Gazeta Învățământului, 1969 (Anul 21, nr. 976-1023)

1969-10-10 / nr. 1012

PROBLEME ALE DIRIGINTELUI LA CLASA A IX-A La aproape o lună de la debut, clasa a IX-a a reușit, în cele mai Pg primul prdil — CultivSTOR multe școli, să-și definească în mare măsură structura, profilul, sarci­nile instructive și educative, să se încadreze — cu specificul și cerințele sale — pe coordonatele și în obiectivele majore ale învățămîntului de cultură generală. Constatarea aceasta — îmbucurătoare și demnă de consemnat — se referă în aceeași măsură și la munca dirigintelui, la ora de dirigenție. Discuțiile pe care le-am purtat zilele acestea cu mai mulți diriginți ai claselor a IX-a ne-au convins că aceștia au privit cu toată seriozita­tea și responsabilitatea necesară angajării lor în efortul întregului co­lectiv didactic pentru ca munca să se desfășoare de la bun început în bune condițiuni. Ora de dirigenție, buna orga­nizare și desfășurare a acesteia este înscrisă în majoritatea șco­lilor de 10 ani printre preocupă­rile de primă importanță atît ale directorului, cît și ale diriginte­lui. Fără îndoială că această ac­tivitate a ridicat și ridică în fața fiecărui diriginte — dat fiind specificul și caracteristicile aces­tei clase — probleme noi, com­plexe, că solicită eforturi sporite, capacitatea de a găsi cele mai adecvate, mai eficiente căi și metode care să răspundă obiec­tivelor generale ale școlii de 10 ani. Poate tocmai din acest motiv, în fiecare școală, alcătuirea te­maticii erelor de dirigenție, schi­țarea modulului cum vor fi or­ganizate și desfășurate a stîrnit discuții, schimburi de opinii, consultări care, în bună parte, au dus la stabilirea unor direcții, a unor soluții. Un specific care decurge din obiectivele caracteristice ale procesului de învățămint . Chiar în prima discuție pe care am avut-o cu diriginta celor două clase a IX-a — ne spunea OLGA POP, directoarea Școlii ge­nerale nr. 5 din Capitală — am precizat o problemă cunoscută de fapt de noi toți, dar pe care adesea o uităm — anume, că ora de diri­genție nu trebuie și nu poate să fie un factotum în procesul de edu­cație, că ea reprezintă doar un liant care încheagă și sudează în­­tr-un ansamblu armonios munca de educație din procesul de învă­­țămînt. Aceasta înseamnă că ora de dirigenție trebuie să oglin­dească factura școlii respective. De aceea cred că deși în gene­ral urmărește aceleași obiective educative, ora de dirigenție la clasa a IX-a trebuie să aibă un specific aparte, care decurge din obiectivele caracteristice ale pro­cesului de învățământ la această clasă: orientarea și pregătirea practică a elevilor, desfășurate paralel cu pregătirea teoretică. De aici, obligația și sarcina de bază a dirigintelui de a axa te­matica­ orelor de dirigenție și în­treaga sa activitate pe educarea elevilor în spiritul dragostei și respectului față de muncă, față de profesiunea către care se vor îndrepta și în tainele căreia școala îi inițiază. Pornind de la acest criteriu, în primele zile de școală, am făcut împreună cu diriginții un sondaj scris la cele două clase a IX-a, pentru a afla ce știu elevii despre scopul școlii de 10 ani, despre pregătirea ce li se­ va da în această clasă și despre meseria în domeniul căreia vor fi instruiți practic. Răspunsurile lor au fost deosebit de interesante și sincere. Ne-am dat seama că mulți sunt hotărîți să învețe o meserie și că au pornit serios la muncă. Dar, în același timp, am constatat că destui nu știu încă prea multe despre scopul școlii de 10 ani, despre ceea ce vor face și vor deveni după ab­solvire, despre