Gazeta Învățământului, 1967 (Anul 19, nr. 880-927)
1967-01-06 / nr. 880
PROGRAMA ORELOR In DIRIGENȚIE La nr. 835 din 28 ianuarie 1966 al „Gazetei învățămintului“, Ministerul învățămintului a publicat „îndrumări privind îmbunătățirea muncii educative în învățămîntul de cultură generală“, urmînd să elaboreze programe ale muncii educative pentru clasele I—VIII și IX—XII. Programele muncii educative pentru clasele I—VIII au fost elaborate și date la cules. Pentru a veni în ajutorul profesorilor diriginți înainte de tipărirea lucrării, publicăm în „Gazeta învățămîntului“ programele orelor de dirigenție. In acest număr, publicăm programa orelor de dirigenție pentru clasa a V-a. In numerele următoare se vor publica programele celorlalte clase. în ansamblul muncii educative din școală, dirigintelui îi rețin sarcini deosebit de importante. Ca și ceilalți profesori, el desfășoară o bogată activitate educativă directă, cu elevii, în cadrul clasei și în afară de clasă, corespunzătoare cerințelor pe care le implică specificul obiectului de învățămînt pe care îl predă. Pe lîngă această activitate, el organizează și conduce desfășurarea orelor de dirigenție, organizează și educă, cu sprijinul Organizației pionierilor sau al organizației U.T.C., colectivul de elevi al clasei și coordonează activitatea educativă pe care o desfășoară ceilalți profesori la clasa pe care o conduce. In funcție de dezvoltarea morală și spirituală a elevilor, dirigintele asigură cunoașterea drepturilor și datoriilor, a sistemului de pedepse și recompense folosite de școală, a regimului de muncă obligatoriu pentru toți elevii. Totodată, dirigintele urmărește însușirea gradată, conștientă a normelor și regulilor morale de comportare în școală și în afară de școală, formarea deprinderilor și obișnuințelor de aplicare consecventă a acestor norme. Acordînd importanța cuvenită celorlalți factori ai educației, dirigintele ține o strînsă legătură cu familia, aducîndu-i la cunoștință cerințele școlii, etapă cu etapă, atitudinea propriilor copii față de muncă, față de obligațiile școlare, comportarea lor în relațiile cu colectivitatea școlară și măsurile ce se impun pentru a se asigura o muncă educativă unitară a școlii și a familiei, un sistem unitar de influențe. Dirigintele studiază preocupările, activitatea și comportarea elevilor în cadrul clasei, în afară de clasă și de școală, în familie, condițiile în care trăiesc și sistemul de influențe ce se exercită asupra lor, pentru a-i cunoaște și a desfășura, împreună cu profesorii clasei, o muncă educativă științifică, diferențiată, corespunzător intereselor și înclinațiilor individuale, nivelului de dezvoltare intelectuală și morală, pentru a realiza o orientare școlară și profesională rațională, care să asigure atît dezvoltarea maximă a personalității lor cît și satisfacerea cerințelor mereu în creștere ale economiei și culturii noastre naționale. Rezultatele studierii și cunoașterii elevului se consemnează în fișa de caracterizare a acestuia, fișă ce constituie un mijloc de orientare în munca educativă cu elevul pentru toți profesorii clasei, pentru cei care vor lucra cu el în clasele următoare. Menite să completeze și să adîncească activitatea educativă realizată în cadrul lecțiilor, orele de dirigenție au rolul de a modela conștiința elevilor spre dezvoltarea continuă a simțului de răspundere față de calitatea pregătirii, spre dezvoltarea conștiinciozității în muncă și formarea unor motive superioare ale învățării, au rolul de a-i mobiliza pe elevi spre rezultate din ce în ce mai bune la învățătură. Activitatea educativă desfășurată în acest scop în cadrul orelor de dirigenție este direct subordonată educației moral-cetățenești a elevilor, formării unor trăsături morale ca patriotismul socialist și internaționalismul proletar, spiritul de colectiv, atitudinea corespunzătoare față de muncă, manifestată prin disciplina conștientă, prin pasiune și inițiativă creatoare, prin devotamentul față de patria socialistă, față de Partidul Comunist Român. Orele de