Gazeta Învățământului, 1969 (Anul 21, nr. 976-1023)
1969-10-10 / nr. 1012
PROBLEME ALE DIRIGINTELUI LA CLASA A IX-A La aproape o lună de la debut, clasa a IX-a a reușit, în cele mai Pg primul prdil — CultivSTOR multe școli, să-și definească în mare măsură structura, profilul, sarcinile instructive și educative, să se încadreze — cu specificul și cerințele sale — pe coordonatele și în obiectivele majore ale învățămîntului de cultură generală. Constatarea aceasta — îmbucurătoare și demnă de consemnat — se referă în aceeași măsură și la munca dirigintelui, la ora de dirigenție. Discuțiile pe care le-am purtat zilele acestea cu mai mulți diriginți ai claselor a IX-a ne-au convins că aceștia au privit cu toată seriozitatea și responsabilitatea necesară angajării lor în efortul întregului colectiv didactic pentru ca munca să se desfășoare de la bun început în bune condițiuni. Ora de dirigenție, buna organizare și desfășurare a acesteia este înscrisă în majoritatea școlilor de 10 ani printre preocupările de primă importanță atît ale directorului, cît și ale dirigintelui. Fără îndoială că această activitate a ridicat și ridică în fața fiecărui diriginte — dat fiind specificul și caracteristicile acestei clase — probleme noi, complexe, că solicită eforturi sporite, capacitatea de a găsi cele mai adecvate, mai eficiente căi și metode care să răspundă obiectivelor generale ale școlii de 10 ani. Poate tocmai din acest motiv, în fiecare școală, alcătuirea tematicii erelor de dirigenție, schițarea modulului cum vor fi organizate și desfășurate a stîrnit discuții, schimburi de opinii, consultări care, în bună parte, au dus la stabilirea unor direcții, a unor soluții. Un specific care decurge din obiectivele caracteristice ale procesului de învățămint . Chiar în prima discuție pe care am avut-o cu diriginta celor două clase a IX-a — ne spunea OLGA POP, directoarea Școlii generale nr. 5 din Capitală — am precizat o problemă cunoscută de fapt de noi toți, dar pe care adesea o uităm — anume, că ora de dirigenție nu trebuie și nu poate să fie un factotum în procesul de educație, că ea reprezintă doar un liant care încheagă și sudează într-un ansamblu armonios munca de educație din procesul de învățămînt. Aceasta înseamnă că ora de dirigenție trebuie să oglindească factura școlii respective. De aceea cred că deși în general urmărește aceleași obiective educative, ora de dirigenție la clasa a IX-a trebuie să aibă un specific aparte, care decurge din obiectivele caracteristice ale procesului de învățământ la această clasă: orientarea și pregătirea practică a elevilor, desfășurate paralel cu pregătirea teoretică. De aici, obligația și sarcina de bază a dirigintelui de a axa tematica orelor de dirigenție și întreaga sa activitate pe educarea elevilor în spiritul dragostei și respectului față de muncă, față de profesiunea către care se vor îndrepta și în tainele căreia școala îi inițiază. Pornind de la acest criteriu, în primele zile de școală, am făcut împreună cu diriginții un sondaj scris la cele două clase a IX-a, pentru a afla ce știu elevii despre scopul școlii de 10 ani, despre pregătirea ce li se va da în această clasă și despre meseria în domeniul căreia vor fi instruiți practic. Răspunsurile lor au fost deosebit de interesante și sincere. Ne-am dat seama că mulți sunt hotărîți să învețe o meserie și că au pornit serios la muncă. Dar, în același timp, am constatat că destui nu știu încă prea multe despre scopul școlii de 10 ani, despre ceea ce vor face și vor deveni după absolvire, despre profilul meseriei în care fac practică. Sondajul acesta ne-a folosit nu numai pentru a cunoaște ce gîndesc elevii, dar și, mai ales, spre a ști cum să ne organizăm activitatea educativă la aceste clase. — Un sondaj asemănător — ne-a spus prof. ALEXANDRINA VIZIREANU, dirigintă la una din clasele a IX-a ale școlii — mi-a furnizat multe teme de discuție pentru orele de dirigenție. De pildă, la prima oră am socotit necesar să discut cu elevele mele asupra obiectivelor clasei a IX-a. A fost o dezbatere interesantă, care a lămurit multe aspecte. Pentru viitoarele ore am înscris teme legate de utilitatea specialităților în care fac practică, respectiv stenografia și dactilografia. Cred că