profilul meseriei în care fac practică. Sonda­jul acesta ne-a folosit nu numai pentru a cunoaște ce gîndesc ele­vii, dar și, mai ales, spre a ști cum să ne organizăm activi­tatea educativă la aceste clase. — Un sondaj asemănător — ne-a spus prof. ALEXANDRINA VIZIREANU, dirigintă la una din clasele a IX-a ale școlii — mi-a furnizat multe teme de discuție pentru orele de dirigenție. De pildă, la prima oră am socotit necesar să discut cu elevele mele asupra obiectivelor clasei a IX-a. A fost o dezbatere inte­resantă, care a lămurit multe as­pecte. Pentru viitoarele ore am înscris teme legate de utilitatea specialităților în care fac prac­tică, respectiv stenografia și dac­­tilografia. Cred că discutarea unor astfel de teme, pe lângă faptul că va dezvolta interesul elevilor față de munca practică, va influența pozitiv și asupra orientării lor pro­fesionale, interesului pentru activitatea direct productivă Cultivarea interesului pentru muncă, pentru activitatea produc­tivă în special, găsirea unor for­mule interesante, originale inedite în vederea realizării aces­­i tui scop preocupă majoritatea di­­riginților cu care am discutat. — Fiecare dintre noi ne-am o­­cupat și pînă acum, că diriginți la alte clase, de cultivarea res­pectului și dragostei pentru muncă. Am organizat vizite în întreprinderi, întîlniri cu specia­liști din industrie sau economie. Acum însă, la această clasă, ne spune prof. BORIS TUTOVEANU, dirigintele clasei a IX-a , de la Școala generală nr. 152, problema se pune intr-un mod diferit, ridică aspecte mai complexe, mai mul­tiple. Inițiem discuții și acțiuni în general, sau avem un scop foarte precis, foarte bine definit ? Eu consider că pregătirea pentru muncă — condiție fundamentala a educației în școala de 10 ani — se impune realizată nu numai pentru cultivarea interesului și respectului pentru muncă în ge­neral, ci pentru munca direct productivă. Vreau să subliniez o tendință pe care am constatat-o și la unii elevi din clasa mea. Datorită spectaculoaselor înfăp­tuiri ale științei și tehnicii mon­diale, o parte din ei sunt tentați să subestimeze valoarea și uti­litatea unor profesiuni „tradi­ționale“. „De ce să învăț lăcătu­­șărie, reparații auto, zidărie, le­gumicultura sau zootehnie într-o perioadă de asemenea progres tehnico-științific ? — își spun unii. Firește, este o optică greși­tă, pe care noi diriginții, laolaltă cu ceilalți profesori, avem obliga­ția să o schimbăm. Referindu-mă la clasa mea, care are ca profil mecanica auto și electricitatea, o primă inițiativă a fost de a vizita cu elevii și cu profesorul de spe­cialitate nu numai locul de prac­tică, dar și cîteva întreprinderi de același profil spre a putea cu­noaște mai îndeaproape speciali­tățile respective. Pentru viitor mi-am propus ca, în afara discută­rii unor teme axate pe orientarea profesională și atitudinea față de munca în producție, să organi­zez și cîteva întîlniri cu specia­liști, cu inovatori în ramura res­pectivă, care să le vorbească ele­vilor despre valoarea socială și d­espre frumusețea meseriei lor. Un alt aspect ridicat în discu­țiile legate de această problemă l-a constituit faptul că diriginții claselor a IX-a trebuie să-și or­ganizeze activitatea și în funcție de specificul geografic și econo­mic al regiunii unde se află școala. Alte teme, probleme și as­pecte — vizînd, firește, aceleași obiective — vor aborda orele de dirigenție la clasele a IX-a din mediul urban, unde elevii sint instruiți în întreprinderi indus­triale și economice și altele în școlile din mediul rural, care ridică probleme specifice