dirigenție ca și întreaga activitate desfășurată de diriginte cu elevii săi, urmăresc, în același timp, formarea conduitei morale, civilizate, proprie societății noastre socialiste, însușirea conștientă a normelor, principiilor și regulilor morale, formarea deprinderilor și obișnuințelor, a sentimentelor și a convingerilor morale, a trăsăturilor de voință și de caracter, ca : sîrguința, perseverența, punctualitatea, dîrzenia, cinstea, sinceritatea, curajul, simțul onoarei și dragostea de adevăr. Pe baza acestor trăsături, dirigintele orientează întregul proces al modelării elevului spre dezvoltarea simțului datoriei sociale, spre formarea conștiinței răspunderii morale față de propriile fapte și acțiuni, față de propriile atitudini și opinii, spre înțelegerea valorii sale în viața socială a patriei. Desfășurînd o muncă gradată în mod științific, în orele de analiză a activității și comportării elevilor, dirigintele își va concentra atenția asupra frecvenței regulate și a participării active la lecții, a lichidării rămînerilor în urmă la învățătură, a îmbunătățirii disciplinei în timpul activităților școlare, și a comportării în afară de școală, a însușirii celor mai eficiente metode de învățare. De la acestea, se va ridica treptat, cu elevii săi, spre dezvoltarea motivației superioare a învățăturii, a comportării, spre transformarea cerințelor corpului didactic în cerințele colectivului clasei, în cerințe interioare ale fiecărui elev în parte. Alături de medicul școlii, sau de medicul de circumscripție, de profesorii de științe naturale, dirigintele este chemat să desfășoare o muncă susținută de educație sanitară, înarmînd elevii săi cu cunoștințe, priceperi și deprinderi de igienă individuală și socială, cu cunoștințe și deprinderi necesare păstrării și fortificării sănătății, prevenirii anumitor boli. în acest scop, el asistă la lecțiile de educație sanitară desfășurate de medic în cadrul orelor de dirigenție, iar în lipsa acestuia, sau a unui profesor de științe naturale disponibil pentru orele respective, desfășoară el însuși lecțiile planificate din timp, pe baza unei tematici aprobate de conducerea școlii și în concordanță cu instrucțiunile în vigoare, asigură aplicarea cunoștințelor transmise în aceste ore. Complexitatea muncii educative, determinată de multitudinea influențelor ce se interferează în procesul educativ, ca și de dinamica dezvoltării intelectuale, morale și fizice a elevului, obligă dirigintele să desfășoare o muncă educativă organizată, bazată pe o planificare care să asigure o strînsă legătură între verigile sistemului educativ, între toți factorii care acționează în procesul educației. Planul de muncă al dirigintelui izvorăște direct din planul general de muncă al școlii și din planul unității de pionieri, este strîns legat de munca educativă desfășurată în cadrul lecțiilor și corelat cu programul de activitate al detașamentului. I. EDUCAȚIA MORAL-CETǍȚENEASCA 1. Educarea elevilor în spiritul patriotismului socialist La această clasă, se va considera ca sarcină principală cultivarea dragostei față de frumusețile și bogățiile locului natal, ale raionului și regiunii, prin: — reliefarea vieții noi și a realizărilor din orașul, satul natal, comuna, raionul și regiunea respectivă (din domeniul industriei, agriculturii, științei și artei) ; — scoaterea în evidență a importanței bogățiilor și resurselor naturale locale pentru economia națională ; — formarea și dezvoltarea sentimentului de dragoste față de școală, oraș, sat, comună, raion, regiune ; — cultivarea respectului, dragostei și a recunoștinței față de oamenii muncii din orașul, satul, comuna, raionul, regiunea respectivă, prin înfățișarea unor aspecte ale muncii pe care o desfășoară părinții în fabrici și uzine, pe șantiere și în mine, pe ogoarele cooperativelor agricole de producție și ale gospodăriilor agricole de stat, prin prezentarea activității unor muncitori și cooperatori fruntași, care prin munca lor de zi cu zi constituie exemple demne de urmat; — formarea conduitei patriotice