Gazeta Învățământului, 1970 (Anul 22, nr. 1024-1069)
1970-09-18 / nr. 1055
/ IPOSTAZA ACTUALĂ A CONSFĂTUIRILOR DIDACTICE AUTUMNALE In zilele de 11 și 12 septembrie a.c. in întreaga țară s-au desfășurat consfătuirile de lucru ale cadrelor didactice, la care s-au dezbătut temele : „ROLUL INVATAMÎNTULUI DE CULTURA GENERALA IN EDUCAȚIA MORAL-CETAȚENEASCA ȘI ÎN PREGĂTIREA TINERETULUI ȘCOLAR PENTRU MUNCA“ și „ORIENTAREA ȘCOLARA ȘI PROFESIONALA IN ÎNVAȚAMÎNTUL DE CULTURA GENERALĂ“. La reîntoarcerea în redacție, cum era de așteptat, redactorii „Gazetei învățămintului“ participanți la consfătuiri și-au schimbat impresiile. Așternută pe hîrtie, discuția lor oglindește atît cele constatate și aflate pe teren, cit și propriile lor păreri și sugestii. MIRCEA IONEL : An de an am participat la numeroase consfătuiri ale cadrelor didactice în diferite locuri din țară și de multe ori cei cu care am stat de vorbă și-au exprimat părerea că acestea sunt necesare, dar că ele devin folositoare numai în măsura în care reușesc să fie altceva decit o simplă întîlnire după vacanță sau o reuniune intrată în tradiție. Iată de ce mi-am propus să urmăresc în primul rînd prin ce s-au făcut aceste consfătuiri utile și interesante, prin ce s-au deosebit de cele din alți ani. MONICA ROBER : Acest lucru l-am urmărit și eu și pot spune că, așa cum au subliniat cadrele didactice, elementul principal care a ridicat nivelul consfătuirilor a fost tematica. Ea a abordat două probleme înscrise la loc de frunte în programul de instruire și educare a tinerei generații, două probleme fundamentale ale întregului nostru învățămînt, care polarizează interesul și preocupările tuturor slujitorilor școlii. Mulți dintre participanții la consfătuirea cadrelor didactice din municipiul Bacău, în mijlocul cărora m-am aflat în zilele de 11 și 12 septembrie, au relevat că a fost bine că s-au supus spre dezbatere masei mari a profesorilor aceste aspecte atît de actuale ale activității instructiv-educative și că nu s-a discutat — cum s-a întîmplat adesea la consfătuirile trecute — despre activitatea didactică în general. Din acest motiv discuțiile au fost mai bogate, mai la obiect, mai sistematizate și oamenii s-au putut pregăti mai bine. OCTAVIAN BUZESCU: Intr-adevăr, consfătuirile din acest an au fost superioare celor din anii anteriori în primul rînd prin oportunitatea tematicii, prin nivelul științific la care au fost abordate problemele în referate, mai ales în referatul privind orientarea școlară și profesională. La Petroșani, unde am fost eu, discuțiile pe tema orientării s-au desfășurat cu bune rezultate datorită și faptului că luînd cuvîntul în ședința plenară, primul vicepreședinte al Consiliului popular al județului Hunedoara, Vichentie Bălan, a schițat în fața profesorilor perspectivele dezvoltării economice a județului și a apreciat, în funcție de acestea, nevoile de cadre. S-au stabilit astfel din capul locului premise unor relații directe și concrete între preocupările școlii și nevoile economiei. CONSTANTIN RADOI : Eu aș vrea să adaug și unele îmbunătățiri organizatorice care, după cum se va vedea, au avut implicații dintre cele mai pozitive asupra desfășurării lucrărilor. Anul acesta, în Capitală, consfătuirile n-au mai fost organizate pe sectoare cu participarea profesorilor de la toate specialitățile, ci diferențiat, pe specialități și cicluri de învățămînt. Ideea s-a dovedit fructuoasă pe mai multe planuri, căci în loc de cîteva sute de participanți la dezbateri, cît se înregistrau în anii anteriori, de data aceasta au avut posibilitatea să-și prezinte punctul de vedere în legătură cu problemele puse în dezbatere peste 1800 de cadre didactice. Pe de altă parte, dezbaterile au fost mai direct legate de posibilitățile concrete ale fiecărei discipline. Nota dominantă a discuțiilor a relevat rolul muncii, al activității social-utile în formarea profilului moral-cetățenesc