între­prinderilor agricole de stat, coo­perativelor agricole de producție și industriei locale sătești unde elevii fac practică. Clasele nu sunt încă omogene: ____________njii-irLu—rr—nnrM~fi—rrr— "■« dar pot deveni In altă ordine de idei, este știut că, în fiecare școală, clasa a IX-a are un colectiv neomogen, format din elevi proveniți de la mai multe școli. — Este o realitate care ne complică puțin munca, dar în a­­celași timp o face mai interesantă — mărturisea prof. VIRGIL TRAISTARU, dirginte la clasa a IX-a de la Școala generală din co­muna Boldești, județul Prahova. Problema lipsei de omogenitate se pune desigur în același mod și în primul an al liceelor. Acolo însă, în alcătuirea colectivelor s-a ope­rat prin intermediul selecției. La clasa a IX-a nu a existat concursul de selecție, întîlnindu-se elevi cu capacități variate, cu deprinderi diferite de muncă și comportare. O problemă serioasă a noastră, a diriginților de la clasa a IX-a, care se ridică acum, la început de an școlar, este cunoașterea și studierea atentă a fiecărui elev pentru a putea acționa în modul cel mai indicat, mai eficient și mai operativ pentru rezolvarea unor situații și închegarea colec­tivului clasei. In acest scop, am luat mai întîi legătura cu școlile unde au învățat elevii, cu diriginții lor. Spre satisfacția mea, discuțiile acestea mi-au fost de mare folos. La fel de utile sunt și discuțiile cu părinții, pe care le port aproa­pe zilnic. In această privință, con­sider că dirigintele clasei a IX-a trebuie neapărat să pună un deo­sebit accent, în activitatea sa, pe colaborarea cu familia, să atragă părinții în rezolvarea sarcinilor educative și, în același timp, să-i ajute să se edifice asupra scopu­lui școlii generale de 10 ani. E necesară o îndrumare mai atentă în problemele de ordin psihologic Pentru o bună parte dintre di­riginții care au funcționat numai la școala generală, clasa a IX-a ridică, după cum a reieșit din discuțiile purtate, și unele pro­bleme de ordin psihologic. Anume este vorba de faptul că elevii acestei clase se găsesc în pragul adolescenței, vîrsta lor generînd o serie de modificări biologice și psihologice. Se impune deci ca fiecare diri­ginte al clasei a IX-a să se pre­gătească temeinic nu numai în problemele ridicate de profilul practic al clasei respective, dar și în cele privind psihologia viza­tei elevilor. — Ar fi util pentru noi, spu­nea prof. CONSTANȚA URSU­­LEANU, de la Școala generală nr. 146 din Capitală, ca în presa pe­dagogică să apară îndrumări bi­bliografice în această privință, articole orientative, să se organi­zeze, pe școli sau în comisiile me­todice ale diriginților, dezbateri pe aceste probleme, la care să participe psihologi, medici șco­lari, cercetători în domeniul pe­dagogiei. Cu toate că ora de dirigenție presupune prin excelență o acti­vitate creatoare, organizată nu după norme rigide, ci în funcție de specificul și problemele colec­tivului de elevi, pentru dirigenții claselor a IX-a, în mod special, se simte totuși nevoia unor indi­cații orientative. Ar fi fost poate bine — ne-au spus diriginții cu care am discutat — ca în preajma deschiderii anului școlar, să se fi organizat și pentru diriginți instruiri ca cele organizate pe specialități. Unii au sugerat ca ele să se inițieze în vacanța de iarnă. De asemenea, s-a propus ca în programa orientativă elabo­rată de Ministerul învățămîntu­­lui pentru diriginți să fie inclusă și clasa a IX-a. ★ Evident, discuția purtată de­­ noi nu și-a propus să dea nici rețete și nici indicații. Așa cum spuneam la început, ea a consem­nat