Gazeta Învățământului, 1966 (Anul 18, nr. 832-879)

1966-09-12 / nr. 863

Mozaic de pe unul din zidurile exterioare ale Școlii generale nr. 103 din Capitală. LA ÎNCEPUT DE AN ȘCOLAR IUBIȚI ELEVI. DRAGI TOVARĂȘI ÎNVĂȚĂTORI ȘI PROFESORI, Sărbătorim deschiderea unui nou an școlar. Elevi, profesori și părinți întîmpinăm acest eveniment cu un sentiment de satisfacție, justificat de posibilitățile ample pe care le au copiii noștri de a se instrui, de marile succese dobindite în învățămînt, în anii puterii populare. Atenția deosebită pe care Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socialiste România o acordă pregătirii și educării tineretului se reflectă în nume­roasele înfăptuiri care situează școala românească în rîndul școlilor din țările înaintate ale lumii. Baza ma­terială a învățămîntului a devenit mai puternică, con­dițiile de muncă ale elevilor și ale corpului didactic au fost îmbunătățite, munca instructiv-educativă se desfășoară la un nivel ridicat. Ne exprimăm mulțumirea pentru rezultatele la învă­țătură obținute de elevii noștri în anul școlar trecut. Un număr mai mare de elevi a promovat clasele cu note bune și foarte bune. La concursurile de admitere în licee și în școlile profesionale și tehnice, la examenul de bacalaureat și la admiterea în instituțiile de învă­­țămint universitar, nivelul de pregătire al elevilor a fost superior celui din anii precedenți. La numai un an de la Congresul al IX-lea al Parti­­dului Comunist Român, multe din obiectivele privind dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului au și fost realizate. In anul școlar 1966/67 școlile noastre vor fi frecven­tate de peste 4 000 000 de copii și de tineri. Din aceș­tia, peste 3 400 000 sînt cuprinși în 15 700 de școli ale în­vățămîntului de cultură generală, la cursuri de zi, serale și fără frecvență. Pe baza sarcinilor trasate de Congres, anul acesta își deschid porțile 196 de licee de specialitate, menite să pregătească specialiști de nivel mediu necesari eco­nomiei și culturii. In anul I al acestor licee vor fi cu­prinși 23 500 de elevi. Totodată, funcționarea în ca­drul liceelor de specialitate a formei serale de învă­țămînt va deschide drum liber spre calificare tuturor acelora care nu au avut această posibilitate. Invățămîntul profesional este mult extins, atît sub forma cursurilor de zi cît și a celor serale și va avea, în anul care vine, un număr sporit de specialități, în invățămîntul profesional și tehnic vor studia aproape 300 000 de elevi. Pentru a cuprinde un număr tot mai mare de elevi, în acest an s-au construit noi localuri de învățămînt, cu clase spațioase și luminoase, dotate cu mobilier corespunzător. Laboratoarele și cabinetele școlare au fost înzestrate cu aparatură modernă și cu materiale didactice a căror valoare se ridică la peste 50 000 000 de lei. A crescut numărul locurilor in cămine și cantine. Aproximativ 26 000 000 de manuale școlare vor fi dis­tribuite gratuit elevilor din toate școlile. Gratuitatea deplină a învățămîntului și bunele con­diții de învățătură create tineretului școlar prin grija partidului și a statului se înscriu cu litere de aur în istoria învățămîntului nostru. Pentru ca noul an școlar să înceapă sub cele mai bune auspicii și munca instructiv-educativă să se des­fășoare la un nivel calitativ ridicat, au fost organizate din vreme consultări și dezbateri cu cei mai competenți învățători și profesori, în vederea perfecționării pla­nurilor de învățămînt și a programelor școlare. Conținutul științific al programelor și