al elevilor. S-a discutat desigur despre contribuția lecțieii în această privință, a orelor de dirigenție, a activităților extrașcolare. Nou față de anii anteriori, în climatul dezbaterilor, mi s-a părut accentul pe care un număr din ce în ce mai mare de vorbitori l-au pus pe valoarea formativă a cercurilor tehnice și practice, pe unele probleme de ordin psihologic și sociologic privind antrenarea elevilor în activitatea din cercuri și, evident pe soluțiile ce se impun pentru a se realiza un raport mai judicios în ce privește cuprinderea elevilor în cercuri, ținînd seama de comanda socială actuală și, desigur, de aptitudini și înclinații. Concluzia ? O preocupare sporită, aș zice mult sporită pentru constituirea de cercuri cu caracter tehnic și practic, pe antrenarea unui număr dublu, triplu sau chiar mai mare de elevi în asemenea cercuri și pe conceperea activității acestora astfel încît să se înlăture orice urmă de formalism. VIOLETA APOSTOL . E adevărat că aspectele atinse pînă acum în discuția noastră au fost, în general, pozitive. Consider și eu, de pildă, că referatele au avut un nivel științific ridicat. Cred însă că este necesar să discutăm și altă fațetă a acestei probleme. Tratarea pur teoretică a tematicii abordate i-a făcut pe mulți participanți să observe decalajul dintre principiile nunțate și practica școlară. Aceștia au subeliniat în cursul dezbaterilor faptul că, deși se vorbește din belșug despre orientarea școlară și profesională de pildă, de fapt se face puțin și ineficient în această problemă. Din acest punct de vedere la consfătuiri s-a văzut distinct că referatele foloseau, cum s-ar zice, o limbă, iar participanții alta. nu a fost în întregime atins din cauză că nu au fost conturate cîteva probleme esențiale, cărora să li se caute răspuns. Două profesoare de la două școli generale din oraș de exemplu, au prezentat în secția de matematică un raport statistic asupra formelor de învățămînt spre care s-au îndreptat absolvenții școlilor lor, fără să tragă însă de aici nici un fel de concluzii pentru problemele orientării școlare și profesionale. Specificînd că vrea să împărtășească experiența lui în orientarea profesională a elevilor, un coleg al lor a relatat cum a organizat... meditațiile la matematică. Și de data asta, ca și în alți ani, am auzit de nenumărate ori expresii de tipul „este necesar să...“, trebuie să...“, „ne străduim să...“ după care urmau fraze lipsite de conținut, pe care asistența le asculta uitîndu-se la ceas. Este cu atît mai regretabil că s-a intimplat așa cu cît cele două teme puse în discuție presupun lămurirea unor probleme nu numai teoretice, dar și practice, de mare acuitate. V. APOSTOL : Probabil că vorbitorii la care te-ai referit nu au fost îndeajuns de documentați pentru a aduce în discuții idei cu adevărat utile. O. BUZESCU : Nu probabil, sigur. Apoi, cred că este de vină și atmosfera întrucîtva rigidă a consfătuirilor. Mi se pare că acestea ar trebui să aibă un caracter mai colegial, mai degajat. Intr-o convorbire liberă oamenii sunt într-o mai mare măsură tetul concret, un obiect pe care l-au avut dezbaterile. Asta nu înseamnă că nu s-au spus și multe vorbe de „circumstanță“. Dominantă a fost însă combativitatea.Un singur exemplu. După cum se știe, elevii au fost antrenați anul acesta, cu deosebire în timpul vacanței de vară, la numeroase acțiuni patriotice. Ei au răspuns cu multă bunăvoință invitației. Numai că uneori prezentîndu-se la locurile de muncă, fie că nu au avut nimic de lucru, fie că au fost puși să strîngă citeva pase. Oricum între forța desfășurată pentru lucru și natura lucrului propriu-zis era așa o disproporție, încît valoarea educativă a acțiunii nu putea fi decît compromisă. Sînt suficiente acțiuni în care se are în vedere participarea aș zice demonstrativă și nu acea participare care să genereze într-adevăr satisfacția împlinirii, demnitatea utilității. S-au