un fapt îmbucurător: acela că, diriginții acestei clase au pornit la treabă cu tragere de inimă și interes, animați de dorința de a obține rezultate cît mai valoroase în pregătirea elevilor pentru viață, pentru activitatea în pro­ducție. MONICA VERDEȘ O prezența activă în pregătirea cultural-științifică a elevilor — biblio­teca școlară sum t Tardive însemnări despre o... festivitate Preferăm să scriem mai tîrziu decit să nu pome­nim niciodată despre mo­dul cu totul „festiv“ în ca­re s-au deschis cursurile în noul an la Școala gene­rală din comuna Gostavă­­țu, județul Olt. Ca și în alți ani elevii s-au pregătit cu grijă pen­tru ziua cînd aveau să-și reia locurile in bănci. La 16 septembrie — atunci cînd a avut loc festivitatea de deschidere a noului an șco­lar — i-am văzut pe copii curați, frumos îmbrăcați, cu caietele și cărțile primi­te cu o zi înainte îmbrăca­te și orînduite cu atenție în ghiozdane. Mai puțin curată și pusă in ordine era școala. Culoa­rea parchetului batea mai mult spre cenușiu, preșu­rile, așișderea, materialul didactic, claie peste gră­madă , praf și murdărie peste tot... Parcă vrînd să nu facă notă discordantă cu școa­la și unii dintre profesori au apărut la fel. Profeso­rul de matematică Ilie Dumitru se certase cam de mult cu frizerul.... Pro­fesoara Badea a apărut la școală — nu rîdeți l — un papuci de casă.„ Din acest peisaj „festiv“ lipsea tovarășul director Florea Badea. Tare am fi vrut să-l vedem la față, dar truda ne-a f­ost zadarnică. Mai tîrziu am aflat că în ziua aceea — ca om in­fluent ce era — a umblat pe la județ să aranjeze o suplinire pentru un cumnat. Ce-o fi aranjat la județ pentru cumnatul dumnea­lui nu știm precis, în schimb am văzut cum a a­­ranjat deschiderea cursuri­­lor.„ De ce n-am cîștigat lotul cel mare Pe la Slatina se zice că dacă ai norocul să găsești material didactic la Inspec­toratul școlar județean tre­buie să joci neapărat și la loz in plic și în mod sigur vei cîștiga. Cum insă n-am auzit de prea multe ori că a fost cîștigat lotul cel mare, ne vine să credem că nu există nici prea mulți noro­coși care să-l găsească a­­tunci cînd trebuie pe maga­zinerul inspectoratului șco­lar din județul Olt. In preajma și după înce­perea anului școlar — pe­rioadă de vîrf în aprovizio­narea cu material didactic a școlilor — pe ușa magaziei, zile întregi, puteau fi citite mesaje telegrafice: „Plecat la poștă“, ,„Plecat la gară“, „Plecat la Așa stînd lu­crurile, nu-i de mirare că în timp ce școlile așteptau cele necesare laboratoarelor, prin inspectorat nu te puteai învîrti fără să calci pe bor­cane și borcănașe cu sub­stanțe chimice, pe truse și ustensile de laborator. Cum de nu s-o fi împie­dicat de ele și inspectorul general ? M.X CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI Casele pionierilor, for metodic al activității pionierești poziția comandanților 6 ghizi din cercul ei de turism, care au dat explicații competente în trei limbi, atît în oraș cît și în interiorul fa­bricii de aluminiu. In unele județe (Maramureș, Iași, Mehedinți etc.), directorii caselor au făcut, în ca­drul instruirilor, expuneri pe a­­numite teme. De exemplu, la Iași a fost prezentat referatul „Dezvol­tarea gustului pentru frumos în cercurile de artă plastică“. La un nivel superior, influența metodică a caselor de pionieri se resimte prin elaborarea de lucrări menite să generalizeze experiența înaintată. Astfel, casa pionierilor din Timișoara a difuzat în școli materiale pe temele „Cum organi­zăm eficient o serbare școlară“, „Sugestii pentru organizarea unor activități