a elevilor prin antrenarea lor la înfrumusețarea școlii, orașului, satului, raionului respectiv, la activități de utilitate socială (îngrijirea monumentelor și locurilor istorice etc.). Exemple de teme pentru orele de dirigenție (cu caracter orientativ). — Viața nouă în orașul, satul, comuna, raionul nostru. — însemnătatea orașului, a comunei, a raionului, a regiunii respective în trecut și astăzi. — Să fim mîndri că suntem elevi ai școlii socialiste. — Cum să ne arătăm dragostea față de școala noastră ? — Minunatele condiții de viață și de muncă ale elevilor din patria noastră. Activități în afară de clasă (în colaborare cu ceilalți profesori ai clasei, organizate de diriginte în calitatea sa de comandant, prin detașamentul de pionieri). Excursii și drumeții pentru cunoașterea frumuseților și bogățiilor localității, raionului regiunii (la sfîrșit de săptămînă, în timpul vacanțelor școlare). Vizitarea unor întreprinderi, cooperative agricole de producție, gospodării agricole de stat, precum și a unor muzee și locuri istorice din regiune; îngrijirea unor spații verzi (în școală, parc, solar etc.). întîlnire cu activiști de partid și de stat, cu muncitori și cooperatori fruntași, cu scriitori, artiști, oameni de știință. 2. Educarea atitudinii comuniste față de muncă Se va urmări, îndeosebi, formarea priceperii de a-și organiza munca de pregătire în funcție de volumul sarcinilor și de timpul disponibil, a deprinderii de a munci cu temeinicie și perseverență, dezvăluirea trăsăturilor caracteristice ale muncii din societatea socialistă prin : — îndrumarea concretă a elevilor asupra felului cum să-și pregătească lecțiile și să-și efectueze temele, asupra folosirii raționale a timpului pentru a-și asigura o însușire temeinică a materiei ; efectuarea unui conjuncția ce i s-a încredințat dirigintelui din școala generală, de comandant al detașamentului de pionieri, prin Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 12—13 aprilie 1966, cu privire la îmbunătățirea muncii Organizației pionierilor, implică o nouă sferă de atribuții. Acestea sunt arătate la capitolul „Activitatea comandanților de unități și detașamente“. Clasa a V-a — 35 ore anual La clasa a V-a, în munca dirigintelui apar unele probleme deosebite : — trecerea elevilor de la un singur educator la mai mulți educatori, corespunzător numărului de obiecte stabilit în planul de învățămînt (cu excepția celor de la școlile experimentale) ; — înlocuirea autorității de nezdruncinat a învățătorului cu autoritatea întregului colectiv de profesori, cu autoritatea dirigintelui ; — schimbarea colectivului clasei, în cazul elevilor care au învățat la o școală generală cu 4 clase ; — întărirea activului de elevi al clasei în vederea închegării colectivului și a acționării lui ca o forță unită în scopul formării unor deprinderi de învățătură temeinică, sistematică, de comportare disciplinară ; — trecerea de la lumea copilăriei la lumea preadolescenței, a romantismului, a supraestimării propriilor forțe. A ține seama de aceste probleme înseamnă nu numai stabilirea unui anumit conținut al orelor de dirigenție și al muncii directe cu elevii, în general, ci și o grijă deosebită în alegerea metodelor și mai ales a exemplelor, a eroilor pozitivi, în analiza activității și a comportării, în formarea unui front unit de cerințe și acțiuni al tuturor profesorilor clasei. trol regulat al notelor obținute și analiza rezultatelor în funcție de posibilitățile individuale, de ajutorul primit, informarea curentă a familiei și indicarea măsurilor ce trebuie luate ; — prezentarea condițiilor grele de muncă din trecut (pe baza cunoștințelor de istorie ale elevilor și a lecturilor literare etc.) ; — reliefarea condițiilor de muncă din societatea socialistă, a participării entuziaste a oamenilor muncii la crearea bunurilor materiale și culturale din patria noastră, a creșterii permanente a nivelului de trai; — reliefarea importanței muncii în colectiv, a condițiilor create în patria noastră pentru dezvoltarea capacităților creatoare ale