formulat o serie de observații critice și în legătură cu modul cum este desfășurată acțiunea de orientare școlară și profesională. Am reținut, de pildă, observația că nu o dată aceasta are un caracter mai mult propagandistic. Se vorbește prea mult despre importanța orientării și se face prea puțin pentru a defini precis modalitățile de muncă, pentru a asigura aparatura sau materialul didactic necesar. Pentru a ușura activitatea de orientare au spus, pe bună dreptate, mulți dintre participanții la dezbateri, este absolut necesar ca școlile să cunoască, în perspectivă, balanța forței de muncă, necesară, iar profesorii au să fie familiarizați cu noțiunile din acest domeniu. S-a cerut de asemenea, să se elaboreze o programă de orientare școlară și profesională integrată organic în programele școlare și in programa muncii educative, să se includă în facultățile care pregătesc cadre didactice și la cursurile periodice de perfecționare a corpului didactic prelegeri și mai ales activități practice în problemele orientării școlare și profesionale, să se inițieze emisiuni televizate în sprijinul acestei acțiuni. M. IONEL : Pentru că am trecut la capitolul „propuneri“ aș aminti și eu cîteva care s-au făcut la Găiești. S-a propus, de pildă, inspectoratului școlar județean să elaboreze monografii profesionale, evident, in legătură cu profesiunile specifice economiei județului. Pînă vor fi elaborate volumele de monografii profesionale, promise de mult timp de Institutul de științe pedagogice, aceste monografii elaborate de colective de specialiști din județ ar suplini un mare gol în informarea cadrelor didactice. O altă propunere s-a referit la extinderea experimentării fișei psihologice într-un număr mai mare de școli și, neapărat, și în liceele din mediul rural. Cîțiva vorbitori au subliniat necesitatea îmbunătățirii actualului sistem de pătrundere în liceele de specialitate prin introducerea unor discipline de profil la concursul de admitere. OCT. BUZESCU : O propunere asemănătoare a fost formulată și la Petroșani, în cercul profesorilor de fizică și chimie, unde s-a cerut introducerea la acest concurs a unor probe psihotehnice și a unor discipline care să permită verificarea aptitudinilor elevului pentru domeniul profesional respectiv. M. ROBEA . Și la Bacău s-a făcut asemenea propuneri privind selecția în liceele de specialitate și școlile profesionale. Faptul că aceste probleme preocupă pe mulți, ca și concordanța unor păreri constituie un argument în plus pentru luarea lor în studiu de către cei în drept. Am remarcat de pildă și la Bacău propuneri privind necesitatea elaborării la nivel central și la nivelul fiecărui județ a unor monografii profesionale și a unor materiale mai bogate privind școlile și profesiunile. In plus s-a propus editarea unor studii despre dinamica dezvoltării economiei naționale și despre nevoia de cadre pe diferite trepte de calificare. De asemenea, s-a vorbit mult despre introducerea — după atîția ani de studii și experimente — a fișei psihopedagogice și s-a propus crearea unei rețele mai întinse de cabinete de orientare școlară și profesională în școli și la inspectorate și Înzestrarea lor cu aparatură modernă. Oportunitate tematică și referate de ținută științifică • Trei categorii de vorbitori : Dezbateri care au adus in atenție elementul concret ț Pledoarii pentru practică . Au fost și discuții de circumstanță • Idei și sugestii demne de luat în seamă. M. ROBER : In legătură cu această problemă aș vrea să spun că „punctele de suspensie“ lăsate pentru „localizări“ nu au reușit să dea referatelor un caracter suficient de concret, de specific. Nu au fost tratate la obiect problemele pe care le ridică orientarea școlară și profesională sau educația moral-cetățenească și pregătirea tineretului școlar pentru muncă, după cum nu au fost îndeajuns popularizate rezultatele, experiența dobîndită în aceste domenii