discutarea unor astfel de teme, pe lângă faptul că va dezvolta interesul elevilor față de munca practică, va influența pozitiv și asupra orientării lor profesionale, interesului pentru activitatea direct productivă Cultivarea interesului pentru muncă, pentru activitatea productivă în special, găsirea unor formule interesante, originale inedite în vederea realizării acesi tui scop preocupă majoritatea diriginților cu care am discutat. — Fiecare dintre noi ne-am ocupat și pînă acum, că diriginți la alte clase, de cultivarea respectului și dragostei pentru muncă. Am organizat vizite în întreprinderi, întîlniri cu specialiști din industrie sau economie. Acum însă, la această clasă, ne spune prof. BORIS TUTOVEANU, dirigintele clasei a IX-a , de la Școala generală nr. 152, problema se pune intr-un mod diferit, ridică aspecte mai complexe, mai multiple. Inițiem discuții și acțiuni în general, sau avem un scop foarte precis, foarte bine definit ? Eu consider că pregătirea pentru muncă — condiție fundamentala a educației în școala de 10 ani — se impune realizată nu numai pentru cultivarea interesului și respectului pentru muncă în general, ci pentru munca direct productivă. Vreau să subliniez o tendință pe care am constatat-o și la unii elevi din clasa mea. Datorită spectaculoaselor înfăptuiri ale științei și tehnicii mondiale, o parte din ei sunt tentați să subestimeze valoarea și utilitatea unor profesiuni „tradiționale“. „De ce să învăț lăcătușărie, reparații auto, zidărie, legumicultura sau zootehnie într-o perioadă de asemenea progres tehnico-științific ? — își spun unii. Firește, este o optică greșită, pe care noi diriginții, laolaltă cu ceilalți profesori, avem obligația să o schimbăm. Referindu-mă la clasa mea, care are ca profil mecanica auto și electricitatea, o primă inițiativă a fost de a vizita cu elevii și cu profesorul de specialitate nu numai locul de practică, dar și cîteva întreprinderi de același profil spre a putea cunoaște mai îndeaproape specialitățile respective. Pentru viitor mi-am propus ca, în afara discutării unor teme axate pe orientarea profesională și atitudinea față de munca în producție, să organizez și cîteva întîlniri cu specialiști, cu inovatori în ramura respectivă, care să le vorbească elevilor despre valoarea socială și despre frumusețea meseriei lor. Un alt aspect ridicat în discuțiile legate de această problemă l-a constituit faptul că diriginții claselor a IX-a trebuie să-și organizeze activitatea și în funcție de specificul geografic și economic al regiunii unde se află școala. Alte teme, probleme și aspecte — vizînd, firește, aceleași obiective — vor aborda orele de dirigenție la clasele a IX-a din mediul urban, unde elevii sint instruiți în întreprinderi industriale și economice și altele în școlile din mediul rural, care ridică probleme specifice întreprinderilor agricole de stat, cooperativelor agricole de producție și industriei locale sătești unde elevii fac practică. Clasele nu sunt încă omogene: ____________njii-irLu—rr—nnrM~fi—rrr— "■« dar pot deveni In altă ordine de idei, este știut că, în fiecare școală, clasa a IX-a are un colectiv neomogen, format din elevi proveniți de la mai multe școli. — Este o realitate care ne complică puțin munca, dar în același timp o face mai interesantă — mărturisea prof. VIRGIL TRAISTARU, dirginte la clasa a IX-a de la Școala generală din comuna Boldești, județul Prahova. Problema lipsei de omogenitate se pune desigur în același mod și în primul an al liceelor. Acolo însă, în alcătuirea colectivelor s-a operat prin intermediul selecției. La clasa a IX-a nu a existat concursul de selecție, întîlnindu-se elevi cu capacități variate, cu deprinderi diferite de muncă și comportare. O problemă serioasă a noastră, a diriginților de la clasa a IX-a, care se ridică acum, la început de an școlar, este cunoașterea și studierea atentă a fiecărui elev pentru a putea acționa în modul cel mai indicat, mai eficient și mai operativ pentru rezolvarea unor situații și închegarea colectivului clasei. In acest scop, am luat mai întîi legătura cu școlile unde au învățat elevii, cu diriginții lor. Spre satisfacția mea, discuțiile acestea mi-au fost de mare folos. La fel de utile sunt și discuțiile cu