omului; — dezvoltarea sentimentului de dragoste pentru muncă și cultivarea la elevi a simțului datoriei ; —■ scoaterea în evidență a modului în care trebuie să se desfășoare munca elevilor (conștiinciozitate, perseverență, ajutor reciproc etc.). Exemple de teme pentru orele de dirigenție (cu caracter orientativ). — Munca în patria noastră — izvor de bucurii și bunăstare. — Importanța organizării muncii. Necesitatea respectării regimului de zi al elevului. — învățătura — munca de bază a elevului. — Rezultatele obținute la învățătură oglindesc toată puterea mea de muncă ? — Condițiile de viață și de muncă ale școlarilor din patria noastră. Activități în afară de clasă (în colaborare cu ceilalți profesori ai clasei, organizate de diriginte, în calitatea sa de comandant, prin detașamentul de pionieri) : Vizitarea unor unități socialiste industriale și agricole. Antrenarea elevilor în diferite acțiuni de folos obștesc, pe măsura puterilor lor. Antrenarea elevilor în activități gospodărești ale familiei (în colaborare cu părinții). 3. Educarea elevilor în spiritul colectivismului și al umanismului socialist Se va avea în vedere, îndeosebi, formarea sentimentelor de tovărășie și prietenie, prin : — lămurirea noțiunilor de prietenie, tovărășie și ajutor reciproc (pe bază de exemple) ; — combaterea falsei prietenii; îndrumarea elevilor în alegerea prietenilor după calitățile morale ale acestora ; — cultivarea opiniei sănătoase a colectivului clasei și a dragostei față de colectiv ; — antrenarea tuturor elevilor în viața colectivului clasei și al școlii și combaterea tendințelor de izolare; — dezvoltarea la elevi a simțului de răspundere față de sarcinile încredințate de colectiv. Exemple de teme pentru orele de dirigenție (cu caracter orientativ) : — Discuții etice pe marginea unor texte care înfățișează frumusețea unor mari prietenii (K. Marx și F. Engels ; Creangă și Eminescu; Slavici și Eminescu , George Enescu și Ștefan Luchian etc.). — Ce înseamnă a fi bun tovarăș, a fi bun coleg ? — Succesele mele sunt succesele colectivului. — Interesele colectivului mai presus de orice (Exemple). Activități în afară de clasă (în colaborare cu ceilalți profesori, organizate diriginte, în calitatea sa de comandant, prin detașamentul de pionieri) . Stimularea elevilor în vederea participării lor la acțiuni de întrajutorare reciprocă (ajutorul dat colegilor rămași în urmă la învățătură, ajutorarea unor colegi bolnavi etc.). Stimularea inițiativei elevilor de a organiza — prin forțe proprii — mici serbări și excursii. Înfrumusețarea clasei și a școlii prin acțiunea întregului colectiv. Vizionarea în colectiv a unor spectacole. 4. Educarea elevilor în spiritul disciplinei conștiente Se va avea în vedere, îndeosebi, cunoașterea de către, elevi a regulilor de purtare și formarea la aceștia a convingerilor și a deprinderilor corespunzătoare, prin: — explicarea drepturilor și îndatoririlor elevilor și formarea la aceștia a convingerii că drepturile implică și datorii ; — lămurirea conținutului disciplinei școlare, insistîndu-se asupra următoarelor aspecte : îndeplinirea conștientă a sarcinilor școlare ; respectul față de personalul didactic și administrativ din școală; grija pentru bunurile școlii ; atitudinea civilizată față de colegi; dezvoltarea inițiativei elevilor în îndeplinirea "sarcinilor ; — cultivarea intransigenței față de abaterile de la disciplină ale unor colegi ; — dezvoltarea spiritului de răspundere față de învățătură — sarcina de bază a elevilor ; — lămurirea elevilor asupra îndatoririlor ce le revin "în ce privește comportarea în afară de școală (în familie, pe stradă, în instituții publice, săli de spectacole etc.). Exemple de teme pentru orele de dirigenție (cu caracter orientativ) : — Răspundem noi îndeajuns îndatoririlor școlarului ? — Cum să ne comportăm în școală și în afara școlii ? — Să ne cunoaștem greșelile și să luptăm împotriva lor. — Pregătirea temeinică la învățătură este îndatorirea noastră de bază. — Respectarea și păstrarea ordinii și curățeniei, aspect