de școlile județului. Ar fi fost mult mai interesant și mai eficient — au spus mulți vorbitori — dacă la consfătuiri se prezentau materiale ale inspectoratelor, alcătuite eventual după o tematică indicată de minister. Baza de discuții ar fi fost în felul acesta mai solidă, ar fi pornit de la lucruri concrete, legate strîns de practică, de experiență, de rezultatele obținute în fiecare județ. M. IONEL : De altfel, după cîte știu, nu multe județe inspectorii s-au gîndit de mult la aceste teme, și le-au pregătit din vreme înainte de a ști că vor sosi referate gata întocmite din București. Ar fi însă greșit dacă am socoti că inconsistența unor dezbateri se datorește exclusiv caracterului insuficient de concret al referatelor. Este evident că slabul nivel al unor discuții s-a datorat și participanților. C. BUZESCU : Fără îndoială. Au arătat-o și dezbaterile de la Petroșani, scoțînd în evidență o serie de lipsuri care, desigur, nu caracterizează numai cadrele didactice din acest oraș, ci sînt valabile in general pentru modul în care se desfășoară consfătuirile, întrucît, după părerea mea, decurg, din anumite deficiențe ale însăși concepției acestor întîlniri ale profesorilor. Iată, de pildă, in acest an termenul de „consfătuire“ fost dublat cu acela de „ședință de lucru“. a Intenția este destul de lămurită : s-a urmărit să se asigure dezbaterilor un caracter eficient, practic, concret, eliminîndu-se vorbăria de prisos și stimulîndu-se interesul profesorilor pentru optimizarea învățămîntului prin idei noi, de reală utilitate. Am participat pe rînd la dezbaterile profesorilor din secțiile de matematică, fizică, chimie și istorie și discuțiile parțiale la care am asistat mi-au lăsat impresia că acest scop nu a fost atins sau — în orice caz — puși în situația să discute „la obiect“ decît intr-un discurs în care se simt datori să acopere cu cuvinte un anumit spațiu de timp. M. ROBER : Aș împărți vorbitorii, atit pe cei care au luat cuvântul în plenară cît și pe cei care au vorbit în cadrul secțiilor, în trei categorii : cei mai mulți s-au rezumat la a face scurte conferințe despre importanța celor două probleme, alții au prezentat scurte dări de seamă despre ceea ce s-a făcut în școala unde funcționează sau despre ce au făcut ei personal in domeniile respective și prea puțini au ridicat probleme, au adus în discuție idei, au formulat propuneri sau sugestii apte să ducă la îmbunătățirea muncii, la găsirea unor căi noi, a unor procedee moderne în procesul de instruire și educare a tinerei generații. S-au făcut desigur și unele observații critice demne de luat în seamă. De pildă la Bacău s-a remarcat că în multe școli se înregistrează inițiative și experiențe fructuoase în domeniul orientării școlare și profesionale, dar lipsește organizarea științifică, sistematică a acestei activități, viziunea clară a obiectivelor, direcțiilor și scopului ei. Activitatea în acest domeniu se desfășoară adesea întîmplător, are caracter sporadic, în salturi și nu se realizează întotdeauna pe baza unei strînse corelări a posibilităților și aspirațiilor elevilor cu cerințele industriei și economiei, cu oferta economică și culturală a județului, a țării. In același timp, școala se sprijină prea puțin și în unele cazuri, chiar de loc în această muncă pe o serie de factori cum sunt familia, organizațiile de tineret, întreprinderile economice și instituțiile culturale și administrative pregătitoare de cadre. CRADOI : Consider pozitiv pentru modul cum s-au desfășurat consfătuirile și cazacLa acest început de an, consfătuirile de lucru ale cadrelor didactice au avut meritul de a aduce în centrul atenției tuturor două dintre cele mai actuale probleme ale școlii noastre contemporane. Temele dezbătute la consfătuiri vor continua să preocupe corpul nostru profesoral în întregul an școlar care a început, iar inițiativele propunerile, opiniile formulate vor trebui să