pregătitoare primirii școlarilor în organizație“ etc. Con­ducătorul cercului de aeromode­­le de la casa pionierilor din Tg. Mureș, tov. Otto Hints, a publicat pînă acum o suită de 7 articole în revista „Educația pioniereas­că“, referitoare la un curs siste­matic de aeromodelisme. In felul acesta experiența sa se la nivel republican. Casa extinde pionie­rilor din Brașov a dat la tipar un volum conținînd planșe tehnice și studii în sprijinul cîtorva cercuri tehnice, iar Casa pionierilor din Cluj a proiectat și tipărit 5 000 exemplare de aeromodele, pe care le-a difuzat în județ și în țară. La cîteva din sesiunile de co­municări metodico-științifice rea­lizate pînă în prezent de consilii­le județene au participat cu comu­nicări și cadre didactice de la ca­sele pionierilor. De exemplu, la Cluj, tov. Zoltán Kiss a prezentat comunicarea „Scopul și sarcinile cercurilor foto și de cineficare“, iar la Iași tov. Chiriac Stelian a susținut tema „Concursul de o­­rientare turistică“. La sesiunea de la Sinaia a consiliului județean Prahova, două comunicări apar­țin cadrelor din casele pionierilor. Această modalitate de afirmare pe linie metodică este întregită de unele case ale pionierilor — e drept că de prea puține — cu pu­blicarea de articole în presa lo­cală și în cea centrală. O altă formă prin care se con­cretizează aportul metodic al ca­selor de pionieri o reprezintă par­ticiparea acestora la acțiuni fes­tive sau competitive, pe plan local sau republican. In fiecare an casele de pionieri organizează cel puțin o expoziție care permite vizitatorilor — elevi și profesori mai ales — să aprecieze rezultatele dobîndite, sporind popularitatea și presti­giul instituției respective. Faptul că la concursul „Minitehnicus“ premile mari au fost obținute mai totdeauna de colective ale cercu­rilor din casele de pionieri (Baia Mare, Zalău, Brașov etc.) atestă o prioritate republicană a acestor instituții. La raliul național de carturi, întrecerea s-a desfășu­rat mai ales între reprezentanți ai caselor de pionieri. Un mare număr de soliști și echipe premia­te în cadrul Festivalului cultu­ral-artistic al pionierilor provin din diferite case ale pionierilor. Primul Festival republican al ci­­necluburilor pionierești a distins cu premii mai ales colective ale unor case de pionieri (Cîmpulung Moldovenesc, Reșița, Cluj, Arad etc.), iar mobilierul sculptat in lemn de către membrii unui cerc al casei pionierilor din Craiova a constituit punctul de atracție al expoziției artizanale organizate In 1968 la Sala Dalles. Exemplele care ilustrează func­ția metodică a caselor de pionieri se pot înmulți. Credem însă că fie­care instituție de acest fel are în­că multe de făcut spre a satisface toate direcțiile prin care se exercită funcția sa metodică în domeniul activităților pionierești. Nu putem spune că există o singură casă de pionieri care să-și fi realizat aceas­tă funcție la toți indicii; în schimb, sunt case care n-au reușit să reali­zeze nici un indice. In vederea accelerării procesului de generalizare a experienței pozi­tive acumulate în unele case ale pionierilor. Consiliul Național va or­ganiza viitoarele consfătuiri și in­struiri ale conducătorilor de cercuri pe ramuri, la sediul casei celei mai avansate pe țară în domeniul res­pectiv. Principala cale de cristalizare a unui climat propice realizării tutu­ror laturilor funcției metodice din­­tr-o casă a pionierilor este ridica­rea nivelului activităților din consi­liul său pedagogic. Dacă aci se dez­bat probleme menite să orienteze cadrele didactice spre interpretarea pedagogică a muncii