manualelor școlare prinde însă viață prin munca perseverentă, prin pasiunea și priceperea învățătorilor și profesorilor. De munca lor depinde ca tineretul să fie pregătit te­meinic pentru viață. „Patria noastră, socialismul, comunismul — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la întîlnirea cu studenții din regiunea Mureș-Autonomă Maghiară — au nevoie de oameni pricepuți, stăpîni pe știință și cultură, pen­tru că numai în acest fel vom reuși să ridicăm edificiul socialismului în patria noastră, la înălțimea cerințelor contemporane, să ne apropiem și să ajungem la ni­­velul țărilor cu o civilizație și o cultură avansată“. Personalul didactic are datoria să dezvolte la elevi pasiunea pentru învățătură, respectul față de muncă, devotamentul față de socialism și de nobilele idealuri ale păcii, dragostea și atașamentul profund față de patrie, partid și popor, în educarea sentimentului patriotic, în formarea de­prinderilor de muncă sistematică și de comportare demnă, cele peste 175 000 de cadre didactice din școlile răspîndite pe întreg cuprinsul patriei trebuie să cola­boreze strîns cu familia și cu organizațiile de copii și de tineret. Hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. din 12—13 apri­lie 1966 privind îmbunătățirea muncii cu pionierii au sporit considerabil răspunderea școlii față de munca educativă. învestit cu noi responsabilități morale și sociale, întregul front pedagogic trebuie să acorde organizației pionierilor un ajutor amplu și competent. TOVARĂȘI ÎNVĂȚĂTORI ȘI PROFESORI. Copiii sînt ziua de mîine. Depinde de noi ca ziua aceasta să fie însorită. Am obținut însemnate realizări in domeniul instruirii și educării tineretului școlar. Să nu ne mulțumim cu cele înfăptuite pînă în prezent, în anul școlar care se deschide, să pornim la muncă cu însuflețire, să perfecționăm necontenit stilul nostru de muncă și propria noastră pregătire, să ne străduim ca rezultatele pe care le vom obține să fie și mai bune. Trecutul învățămîntului oferă strălucite exemple de dascăli patrioți care și-au împletit viața cu istoria școlii românești, dînd glas celor mai nobile aspirații ale poporului. Este suficient să amintim numele unor ctitori ai școlii noastre ca Șincai, Lazăr, Asachi, He­­liade Rădulescu, Poenaru și mulți alții. Dragostea de țară, de popor, a încălzit inimile acestor premergători care, înfruntînd condițiile vitrege în care trăiau, și-au pus viața în slujba poporului, contribuind la dezvol­tarea școlii, a gîndirii pedagogice, a culturii. Prețuind și valorificînd aceste tradiții, să ridicăm invățămîntul românesc la nivelul cerut de actuala etapă de dezvol­tare a țării, etapa desăvîrșirii construcției socialiste. Dumneavoastră vă revine, în primul rînd, — tovarăși învățători și profesori — răspunderea pentru instru­irea și educarea tineretului. Bogata dv. experiență, competența și calitățile de care ați dat totdeauna do­vadă sunt chezășie că în anul școlar viitor veți munci cu elan sporit pentru a dărui patriei cetățenii de care are nevoie pentru înflorirea ei. Experienței dumnea­voastră i se va adăuga entuziasmul celor mai mult de 9 000 de învățători și profesori care-și încep în acest an activitatea la catedră. DRAGI ELEVE ȘI ELEVI, V-ați întors voioși din vacanță, dornici de a ridica pe o treaptă mai înaltă pregătirea voastră. Socialismul vă deschide minunate perspective. Vi s-au creat condiții de viață la care generațiile trecute nici nu îndrăzneau să gîndească. Folosiți-le din plin, învățătura este prima voastră îndatorire. Părinții, învățătorii