rodească în activitatea școlară de fiecare zi, vor trebui să dea sporul de calitate necesar procesului de învățămînt spre continua sa dezvoltare. La prima lor „lecție“ au fost de față și părinții Recunoștință față de conducerea partidului Cu prilejul începerii noului an școlar, elevii și cadrele didactice din județul Satu Mare au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, o telegramă exprimînd sentimentele de recunoștință față de conducerea partidului. Cu nețărmurită satisfacție — se spune în telegramă — vă raportăm că cele 570 de unități școlare, pină la ultima sală de clasă, și-au PAGINA 2 deschis astăzi, 15 bune, larg porțile, septemprimind toți elevii de vîrstă școlară. Ne-au dat un prețios ajutor celelalte județe ale țării, în special municipiul București, Bihorul, Brașovul, Clujul, Constanta, Maramureșul și Timișul. Pretutindeni în taberele din aceste județe, cei 5.500 de elevi din județul nostru, departe de orașul in ruine, au simțit căldura căminului de care s-a văduvit natura, impresionanta solidaritate a poporului nostru, părinteasca grijă a celor fee i-au înconjurat cu nețărmurită afecțiune. Vom face tot ce ne stăm putință, așa nicit anul care începe acum să se încheie pentru noi cu deplin succes, ne vom mobiliza zi de zi, cu disciplină și responsabilitate, pentru îndeplinirea îndatoririlor ce ne revin. In sprijinul profesorilor Pentru a veni în sprijinul profesorilor, Societatea de științe istorice organizează la Timișoara, în zilele de 26 și 27 septembrie a.c., o sesiune metodico-științifică pe tema „Folosirea izvoarelor istorice și a noutăților științifice în procesul de invățămint“. Referatele ce vor fi prezentate în cadrul sesiuni vor pune In acestei discuție probleme ca : „Rostul și utilitatea folosirii izvoarelor istorice la cursul de istorie“ (prof. Ion Nicoară-Brașov), „Folosirea izvoarelor istorice în argumentarea științifică a secției“ (prof. emerit dr. Aurelian Iordănescu — București), „Preocuparea profesorilor de istorie pentru valorificarea izvoarelor de istorie locală” (prof. emerit Dan Popescu — Lugoj și prof. Hie Istodorescu — Timișoara), „Izvoarele bănățene ce pot fi folosite la cursul de istoria României“ (prof. Milan Toșiei — Timișoara), etc. Pentru stimularea activității științifice a profesorilor de istorie, Societatea organizează în acest după cum se știe, și an, un concurs de lucrări științifice dotate cu premii In bani. Lucrările distinse cu premii și mențiuni vor fi publicate în culegerea semestrială a Societății, „Studii și articole de istorie". Lucrările pentru acest concurs, ale cărui condiții de participare au fost publicate in nr. 1034/20.111. 1970 al gazetei noastre, se mai primesc până la 1 octombrie 1970. Informații suplimentare se pot obține la sediile filialelor și subfilialelor societății, precum și de la Consiliul de conducere al acesteia din București, b-dul Republicii 55, telefon 1313 29. Cursuri pentru cadrele didactice Universitatea populară București a pregătit în acest an numeroase cursuri de perfecționare profesională, pentru cadrele didactice. Ceea ce este nou in acest an în preocupările Universității și merită a fi relevat este colaborarea cu Institutul central de perfecționare a personalului didactic, iu intenția de a pune dispoziția cadrelor didacticace de diverse specialități cursuri postuniversitare. Printre acestea se numără un curs de sociologia educației, care răspunde unui interes grg de cunoaștere a metodelor moderne de investigație sociologică în școală, ca și a direcțiilor de aplicare a datelor prelucrate. Va fi organizat de asemenea un curs de instruire in domeniul chimiei. Tot pentru profesorii de chimie, alături de un curs de informare generală asupra marilor realizări ale acestei științe în ultimele decenii va funcționa un curs de structură moleculară, în care se vor prezenta pe larg metodele fizice și fizico-chimice de studiere a structurii