al conduitei civilizate. Activități în afară de clasă (în colaborare cu profesorii clasei organizate de diriginte, în calitatea sa de comandant, prin detașamentul de pionieri); Stimularea elevilor la îndeplinirea în bune condițiuni a sarcinilor ce le revin în organizarea serviciului de ordine pe școală, în timpul recreațiilor. Organizarea de exerciții privind respectarea regulilor de circulație și a celor de comportare civilizată. • întîlniri cu muncitori și cooperatori care să le vorbească despre importanța disciplinei conștiente în producție. f 5. Dezvoltarea altor trăsături morale Se va urmări, îndeosebi, cultivarea la elevi a respectului față de colegi, de profesori, de părinți și de oamenii muncii, și a stăpînirii de sine, prin : — dezvoltarea dragostei față de familie, față de colectivul școlar și al clasei, față de colectivul de profesori, față de oamenii muncii, însușirea formulelor de respect și politețe, formarea deprinderilor de comportare respectuoasă, politicoasă ; — lămurirea noțiunii de stăpînire de sine (comentarea unor fapte semnificative din viața clasei și analizarea manifestărilor unor personaje din liteatura pentru copii) ; — evidențierea faptului că stăpînirea de sine este o însușire superioară a omului și a necesității unor eforturi în vederea formării ei ; — reliefarea rolului pe care-l are răbdarea în buna desfășurare a unei activități; — explicarea necesității de a se reține de la manifestări necivilizate (jignirile, lovirile, poreclirea, ironiile, întreruperea celui care vorbește etc.) ; — formarea la elevi a obișnuinței de a face față și unor activități mai grele și mai puțin plăcute ; — combaterea indisciplinei, nestatorniciei. Cultivarea preocupării de a avea o ținută corectă, reglementară, sobră și estetică, un vocabular ales. Exemple de teme pentru orele de dirigenție (cu caracter orientativ) : — Cine respectă pe alții pe el se respectă. — M-am gîndit suficient la ceea ce doresc să spun ? Intre gîndește și apoi vorbește. — Graba strică treaba. Să nu fim pripiți nici în vorbă, nici în muncă. — Cu răbdare se înving greutățile. — A te stăpîni înseamnă a da dovadă de tărie de caracter. — Ținuta estetică reflectă preocupări pentru frumos, dragoste de frumos. Activități în afară de clasă (în colaborare cu profesorii clasei, organizate de diriginte, în calitatea sa de comandant, prin detașamentul de pionieri) : Repartizarea de sarcini în cadrul colectivului, a căror îndeplinire presupune răbdare și perseverență; Antrenarea elevilor la întocmirea unei culegeri de proverbe și zicători în legătură cu stăpînirea de sine și răbdarea. Organizarea unor lecturi din viața oamenilor de seamă, care au urmărit cu perseverență realizarea scopului propus. II. ORGANIZAREA ȘI EDUCAREA COLECTIVULUI DE ELEVI 1. Organizarea colectivului clasei — explicarea necesității organizării vieții clasei și a îndeplinirii sarcinilor care revin elevilor în legătură cu aceasta ; —* repartizarea sarcinilor în așa fel nicit nici unul dintre elevi să nu rămînă în afara activităților clasei ; — formarea unui activ puternic care să cuprindă pe elevii care constituie un exemplu pozitiv, care au posibilități de influențare și spirit organizatoric ; — repartizarea anumitor sarcini prin rotație, astfel ca relațiile de conducere și subordonare să fie trăite de fiecare elev ; — cunoaștera, de către elevi, a perspectivelor colectivului clasei ; — integrarea elevilor din colectivul clasei în activitățile de îndeplinire a sarcinilor organizatorice ale școlii ; — găsirea mijloacelor de atragere și integrare în colectivul clasei a acelor elevi care manifestă tendința de a se izola de colectiv. Exemple de teme pentru orele de dirigenție privind organizarea colectivului (cu caracter orientativ) : Importanța îndeplinirii sarcinilor încredințate de colectiv. In ce măsură opinia colectivului nostru constituie un sprijin în ridicarea nivelului la învățătură al elevilor ? In ce constă tăria și frumusețea colectivului clasei noastre. 