părinții, pe care le port aproape zilnic. In această privință, consider că dirigintele clasei a IX-a trebuie neapărat să pună un deosebit accent, în activitatea sa, pe colaborarea cu familia, să atragă părinții în rezolvarea sarcinilor educative și, în același timp, să-i ajute să se edifice asupra scopului școlii generale de 10 ani. E necesară o îndrumare mai atentă în problemele de ordin psihologic Pentru o bună parte dintre diriginții care au funcționat numai la școala generală, clasa a IX-a ridică, după cum a reieșit din discuțiile purtate, și unele probleme de ordin psihologic. Anume este vorba de faptul că elevii acestei clase se găsesc în pragul adolescenței, vîrsta lor generînd o serie de modificări biologice și psihologice. Se impune deci ca fiecare diriginte al clasei a IX-a să se pregătească temeinic nu numai în problemele ridicate de profilul practic al clasei respective, dar și în cele privind psihologia vizatei elevilor. — Ar fi util pentru noi, spunea prof. CONSTANȚA URSULEANU, de la Școala generală nr. 146 din Capitală, ca în presa pedagogică să apară îndrumări bibliografice în această privință, articole orientative, să se organizeze, pe școli sau în comisiile metodice ale diriginților, dezbateri pe aceste probleme, la care să participe psihologi, medici școlari, cercetători în domeniul pedagogiei. Cu toate că ora de dirigenție presupune prin excelență o activitate creatoare, organizată nu după norme rigide, ci în funcție de specificul și problemele colectivului de elevi, pentru dirigenții claselor a IX-a, în mod special, se simte totuși nevoia unor indicații orientative. Ar fi fost poate bine — ne-au spus diriginții cu care am discutat — ca în preajma deschiderii anului școlar, să se fi organizat și pentru diriginți instruiri ca cele organizate pe specialități. Unii au sugerat ca ele să se inițieze în vacanța de iarnă. De asemenea, s-a propus ca în programa orientativă elaborată de Ministerul învățămîntului pentru diriginți să fie inclusă și clasa a IX-a. ★ Evident, discuția purtată de noi nu și-a propus să dea nici rețete și nici indicații. Așa cum spuneam la început, ea a consemnat un fapt îmbucurător: acela că, diriginții acestei clase au pornit la treabă cu tragere de inimă și interes, animați de dorința de a obține rezultate cît mai valoroase în pregătirea elevilor pentru viață, pentru activitatea în producție. MONICA VERDEȘ O prezența activă în pregătirea cultural-științifică a elevilor — biblioteca școlară sum t Tardive însemnări despre o... festivitate Preferăm să scriem mai tîrziu decit să nu pomenim niciodată despre modul cu totul „festiv“ în care s-au deschis cursurile în noul an la Școala generală din comuna Gostavățu, județul Olt. Ca și în alți ani elevii s-au pregătit cu grijă pentru ziua cînd aveau să-și reia locurile in bănci. La 16 septembrie — atunci cînd a avut loc festivitatea de deschidere a noului an școlar — i-am văzut pe copii curați, frumos îmbrăcați, cu caietele și cărțile primite cu o zi înainte îmbrăcate și orînduite cu atenție în ghiozdane. Mai puțin curată și pusă in ordine era școala. Culoarea parchetului batea mai mult spre cenușiu, preșurile, așișderea, materialul didactic, claie peste grămadă , praf și murdărie peste tot... Parcă vrînd să nu facă notă discordantă cu școala și unii dintre profesori au apărut la fel. Profesorul de matematică Ilie Dumitru se certase cam de mult cu frizerul.... Profesoara Badea a apărut la școală — nu rîdeți l — un papuci de casă.„ Din acest peisaj „festiv“ lipsea tovarășul director Florea Badea. Tare am fi vrut să-l vedem la față, dar truda ne-a fost zadarnică. Mai tîrziu am aflat că în ziua aceea — ca om influent ce era — a umblat pe la județ să aranjeze o suplinire pentru un cumnat. Ce-o fi aranjat la județ pentru cumnatul dumnealui nu știm precis, în schimb am văzut cum a aranjat deschiderea cursurilor.