moleculare. Profesorii de matematică vor găsi cursul adresat lor elementate de teoria mulțimilor, teoria grafurilor, logică matematică, lingvistică matematică etc. In sfîrșit, cursul adresat profesorilor de biologie le va oferi acestora posibilitatea de a cunoaște baza filozofică și istorică a noilor concepții biologice, cît și cunoașterea directă a unor ramuri apărute în biologia modernă cum sunt bionica, genetica, ecologia. T. MAXIMILIAN La Casa corpului In zilele următoarele, la Casa corpului didactic din Capitală, vor avea loc mai multe acțiuni in sprijinul profesorilor care predau la clasele a IX-a și a X-a ale școlii generale. Astfel, intre 21 și 28 septembrie se vă desfășura in localul liceului „M. Viteazul“, pregătirea profesorilor care vor preda obiectele de cultură tehnică. Pentru profesorii de matematică vor fi organizate consultații în zilele de 21 și 28 septembrie, la liceul „Gh. Lazăr“. In ziua de 21 septembrie profesorii de muzică se vor intîlni la cabinetul metodic de specialitate pentru un schimb de experiență în legătură cu predarea acestui obiect, in ziua de 24 septembrie vor participa la un schimb de experiență asemănător profesorii care predau limbile străine, iar la 29 septembrie profesorii de științe sociale vor discuta despre metodele și procedeele folosite în predarea cunoștințelor de specialitate și despre utilizarea bibliografiei și a materialului didactic. In tot cursul anului școlar cabinetele metodice pe specialități ale Casei corpului didactic vor continua să organizeze consultații și schimburi de experiență pentru profesorii care predau la clasele terminale ale școlii generale de zece ani. DIALOGURI DESPRE MANUALE (II) Avatarurile unui proiect . Știam că te ocupi cu probleme editoriale de invățămînt. — Așa cum spui. — Ce legătură are atunci editura cu ministerul de care-mi vorbești ? — Ai să vezi numaidecât încă din anul 1967 am întocmit un material cu propuneri de imbunătățire a reglementării dreptului de autor, bazate, după părerea noastră, pe principiile de retribuție după calitatea și cantitatea muncii, deci in spiritul echității socialiste. — Dar acum, in ce fel sunt retribuiți autorii de manuale? — Dreptul de autor in vigoare se referă în primul rînd la coala de autor. Cu cit scrii mai multe coli, cu atît încasezi mai mult. Scrii n coli primești x lei, scrii de cinci ori mai mult, deci 5n, încasezi 5 x lei. — E foarte comod. Se aplică formule „Scrieți băieți, numai scrieți“ și problema este rezolvată. — Asemenea mod de rezolvare se găsește din păcate și prin unele culegeri de probleme apărute la noi și care „pun probleme“ elevilor și uneori chiar profesorilor. — Este o autocritică ? — Dacă vrei! — Să ne întoarcem la calitate. Nu țineți seamă și de calitate cind faceți încadrarea lucrării în limitele tarifului ? — Asta este adevărat. Dar dacă un autor scrie 500 de pagini (25 coli), chiar dacă-l încadrezi la minim, tot încasează de 5 ori mai mult decît cel care scrie 100 de pagini (5 coli). — Nu aveți norme precise in legătură cu numărul de pagini pe care trebuie să le aibă fiecare manual ?/ — Ba da, parțial există [UNK] Dar nu poți stabili rigid numărul paginilor. E necesară ț>stabilă o oarecare aproximație. — Care sunt consecințele acestei aproximații ? — Mulți autori senu mult peste puterea de cuprindere a elevilor. Omul e om. Puțini sunt acei autori care nu țin o strictă contabilitate în partidă dublă a viitoarelor venituri și chiar în strînsă legătură cu „Dacia". — M-ai atras in domeniul istoriei ? — Nu ! Este vorba de turismul „Dacia 1300“. — Ești cam enigmatic. — Cum sînt și unele manuale școlare. — După ■cine am înțeles, vreți să acordați drepturile de autor după valoarea lucrărilor înainte de toate, in așa fel ca cel care scrie o carte de citire bună, dar cu un volum mic, să fie retribuit tri dependent de volum ? — In propunerile noastre calitatea apare pe prim plan, iar cantitatea pe al