și profesorii vă ajută în munca voastră de fiecare zi. Eforturile lor vor da roadele dorite dacă voi înșivă vă veți strădui să învățați cu toată sîrguința, să depuneți toate eforturile pentru însușirea comorilor culturii și științei. Pregătiți-vă conștiincios lecțiile, frecventați cu regu­laritate cursurile, participați cu însuflețire la activita­tea organizațiilor de tineret, manifestați în toate îm­prejurările fermitate și omenie, respectați pe părinții și educatorii voștri, în felul acesta veți putea deveni — ceea ce vă dorim — oameni culți, instruiți, cetățeni de nădejde ai patriei noastre socialiste. Gîndul nostru, plin de dragoste părintească, se în­dreaptă și spre copiii care pășesc pentru prima dată pragul școlii, dorindu-le voioșie și spor la învățătură. DRAGI TOVARĂȘI PROFESORI ȘI ÎNVĂȚĂTORI, IUBIȚI COPII ȘI TINERI. Principalul izvor de cultură și factor de civilizație — școala — ne așteaptă pentru un nou an de muncă. Să-i răspundem cu dragoste și entuziasm că sîntem gata. Din partea Ministerului învățămîntului, și personal, vă urez mari succese în muncă și multă sănătate. Să dovedim toți că știm să muncim cu hotărîre pen­tru patrie și popor, pentru realizarea marilor idealuri spre care ne conduce Partidul Comunist Român. Academician ȘTEFAN BĂLAN ministrul învățămîntului •X ■ [UNK] [UNK] -'.v £.v v- ''■ ir­ — ȘCOLI CU TRADIȚIE- In vremea cînd învățam cu carte, două licee din București își dispu­tau întîietatea : liceul „Gheorghe Lazăr“ și liceul „Sf. Sava" (azi „Nicolae Bâlcescu"). Mai erau în București încă două licee : „Mihai Viteazu" și ,,Matei Basarab" (li­ceele „Gh. Șincai“ și „D. Cantemir" erau numai gimnazii), dar acestea erau considerate moi de periferie și nu se impuneau Numeroasele licee particulare ni se păreau, chiar pe atunci, școli de strînsură, gazde cînd aveau și internat, sau refugii pentru cocon­așii certați cu curtea sau eliminați, din școlile de stol ” fi realist la „Gh. Lazăr“ sau „șevist clasic și modernist era gloriosă care mai tîrziu, în viata de o maturitate, se transforma în dis­tincție. Prestigiul unei serioase pregă­tiri științifice, îndeosebi matema­tice la liceul „Gh. Lazăr", exigenta ireductibilă și de temut a profeso­rilor, selecția minuțioasă, în gene­ral obiectivă și disciplina fermă dau elevilor acestei școli un aer aristocratic, distant, oarecum și vestimentar, ales. Intr-o atmosferă mai populară și tumultuoasă, liceul „Sfintul Sava", cu profesori de un egal prestigiu cu ai celor de la „Gh. Lazăr", avea reputația unei copiste a umanismului, străbătută de curente ambițioase și contra­dictorii și­ nu ceda un pas față de pretențiile de superiorifcife ob­i ce­lor de la ,,Gh. Lazăr". Tradițiile li­terare și istorice aici, care duceau­­îndărăt, în timp, la thiliile mînăsti­­rii Sf. Sava, cu un Grigore Alexan­­drescu, Nicolae Bălcescu și Ion Ghica elevi, se perpetuau amplifi­­cîndu.se din generație,în generație, alcătuind Caracterul specific al­ șco­lii. " -- • " Dacă de la „Gh. Lazăr" ieșeau, serii după serii ,- matematicieni, in­gineri, financiari, ofițeri de artile­rie și de geniu, liceul „Sf. Sava" clocotea, la temperatura vîrstei res­pective și a iluziilor celor mai cute­zătoare, poeții, prozatorii, artiștii, filozofii, diplomați, profesorii și a­­vocat". Numai din generația mea s-au făcut cunoscuți, în anii matu­rității : dramaturgul Alexandru Ki­­ritescu, poeții Gh. P­opîrceanu, Oreste (Geo­gescu), Emanoil (Po­­pescu) Bucu­a (acesta, împreună cu profesorul nostru de muzică >■ Costescu, și inițiatori