2. Educarea colectivului pe baza analizei activității elevilor — cultivarea la elevi a atitudinii conștiente față de învățătură — prevenirea rămînerii în urmă la învățătură, prin ținerea unei evidențe precise a notelor obținute de elevi și prin indicarea celor mai bune mijloace de învățare ; — stimularea și orientarea elevilor în perfecționarea continuă a stilului muncii de învățare ; — orientarea interesului elevilor spre studierea temeinică a tuturor obiectelor de învățămînt; — întărirea disciplinei întregului colectiv în munca de învățătură ; — dezvoltarea la elevi a spiritului critic și autocritic și a unei opinii sănătoase a colectivului ; folosirea acestei opinii colective în stimularea elevilor la o muncă din ce în ce mai temeinică și mai susținută ; — dezvăluirea cauzelor datorită cărora unii elevi întîmpină dificultăți în munca de învățare și îndrumarea individuală a acestora. Exemple de teme pentru orele de dirigenție privind analiza activității colectivului (cu caracter orientativ) : Cum am dovedit în comportarea noastră că am înțeles datoriile de școlar ? Să arătăm recunoștința ce o purtăm partidului și părinților, profesorilor noștri, prin rezultatele obținute la învățătură. Prin rezultatele muncii și comportarea noastră am ridicat prestigiul clasei noastre ? III. EDUCAȚIA IGIENICOSANITARA A ELEVILOR (în colaborare cu personalul sanitar al școlii sau al circumscripției școlare) — înarmarea elevilor cu cunoștințe medicale în vederea înțelegerii științifice a fenomenelor legate de sănătate și boală — consolidarea deprinderilor igienice formate la vîrsta școlară mică și dezvoltarea acestora în vederea prevenirii îmbolnăvirii și întăririi organismului; — instruirea teoretică și practică a elevilor în probleme de prim ajutor, în caz de accidente și îmbolnăviri acute ; — determinarea copiilor să acționeze cu convingere pentru apărarea sănătății proprii și a colectivității. In clasa a V-a, educația sanitară a elevilor se va face în cadrul celor zece ore anual, predate de medic, conform tematicii puse la dispoziție de Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale (7 ore în cadrul orelor de dirigenție și 3 ore practice). Teme pentru orele de dirigenție . TRIM. I. Igiena pielii, igiena gurii și dinților, igiena ochilor . . 1 oră igiena urechilor și igiena nasului.............................1 oră igiena îmbrăcăminții, încălțămintei și a rechizitelor școlare.............................1 oră TRIM. AL II-LEA Igiena locuinței și a localului școlii........................1 oră Igiena alimentației. . . . 1 oră TRIM. AL III-LEA Regimul de activitate și odihnă..................................1 oră Călirea organismului . . 1 oră Activități practice în afara orelor de dirigenție (3 ore) Noțiuni de prim ajutor. Formarea deprinderilor practice cu privire la acordarea primului ajutor în rănirile provocate prin tăiere, prin rozături, prin înțepare..............................1 oră ’ansarea rănilor provocate prin mușcăturile de animale, a înțepăturilor provocate de insecte și a mușcăturilor de șerpi veninoși ..............................1 oră Exerciții cu privire la executarea pansamentelor la picior, gleznă, articulații, claviculă, abdomen, nas, ochi etc. oră Repartizarea orelor (cu caracter orientativ) Total ■— Educația moral-cetățenească 7 5 6 13 — Organizarea și educarea colectivului și analiza activității elevilor 4 3 3 10 — Educația igienico-sanitară 3 2 2 7 — Total trimestrial și anual 14 10 11 35 CONTINUĂRI • CONTINUĂRI Capacitatea de sinteză fesorul să delimiteze limpede ,problemele efectiv literare de cele sociologice. Altfel există primejdia ca, la teme ca „Figuri de țărani în proza primelor două decenii ale secolului XX“ de pildă, în locul sublinierii unor aspecte privind conținutul artistic, personalitatea scriitorilor și măiestria în mimarea Mijloacelor de expresie, elevii să facă o simplă trecere în revistă a unor personaje ca tipuri reprezentative pentru mediul social respectiv. O adevărată sinteză la literatură trebuie să urmărească în primul rînd înarmarea elevilor cu posibilitatea de a investiga