî și profesor Eucreția Popesc»­Ulmu, O«­ Longhin ș a. de la această șei Asemenea cum arătam . unții — așa pre­» sus — consti­tuie însă excepț­ Ia felul cum, privesc in geneza, propagandiștii și cadrele didac. "­e studierea ideologiei marxist-se niște. Ma­rea masă a învățătorilor și profe­sorilor din școlile Capitalei au înțeles că nu pot desfășura o bungă activitate pedagogică fără să cunoască profund învățătura marxist-leninistă și «de aceea se ocupă cu zei­­i Stăruință de pre­gătirea lor ideo­logică și politică. B. Petre Comitetul Comitetul de secție de la Școala medie nr. 2 din Craiova este bine cunoscut de mai mulți ani pentru rezultatele frumoase obținute în muncă, pentru sprijinul concret a­­dus la buna desfășurare a proce­sului de invățămînt. Ce metode folosește acest co­mitet de secție ? care este secre­tul succeselor sale ? „De fapt — ne relata tov. Olga­ Nuțu, președinta comitetului de secție — nu e vorba de nici un secret. Metodele noastre de mun­că sunt cele indicate în statutul sindicatelor și în documentele C.C.S. Prin activitatea noastră nu am făcut altceva decit să ducem în mijlocul membrilor de sindicat cuvîntul însuflețitor al partidului, să-i mobilizăm în lupta pentru rea­lizarea sarcinilor ce stau în fața școlii, să-i ajutăm efectiv în în­deplinirea acestor sarcini“. Chiar și o sumară privire asu­pra activității sindicale de la Școa­la medie nr. 2 Craiova confirmă cele spuse de tov. Nuțu. Fiecare acțiune din planul de muncă ur­mărește un scop precis — de face cu­ mai rodnică munca mem­­­brilor de sindicat, de a o orienta spre rezolvarea sarcinilor impor­tante pe care partidul le-a pus în fața școlii. Acesta este, însă, con­ținutul activității tuturor organiza­țiilor sindicale din școli. Atunci cum se explică totuși că rezulta­tele obținute în activitatea comi­tetului de secție de la Școala me­die nr. 2 din Craiova sunt mai bune decit cele înregistrate in alte școli ? Este limpede că „se­cretul“ trebuie căutat în stilul de muncă al comitetului de secție. Comitetul de secție din această școală a tradus în viață indicația C.C.S. de a se muta centrul de greutate al activității sindicale în unitatea de bază a acesteia, grupa sindicală. Consecințele s-au re­simțit imediat. Mai întîi, propa­ganda profesională, fiind organi­zată chiar în cadrul grupei, a de­venit mai concretă, mai legată de sarcinile fiecărui membru de sin­dicat. Astfel în grupa sindicală de la secția serală a școlii s-au dis­cutat probleme privind organiza­rea cursurilor de pregătire de 6 luni pentru muncitori în vederea examenului de admitere in clasa a VIII-a, cunoașterea locului de muncă al elevilor-muncitori etc. Consfătuirile de muncă, organi­zate separat pentru învățămîntul seral și invățămintul de zi au putut să dezbată mai pe larg pro­blemele specifice, iar hotăririle a­­doptate s-au referit mai concret și mai în profunzime la măsurile ce se impun pentru continua îmbu­nătățire a muncii. Consfătuirea cu de secție tema „Metodica lecției în invă­­țăm­întul seral“, de pildă, temeinic organizată de grupa sindicală, a prilejuit un bogat și rodnic schimb de experiență între cadrele didac­tice. Cu această ocazie profesorii cu rezultate foarte bune în munca la învățămîntul seral au arătat cum au muncit pentru lichidarea golurilor în pregătirea muncitori­­lor-elevi care întrerupseseră școa­la mai mulți ani, asigurînd astfel o mai bună însușire a noilor cu­noștințe. Totodată s-a discutat des­pre felul cum trebuie să se folo­sească la lecțiile de fizică, mate­matică, chimie etc. cunoștințele căpătate de muncitorii-elevi in procesul de producție, cum sa se predea anumite capitole și teme mai dificile, ce loc trebuie să o­­cupe în cadrul secției fixarea cu­noștințelor predate. Un alt aspect al stilului de mun­că al com­itet­ului de secție de la Școala medie nr. 2 din Craiova este preocuparea pentru crearea unui larg activ obștesc, care ajută comitetul de secție alii in alcă­tuirea planurilor de activitate cit și în organizarea acțiunilor pre­văzute de acestea. O însemnată aduce activul contribuție obștesc, de pildă, la activitatea culțului roșu, unde se prezintă referate pe teme pedagogice, ca și informări și conferințe pe teme de politică internă și internațională, se orga­nizează consultații pentru cei ce studiază în diferitele cercuri ale învățămintului ideologic etc. Străduindu-se să mute centrul activității in grupele sindicale, comitetul de secție a întărit toto­dată sprijinul și îndrumarea aces­tora în fiecare acțiune întreprinsă. A ajutat, de pildă, grupele in în­tocmirea referatelor care urmau să fie ținute la consfătuirile­ d­e muncă, în organizarea adunărilor generale de dări de seamă etc. Un auxiliar important folosit de comitetul de secție pentru îmbună­tățirea activității sindicale din școală și pentru orientarea aces­­teia in sprijinirea profesionala a membrilor de sindicat este gazeta de perete. La gazeta de perete sunt publicate cu regularitate articole pe teme profesionale. In ultimul timp s-au publicat, de pildă, ar­ticolele „Cum lupt împotriva mi­ni socr­it ații“, „Ce avem de făcut“ și altele în care a fost împărtă­șită experiența unor cadre didac­tice di­n școală. Preocupîndu-se de justa orienta­re a activității sindicale și de con­tinua îmbunătățire a stilului său de muncă, comitetul de secție de la Școala medie nr. 2 din Craiova aduce o contribuție importantă la îmbunătățirea activității școlii și cadrelor didactice. N. Dona­ ma mwm In comuna Negru Vodă, regiunea Dobrogea, s-a construit recent o școală medie modernă, înzestrată cu tot ceea ce este necesar bunei desfășurări a procesului de învă­țămint.

Next