„ De ce n-am cîștigat lotul cel mare Pe la Slatina se zice că dacă ai norocul să găsești material didactic la Inspectoratul școlar județean trebuie să joci neapărat și la loz in plic și în mod sigur vei cîștiga. Cum insă n-am auzit de prea multe ori că a fost cîștigat lotul cel mare, ne vine să credem că nu există nici prea mulți norocoși care să-l găsească atunci cînd trebuie pe magazinerul inspectoratului școlar din județul Olt. In preajma și după începerea anului școlar — perioadă de vîrf în aprovizionarea cu material didactic a școlilor — pe ușa magaziei, zile întregi, puteau fi citite mesaje telegrafice: „Plecat la poștă“, ,„Plecat la gară“, „Plecat la Așa stînd lucrurile, nu-i de mirare că în timp ce școlile așteptau cele necesare laboratoarelor, prin inspectorat nu te puteai învîrti fără să calci pe borcane și borcănașe cu substanțe chimice, pe truse și ustensile de laborator. Cum de nu s-o fi împiedicat de ele și inspectorul general ? M.X CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI Casele pionierilor, for metodic al activității pionierești poziția comandanților 6 ghizi din cercul ei de turism, care au dat explicații competente în trei limbi, atît în oraș cît și în interiorul fabricii de aluminiu. In unele județe (Maramureș, Iași, Mehedinți etc.), directorii caselor au făcut, în cadrul instruirilor, expuneri pe anumite teme. De exemplu, la Iași a fost prezentat referatul „Dezvoltarea gustului pentru frumos în cercurile de artă plastică“. La un nivel superior, influența metodică a caselor de pionieri se resimte prin elaborarea de lucrări menite să generalizeze experiența înaintată. Astfel, casa pionierilor din Timișoara a difuzat în școli materiale pe temele „Cum organizăm eficient o serbare școlară“, „Sugestii pentru organizarea unor activități pregătitoare primirii școlarilor în organizație“ etc. Conducătorul cercului de aeromodele de la casa pionierilor din Tg. Mureș, tov. Otto Hints, a publicat pînă acum o suită de 7 articole în revista „Educația pionierească“, referitoare la un curs sistematic de aeromodelisme. In felul acesta experiența sa se la nivel republican. Casa extinde pionierilor din Brașov a dat la tipar un volum conținînd planșe tehnice și studii în sprijinul cîtorva cercuri tehnice, iar Casa pionierilor din Cluj a proiectat și tipărit 5 000 exemplare de aeromodele, pe care le-a difuzat în județ și în țară. La cîteva din sesiunile de comunicări metodico-științifice realizate pînă în prezent de consiliile județene au participat cu comunicări și cadre didactice de la casele pionierilor. De exemplu, la Cluj, tov. Zoltán Kiss a prezentat comunicarea „Scopul și sarcinile cercurilor foto și de cineficare“, iar la Iași tov. Chiriac Stelian a susținut tema „Concursul de orientare turistică“. La sesiunea de la Sinaia a consiliului județean Prahova, două comunicări aparțin cadrelor din casele pionierilor. Această modalitate de afirmare pe linie metodică este întregită de unele case ale pionierilor — e drept că de prea puține — cu publicarea de articole în presa locală și în cea centrală. O altă formă prin care se concretizează aportul metodic al caselor de pionieri o reprezintă participarea acestora la acțiuni festive sau competitive, pe plan local sau republican. In fiecare an casele de pionieri organizează cel puțin o expoziție care permite vizitatorilor — elevi și profesori mai ales — să aprecieze rezultatele dobîndite, sporind popularitatea și prestigiul instituției respective. Faptul că la concursul „Minitehnicus“ premile mari au fost obținute mai totdeauna de colective ale cercurilor din casele de pionieri (Baia Mare, Zalău, Brașov etc.) atestă o prioritate republicană a acestor instituții. La raliul național de carturi, întrecerea s-a desfășurat mai ales între reprezentanți ai caselor de pionieri. Un mare număr de soliști și echipe premiate în cadrul Festivalului cultural-artistic al pionierilor provin din diferite case ale pionierilor. Primul Festival republican al cinecluburilor pionierești a distins cu premii mai ales colective ale unor case de pionieri (Cîmpulung Moldovenesc, Reșița, Cluj, Arad etc.), iar mobilierul sculptat in lemn de către membrii unui cerc al casei pionierilor din Craiova a constituit punctul de atracție al expoziției artizanale organizate In 1968 la Sala Dalles. Exemplele care ilustrează funcția metodică a caselor de pionieri se pot înmulți. Credem însă că fiecare instituție de acest fel are încă multe de făcut spre a satisface toate direcțiile prin care se exercită funcția sa metodică în domeniul activităților pionierești. Nu putem spune că există o singură casă