fenomenul literar, de a putea face în mod independent aprecieri de valoare. O formă superioară de sinteză a cunoștințelor însușite de elevi o constituie corelarea intre temele studiate la diferite discipline pe parcursul unui an de studiu, cît și al mai multor ani. De exemplu, raporturile strînse între genetică și chimia moleculară, precum și însemnătatea utilizării aparatului matematic în determinarea acestor raporturi. Sau, intr-un cadru mai larg, prezentarea legăturilor între dezvoltarea civilizației materiale, a științei și tehnicii și evoluția relațiilor sociale. Firește, nu putem face abstracție de faptul că există deosebiri între posibilitățile diferiților elevi de a aprofunda cunoștințele în general și problemele uneia sau alteia dintre discipline în mod special. Dar, dincolo de aceste particularități privind, pe fiecare elev în parte, felul în care ei își însușesc materia — strict factologic sau căutând esența faptelor — este determinat, în principal, de condițiile în care a fost îndrumată, pe parcursul studiului, dezvoltarea capacității de sinteză, de fapt, formarea deprinderii de a emite judecăți circumscrise strict esenței fenomenelor: judecăți de relație pe plan fizico-matematic, judecăți de existență pe plan biollogic, judecăți de valoare pe plan literar etc. Prin locul pe care îl ocupă în gindirea pedagogică modernă, prin multiplele sale implicații, formarea în școală a capacităților de a sistematiza în forme de sinteză cunoștințele, condiție esențială a dezvoltării unei culturi de sinteză, devine tot mai mult o problemă primordială. Evident, în cadrul acestui articol nu am făcut decit să schițăm unele coordonate, să conexăm unor puncte de vedere deja exprimate o serie de argumente complementare. AL. CIUCA și TR. ISPAS nici ai carbonului a fost tratată exclusiv la nivelul unor simple relații matematice. Firește că o asemenea lecție, care nu schițează cadrul logic general ce permite obținerea compușilor respectivi, nu poate contribui de fel la dezvoltarea capacității de sinteză a elevilor. Trebuie semnalat și faptul că mai există profesori care consideră că sistematizarea de sinteză a cunoștințelor este o operație ce poate fi concentrată exclusiv pe parcursul cîtorva lecții, în ultima perioadă a anului școlar. In realitate chiar lecțiile de recapitulare organizate de acești profesori sunt numai o reluare adesea mecanică a cunoștințelor predate anterior, fără a aduce vreo contribuție cu de cît însemnată la dezvoltarea gîndirii de sinteză a elevilor. In fapt — și experiența profesorilor fruntași demonstrează din plin acest lucru — fiecare lecție de pe parcursul unui an școlar formează premise pentru dezvoltarea capacităților de sinteză. Cu condiția, bineînțeles, ca ea să treacă dincolo de simpla expunere a unor cunoștințe în sine și să arate elevilor cum se încadrează aceste cunoștințe în ansamblul capitolului studiat, al disciplinei in general. La matematică în ultimele clase ale liceului, de exemplu, un element de sinteză care leagă strîns cunoștințele de geometrie și cele de algebră este orientarea elevilor către utilizarea limitelor ca procedeu general în calculul ariilor laterale ale corpurilor rotunde sau ale volumelor acestora. O valoare efectivă de sinteză o are și considerarea problemelor privind intersecția curbelor prin prisma ecuațiilor tangente la diferite curbe — cerc, elipsă, parabolă etc. — integrarea discuției generale a ecuațiilor, inclusiv cele trigonometrice, în studiul ecuațiilor de gradul I, II și III, ca și al ecuațiilor de grad superior care nu sunt reductibile etc. La lecțiile de istorie a literaturii este foarte important, din punctul de vedere pe care îl discutăm aici, ca pro-I Dascălii care m-au învățat carte decit mine, căci în școlile primare orășenești studiul era mai amplu decât în cele fe la sate. Ee întreceam însă în rapiditatea calculului și în înțelegerea fenomenului matematic ca atare. Nu peste multă vreme am cunoscut un alt dascăl al cărui chip nu-l voi uita niciodată, profesorul de matematică Constantin Botez. S-a