ai­ drumeției), prozatorii Eugen lobhe și Cornelia Mihalescu, filozoful Mircea Florian, artiștii dramatici Ion Iancovescu și Grigore Brezeanu (promotorul c­­­i­nematografiei­­­ românești), profe­­­­sorii Nicu Gheorghiu, geograf "și i­­mpputat cartograf, și ..emipeptul", pe atunci Gh. Lazar,­ care în clasa a VIIa, ta­leza",de . limba rom­ânâ,­a transformat :t$’m­a!, în' nuvelă isto­­­­rică: „Moartea­­'lui Miron Costin", citită de profesări­­ iar toate clasele cu fiului superior1.' înaintea noastră fuseseră e­eva sau ' trecuseră pe la ' „Sf. Sava“' Gala Galăcion și, dacă nu mă ilișel, Tudor "Arghezi și N.D. Cocea, datornici și ei aceleiași tradiții. * ' . 1' . ' . La inițiativa unor colegi descinși din Moldova mi-aduc aminte că, în clasa a V-a, constituisem un grup de 4 inși care ne credeam so­­cialiști pentru că citeam pe Bebel, criticile lui Dobrogeanu Gherea, Hermann Furek, Korolenko și Zola, cumpăram de Io anumite chioșcuri „România Muncitoare", știam pe dinafară poezia „împărat și pro­letar" de Eminescu și ne întîlneam, duminica, la unul din grup,­­într-o­­ fabr­icuța de pe calea Griviței , unde­­ discutam, pină răgușeam, chestia­ țârânească. Mai tîrziu, um­ " blam in buzunare cu' cărticelele cu ' a­coper/e fumurii ale lui­ Ronait Mo­­•șoiu, tipărite ca vai de­/ lume»pe o " hirf.db zgrprhțuroasăi pe.*.Gare­le ci- 1 . team, nu știu de ce.sîn ‘Chmigiu la . rh '. umbra platanilor' uriași. cape­riiărgi.- -, * i ' ne au, atunci aleea principală. . . 1 | Bineînțeles că excepțiile nu-atee­ '­m sau caracterul respectiv [UNK] ai; tradif­u­ y' v'cui’ ,iat­­ ș'r de ;lii%Gh;l­Jazăr‘‘' scăpau, 'coj?|j.i' ■; rafpe ayes, un­ A. • de Herz cărnii f vulos'i fiînd încă elev'/ în clasa a VII-a; i­sp- /; h» ' ■ ■ *r$pidz'efita; pe scena'teatr'ului'.Natio- - '■ iii' nai,drgmq1/ “ istorică ?. ..Alexandrei’ . ■ .­­ Vodă“. și i se publicau sub psdu-­­­donimul Dinu Ramură poezii in „Sămănătorul" — și un Alfred A­­lessandrescu, compozitorul binecu­noscut, ca să nu amintesc decit de cel­e din generația mea. Școli cu tradiție erau și la Iași de unde au răsărit aproape toate conde­ PETRE DRAGO­ESCU profesor emerit (Continuare in pag. 2-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ*. EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVĂȚĂMÎNT ȘI CULTURĂ ACTIVITATEA SINDICATELOR DIN ȘCOLI ÎN ETAPA ACTUALA Anul școlar 1966/1967 începe în atmosfe­ra de înălțător entuziasm al întregului po­por, angajat cu toate forțele în noua treap­tă a zidirii României socialiste. Această nouă etapă, proiectată spre vii­tor de Congresul al IX-lea al P.C.R., re­prezintă un aviont fără precedent al for­țelor de producție ale societății noastre. Mai mult decit pînă acum, producția so­cială în toate sectoarele economiei se va realiza pe baza științei și tehnicii înalte, care înregistrează în vremea noastră un ritm uluitor de rapid. Acest fapt determină cerința ca munca oamenilor să devină tot mai tehnică, mai științifică, mai intelectu­ală. Mașinile mereu mai perfecționate preiau procesele cele mai grele, cele mai istovitoare fizicește pentru oameni. Am pornit și dezvoltăm procesul de lichidare a diferenței dintre munca fizică și munca intelectuală. Munca fizică a muncitorului din fabrică și­ de pe oigoare devine tot mai mult o muncă a omului cu cunoștințe teh­nice și științifice. Avîntul uriaș al producției materiale în noul cincinal cere un număr imens de in­gineri, tehnicieni, cere o calificare cores­punzătoare a tuturor muncitorilor. Aceas­ta determină în mod obligatoriu mari și importante cerințe