lor și se ana­lizează metodele prin care se reali­zează modernizarea activității pio­nierești, evidențiindu-se succesele obținute într-o direcție sau alta a îndeplinirii rolului de for metodic, atunci activitatea pionierească pro­gresează. Multe case ale pionierilor au ca­binete pedagogice tot mai bine do­tate, la sediul cărora comandanții și conducătorii de cercuri găsesc li­teratura pedagogică la zi, materiale reflectînd experiența înaintată din unități, precum și mijloace moder­ne audio-vizuale de ilustrare a ce­lor mai reprezentative acțiuni pio­nierești. In unele locuri, aceste ca­binete sunt organizate împreună cu consiliile pionierești județene, ca­­re-și au sediul în același local, do­cumentarea făcîndu-se în comun. Conținutul activităților din case­le de pionieri, controlul exercitat asupra lor, calitatea asistențelor la activități și, mai ales, îndrumările date sistematic trebuie să stimuleze perfecționarea și autoperfecționarea cadrelor didactice. Nu poate exerci­ta influență pozitivă în exterior cine nu este pasionat de munca pe care o desfășoară și preocupat de permanenta lui autodepășire. Case­le de pionieri trebuie să fie pepinie­re ale animatorilor în domeniul pi­­onieriei. Consfătuirea pe țară a tuturor directorilor caselor de pionieri, or­ganizată recent de Consiliul Națio­nal al Organizației Pionierilor, a scos în relief faptul că extrema fă­­rîmițare a normelor didactice în unele case reprezintă un impedi­ment în realizarea unei munci sis­tematice și continue, condiție da bază a materializării funcției meto­dice în aceste instituții. Accentul­­ pus în documentele insă pe aceste trasee, după cum n-au figurat nici pe listele de distribuire a materialelor didactice existente în prezent la magazia inspectora­tului. Și pentru că sintem­ la acest punct, trebuie să menționăm că din întreaga țară ne-au fost sem­nalate neajunsuri în distribuirea materialului didactic, neajunsuri cunoscute, dar nesoluționate. Se studiază încă problemele transpor­tării la școli a acestui material, posibilitatea creării unor magazii pe centre de comune etc. O regle­mentare în această privință se im­pune grabnic. In sfîrșit, la Școala generală din Lerești am întîlnit o situație sur­prinzătoare: la data de 6 octom­brie clase întregi nu aveau încă manuale școlare complete. La cla­sa a VIII-a lipsesc 58 de manuale Congresului al X-lea al P.C.R. pe creșterea competenței și eficienței în toate domeniile de activitate o­­bligă casele de pionieri la angaja­rea lor hotărîtă pe singurul drum care le asigură prestigiul, cel al sa­tisfacerii atribuțiilor metodice la modalități cît mai nuanțate­ de desen; la clasa a VI-a — 67 de manuale de desen; la clasa a V-a- 66 de manuale de agricultură și tot atîtea de desen; la clasa a IV-a — 65 de manuale de matematică; la clasa a II-a — 64 de manuale de limba română. In plus, con­semnăm lipsa unor manuale de istorie, biologie, muzică etc. Ca și în cazul materialului di­dactic, directorul aruncă vina pe inspectorat, iar inspectoratul e su­părat că directorul n-a venit să ridice manualele. Pînă să se stabilească exact vina, consemnăm situația intolerabilă existentă într-a patra săptămînă de la deschiderea anului școlar. Am punctat cîteva problema, din­­tr-un număr mult mai mare, care ne-au fost ridicate cu prilejul vi­zitei noastre prin mai multe școli din județele Dîmbovița și Argeș. Evident, este necesar ca lipsurile semnalate să-și găsească o grab­nică soluționare din partea orga­nelor competente. PAGINA 3 In cea de a patra săptămînă de școală mini m—rou <1$ reveo«» 1/1 Ci

Next