doilea și nu invers, cum este acum. — Nu este riscant să-ți iei răspunderea pentru stabilirea dreptului de autor după valoare, fără criterii pipăibile ? Și așa unii directori de editură sunt priviți de către unii autori doar cu un ochi. În viitor vor fi priviți cu o jumătate. — Ne-am gîndit la asta. Am stabilit și criterii precise, care să nu permită apariția arbitrarului și subiectivismului. În ceea ce privește răspunderea... Rămîne cu un R. (mare) — Da ! Intr-adevăr, este o problemă pedagogică-editorială. Nu numai economică. Dar tot n-am înțeles ce vină are ministerul cu pricina, mai exact spus direcția de resort din ministerul cu pricina. — Că a pus stop proiectului — Ce răspuns v-a dat ? — iată în întregime răspunsul din 28 august 1967 (Nr 9227) : ,,La adresa dv. nr. 10076 1967, referitoare la... reglementarea drepturilor de autor, vă facem cunoscut că și:„ a inițiat un proiect... pentru modificarea... Considerăm că problemele ridicate în proiectul... inițiat de dv., cuprinzând modificarea tarifelor in sectorul editorial nu pot fi reglementate numai pentru Editura didactică și pedagogică. Suntem de părere că ar fi necesar — în vederea unei soluționări unitare — să vă adresați... ca împreună să elaborați și să prezentați in comun un proiect de modificare a hotărîrii sus-amintite sau să le cereți ca la definitivarea materialului pe care îl elaborează, la capitolul privind acordarea remunerațiilor de bază și de folosință autorilor în sectorul edituri, să țină seama și de propunerile dv." — Și de ce nu v-ați adresat acolo, așa cum ați fost sfătuiți ? — Așa am și făcut. In 1968 am cerut reconfirmarea avizului acestui for de cultură, care a apreciat cum se cuvine inițiativa noastră— Și v-ați adresat din nou direcției in cauză ? — Da, în 1969. — Și nici de data aceasta n-a ridicat bariera 7 — Da de unde ! _ Ce sfat v-a mai dat acum ? _Să redăm și acest răspuns care și el are număr, ștampilă, semnătură, data 17 mai 1969 (cu nr. 2): „La adresa dv. nr. 818911969, referitoare la... de stabilirea tarifelor de remunerare a autorilor de manuale necesare învățămîntului de toate gradele și a unor lucrări de uz școlar, vă facem cunoscut că, intrucît problema reglementării drepturilor de autor se referă la multiple sectoare de activitate, nu putem aviza separat reglementarea drepturilor autorilor de manuale, urmind ca această problemă să fie rezolvată cu caracter general. Intrucît în calitate de coordonator al acestei probleme... are sarcina să elaboreze un proiect privind normele și tarifele drepturilor de autor, vă rugăm să luați legătură cu acest comitet în vederea cuprinderii în materialul respectiv și a problemelor pentru care ați inițiat proiectul de hotărîre respectiv“. — Poate vor să determine prin asta urgentarea materialului care să aducă rezolvarea pe întreg sistemul editorial. — Intenția e bună, dar nu este de ajuns. — Poate că se va urgenta ?• — Nu înțeleg de ce leagă Editura didactică de celelalte . Când va fi definitivat zialul acesta pentru toate mareediturile, îl va putea include sau corecta, dacă va fi cazul, și pe acesta. — De la celelalte foruri aveți avize favorabile ? — Absolut de la toate ! — N-aveți autori care sunt funcționari la ministerul cu pricina ? — încă nu ! „ — Dar părinți de elevi și studenți care simt pe pielea lor supraîncărcarea, nu sunt la acest minister ? — Eu cred că da. — Faceți apel la ei. Este o coardă mai sensibilă. Intr-adevăr drumul acestei inițiative a ajuns intr-o fundătură. Dar nu vă descurajați. Discuția noastră va fi cunoscută nu numai de către salariații respectivi de la ministerul... — De aceea cred că pînă la urmă se va ridica stopul. — împărtășesc întru totul convingerea aceasta. — Și totuși despre salariații de la ce minister este vorba . Am impresia că anonimatul acesta nu va avea eficiență. — Nici o grijă. Se cunoaște zicala cu musca și cu căciula. — Atunci este în regulă. EMIL BĂLDESCU