pentru învățămînt, ști­ință și cultură, chemate să pregătească ca­dre tehnice superioare, specialiști de nivel mediu și muncitori cu cultură generală și tehnică în stare să pună în mișcare mași­nile moderne cu care este dotată industria noastră socialistă. Congresul al IX-lea al P.C.R. a arătat o atenție deosebită învățămîntului, școlii, a exprimat înalta prețuire pe care o acordă partidul muncii învățătorilor și profesori­lor. „Unul din obiectivele importante ale­­­­ politicii partidului și statului nostru — se arată în Raportul prezentat la Congres de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul ge­neral al C.C. al P.C.R. — îl constituie dez­voltarea și perfecționarea continuă a învă­­țământului de toate gradele“. Obiectivul a­­cesta a luat, chiar din primul an al cin­cinalului, un­ contur impresionant, un con­tur care se lărgește și se amplifică an de an, ca o poruncă a necesităților economi­ce, cultural-științifice și sociale izvorîte din planul de dezvoltare a patriei noastre în această perioadă­. Perspectivele dezvoltării bazei materiale a învățămîntu­lui în noua etapă sînt im­punătoare. Acum, ceea ce așteaptă parti­dul și statul, poporul nostru de la învăță­­mînt, de la școală, depinde­ de munca în­vățătorilor și­ profesorilor, care trebuie să -­­ fie; ridicată la înălțimea noilor cerințe, ur­gente și mari. ...... Tn.îndeplinirea mărețului lor. Joi, mem­brii corpului didactic­ sînt obligați . de în­­­seși, cerințele profesiei lor să-și ridice ne­­/, /încetat-calificarea profesională,, să-și- titlu­l ; șdps.că1 în :profunzime, cunointele,'de­ sp­e­­­cialitate și arta de a transmite aceste cu­­­­noștințe." Ei trebuie să fie stă­pîniți­­ de un spirit de continuă căutare a noului pen­tru a-și perfecționa mereu munca pedago­gică. Partidul și statul nostru acordă o­deo- MIHAIL ROȘIANU președintele Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învățămînt și cultură (Continuare in pag. a 2-a) MMM Septembrie e tonic încă, n-a tre­cut vara, sunt numai accidente de frunze moarte, deși sălciile se sting de pe acum în ceară moale. Septem­brie e recoltă, imaginea piețelor forfotind de culoare, anotimpul fructelor, licăr de chihlimbar în struguri, aromă de pere bergamot­­­ și de nuci. Dar toamna e un început de pre­gătiri, mai ales, zvon de disciplină statornică. Neoficial, toamna e ano­timpul marilor hotărîri, timp de gîndire pentru noi planuri de muncă. Dar și oficial, toamna a­­nunță reluarea unor activități: ac­torii intră in circuitul noii stagiuni­ sportivii în noul sezon, scriitorii ies cu alte veslume-n vitrine, toată lu­mea are gîndurile organizate. Există însă un start mult mai spectaculos decit acestea, un efort de mai lungă durată : școala. Școala, înaintea tuturor celorlalte preocu­pări, este blazonul noului anotimp. Pregătirile de școală, prin farmecul lor vechi și nou intrat de mult in­ tradiție, sînt inegalabile Pent­ru copii, în primul rînd, cutreierați de emoție cu mult timp înainte. Pentru părinți și pentru profesori. Există un univers alcătuit din cârti și caiete, din venita, novă fixată în toc, din mirosul de cerneală, din aroma proaspătă a gelerașului scrobit, din curtea școlii.­ Și­­ din intrarea profe­sorului în clasă, neașteptată ca un eveniment, deși prevăzutnd, din răs­foitul paginilor de catalog stirnind o liniște deplină, așternută pe tablă, din prima literă Și din tăcerea pogorîtă la vîrsta maturei înțelegeri peste slovele dascălului înțelept. Sînt lecții care te urmăresc uneori SINZIANA POP (Continuare in pag. a 2-a)

Next