revelat simplu, în cadrul unei lecții de geometrie. Explica atît de frumos despre trunchiul de piramidă, elementele demonstrației se închegau atît de armonios, nncit am simțit ceea ce simt oamenii de obicei în fața unei opere de artă. Curînd, profesorul Botez m-a remarcat și el și a început să încurajeze în mod deosebit dezvoltarea aptitudinilor mele matematice. Și poate nici nu a fost acesta cel mai important dintre lucrurile pe care le-a făcut pentru mine, ci căldura pe care mi-a dăruit-o într-un mediu în care eu, fiu de țăran, mă simțeam străin, și care îmi era adesea ostil, sau poate și mai important a fost faptul că mi-a insuflat curajul de a privi faptele la proporțiile lor reale. Deși matematica era domeniul în care mă desfășuram <m deosebită siguranță, mă străduiam să învăț deopotrivă la toate materiile. Totuși, cîțiva elevi, dintre care unii copiau după mine la teza de matematică, obțineau la sfîrșitul anului o medie generală mai mare. Nu mă necăjea lucrul in sine, ci nedreptatea care mi se făcea. Faptul că la profesorul Botez toate notele se dădeau „pe drept“ a făcut să crească și mai mult dragostea și stima ce i le purtam. La sfîrșitul liceului, cînd ezitam, în alegerea facultății, între știința pură și tehnică, faptul că la matematică cunoștințele și posibilitățile mi-au fost apreciate întotdeauna la valoarea reală decis să urmez facultatea ma de matematică. La Universitatea din Iași profesorii Al. Müller și Sanielevici au influențat în mod hotărîtor cel de al treilea moment de răscruce al legăturilor mele cu știința matematică : ei m-au hotărît să aleg calea cercetării științifice îmbinată strîns cu munca didactică. „REVISTA DE PEDAGOGIE" nr. 12, Decembrie 1966 Din sumar Raluca Ripan : Problemele modernizării predării chimiei în liceu. Pavel Apostol : „Modelele praxiologice" și acțiunea educațională. O. Safran : Premise ale sporirii eficienței educației morale în școală. Leon Țopa : Cercetarea raportului dintre învățămîntul tineretului și al adulților. Ion Stanciu : Ideile pedagogice ale lui Erasmus din Rotterdam și prezența lor în Țările Române. Sergiu Vaida : Medalii comemorative privind învățămîntul românesc. Ion Berea : Orientări în predarea punctuației. Gheorghe Călugărița. Mihail Sandu : Locul și rolul cunoștințelor de geometrie în programa experimentală pentru clasele I-III. Anca Miron : Pregătirea pedagogică a viitorilor profesori. Maria Romașcanu : Caietul dirigintelui. Vasile Iliescu : Pregătirea învățătorilor în țările europene. Marcel Mămularu, Ștefan Timifonescu : Lupta împotriva analfabetismului în lume. Recenzii. Cuprinsul Revistei de pedagogie pe anul 1966. MATEMATICA Editura tehnică M. Botez : Axonometria, lei 13 E. Ciuca : Culegere de probleme de teoria probabilităților, lei 22 S. Găină : Culegere de probleme de calcul diferențial și integral, voi. III, lei 14. L. Aramă: Culegere de probleme de calcul diferențial și integral, voi. I, lei 14. Gh. Vrânceanu : Geometria euclidiană — Geometrii neeuclidiene — Teoria relativității, lei 15. Editura Academiei J. Bela: Ecuații operaționale neliniare definite în spații normate, lei 16. CHIMIE Editura tehnică E. Beral: Chimia anorganică, lei 32. E. Beral : Chimia organică, tei 22. M. Mironescu: Tehnica lucrărilor de laborator, lei 16. GEOLOGIE — GEOGRAFIE Editura tehnică A. Rihmann : Vulcanii și activitatea lor, lei 33. V. Barna : Zăcăminte nemetalifere din România, lei 29. BIOLOGIE Editura Academiei Al. Borza: Dicționar etnobotanic, vol. I, lei 41 M. Băcescu : Ecologia marină, vol. II, lei 29. Librăria centrală „CARTEA PRIN POȘTĂ" Str. Serg. Nuțu.Ion nr. 8—12 București recomandă citeva luni a face rețineri anticicrări din domeniul învățate pe bază de comenzi, pămîntului programate iar la apariție se expusă apară în cursul anu- biază la domiciliu annlui 1967, la care libră- tra ramburs. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București. Plaza Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii din unitățile de invățămînt Tiparul 1 Combinatul Poligrafic Casa Scinteii. 40.132