de pionieri care să-și fi realizat această funcție la toți indicii; în schimb, sunt case care n-au reușit să realizeze nici un indice. In vederea accelerării procesului de generalizare a experienței pozitive acumulate în unele case ale pionierilor. Consiliul Național va organiza viitoarele consfătuiri și instruiri ale conducătorilor de cercuri pe ramuri, la sediul casei celei mai avansate pe țară în domeniul respectiv. Principala cale de cristalizare a unui climat propice realizării tuturor laturilor funcției metodice dintr-o casă a pionierilor este ridicarea nivelului activităților din consiliul său pedagogic. Dacă aci se dezbat probleme menite să orienteze cadrele didactice spre interpretarea pedagogică a muncii lor și se analizează metodele prin care se realizează modernizarea activității pionierești, evidențiindu-se succesele obținute într-o direcție sau alta a îndeplinirii rolului de for metodic, atunci activitatea pionierească progresează. Multe case ale pionierilor au cabinete pedagogice tot mai bine dotate, la sediul cărora comandanții și conducătorii de cercuri găsesc literatura pedagogică la zi, materiale reflectînd experiența înaintată din unități, precum și mijloace moderne audio-vizuale de ilustrare a celor mai reprezentative acțiuni pionierești. In unele locuri, aceste cabinete sunt organizate împreună cu consiliile pionierești județene, care-și au sediul în același local, documentarea făcîndu-se în comun. Conținutul activităților din casele de pionieri, controlul exercitat asupra lor, calitatea asistențelor la activități și, mai ales, îndrumările date sistematic trebuie să stimuleze perfecționarea și autoperfecționarea cadrelor didactice. Nu poate exercita influență pozitivă în exterior cine nu este pasionat de munca pe care o desfășoară și preocupat de permanenta lui autodepășire. Casele de pionieri trebuie să fie pepiniere ale animatorilor în domeniul pionieriei. Consfătuirea pe țară a tuturor directorilor caselor de pionieri, organizată recent de Consiliul Național al Organizației Pionierilor, a scos în relief faptul că extrema fărîmițare a normelor didactice în unele case reprezintă un impediment în realizarea unei munci sistematice și continue, condiție da bază a materializării funcției metodice în aceste instituții. Accentul pus în documentele insă pe aceste trasee, după cum n-au figurat nici pe listele de distribuire a materialelor didactice existente în prezent la magazia inspectoratului. Și pentru că sintem la acest punct, trebuie să menționăm că din întreaga țară ne-au fost semnalate neajunsuri în distribuirea materialului didactic, neajunsuri cunoscute, dar nesoluționate. Se studiază încă problemele transportării la școli a acestui material, posibilitatea creării unor magazii pe centre de comune etc. O reglementare în această privință se impune grabnic. In sfîrșit, la Școala generală din Lerești am întîlnit o situație surprinzătoare: la data de 6 octombrie clase întregi nu aveau încă manuale școlare complete. La clasa a VIII-a lipsesc 58 de manuale Congresului al X-lea al P.C.R. pe creșterea competenței și eficienței în toate domeniile de activitate obligă casele de pionieri la angajarea lor hotărîtă pe singurul drum care le asigură prestigiul, cel al satisfacerii atribuțiilor metodice la modalități cît mai nuanțate de desen; la clasa a VI-a — 67 de manuale de desen; la clasa a V-a- 66 de manuale de agricultură și tot atîtea de desen; la clasa a IV-a — 65 de manuale de matematică; la clasa a II-a — 64 de manuale de limba română. In plus, consemnăm lipsa unor manuale de istorie, biologie, muzică etc. Ca și în cazul materialului didactic, directorul aruncă vina pe inspectorat, iar inspectoratul e supărat că directorul n-a venit să ridice manualele. Pînă să se stabilească exact vina, consemnăm situația intolerabilă existentă într-a patra săptămînă de la deschiderea anului școlar. Am punctat cîteva problema, dintr-un număr mult mai mare, care ne-au fost ridicate cu prilejul vizitei noastre prin mai multe școli din județele Dîmbovița și Argeș. Evident, este necesar ca lipsurile semnalate să-și găsească o grabnică soluționare din partea organelor competente. PAGINA 3 In cea de a patra săptămînă de școală mini m—rou <1$ reveo«» 1/1 Ci