Gazeta Învățământului, 1970 (Anul 22, nr. 1024-1069)

1970-09-18 / nr. 1055

/ IPOSTAZA ACTUALĂ A CONSFĂTUIRILOR DIDACTICE AUTUMNALE In zilele de 11 și 12 septembrie a.c. in întreaga țară s-au desfășurat consfătuirile de lucru ale cadrelor didactice, la care s-au dezbătut temele : „ROLUL INVATAMÎN­­TULUI DE CULTURA GENERALA IN EDUCAȚIA MORAL-CETAȚENEASCA ȘI ÎN PREGĂTIREA TINERETULUI ȘCOLAR PENTRU MUNCA“ și „ORIENTAREA ȘCO­LARA ȘI PROFESIONALA IN ÎNVAȚAMÎNTUL DE CULTURA GENERALĂ“. La reîntoarcerea în redacție, cum era de așteptat, redactorii „Gazetei învățămin­­tului“ participanți la consfătuiri și-au schimbat impresiile. Așternută pe hîrtie, dis­cuția lor oglindește atît cele constatate și aflate pe teren, cit și propriile lor păreri și sugestii. MIRCEA IONEL : An de an am partici­pat la numeroase consfătuiri ale cadrelor didactice în diferite locuri din țară și de multe ori cei cu care am stat de vorbă și-au exprimat părerea că acestea sunt necesare, dar că ele devin folositoare numai în mă­sura în care reușesc să fie altceva decit o simplă întîlnire după vacanță sau o reuniu­ne intrată în tradiție. Iată de ce mi-am propus să urmăresc în primul rînd prin ce s-au făcut aceste consfătuiri utile și inte­resante, prin ce s-au deosebit de cele din alți ani. MONICA ROBER : Acest lucru l-am ur­mărit și eu și pot spune că, așa cum au subli­niat cadrele didactice, elementul princi­pal care a ridicat nivelul consfătuirilor a fost tematica. Ea a abordat două probleme înscrise­ la loc de frunte în programul de instruire și educare a tinerei generații, două probleme fundamentale ale întregului nos­tru învățămînt, care polarizează interesul și preocupările tuturor slujitorilor școlii. Mulți dintre participanții la consfătuirea cadrelor didactice din municipiul Bacău, în mijlocul cărora m-am aflat în zilele de 11 și 12 sep­tembrie, au relevat că a fost bine că s-au supus spre dezbatere masei mari a profe­sorilor aceste aspecte atît de actuale ale ac­tivității instructiv-educative și că nu s-a dis­cutat — cum s-a întîmplat adesea la consfă­tuirile trecute — despre activitatea didacti­că în general. Din acest motiv discuțiile au fost mai bogate, mai la obiect, mai sistema­tizate și oamenii s-au putut pregăti mai bine. OCTAVIAN BUZESCU: Intr-adevăr, consfătuirile din acest an au fost superioa­re celor din anii anteriori în primul rînd prin oportunitatea tematicii, prin nivelul științific la care au fost abordate probleme­le în referate, mai ales în referatul privind orientarea școlară și profesională. La Pe­troșani, unde am fost eu, discuțiile pe te­ma orientării s-au desfășurat cu bune re­zultate datorită și faptului că luînd cuvîn­­tul în ședința plenară, primul vicepreședin­te al Consiliului popular al județului Hu­nedoara, Vichentie Bălan, a schițat în fa­ța­ profesorilor perspectivele dezvoltării e­­conomice a județului și a apreciat, în func­ție de acestea, nevoile de cadre. S-au sta­bilit astfel din capul locului premise u­­nor relații directe și concrete între preocu­pările școlii și nevoile economiei. CONSTANTIN RADOI : Eu aș vrea să adaug și unele îmbunătățiri organizatorice care, după cum se va vedea, au avut impli­cații dintre cele mai pozitive asupra des­fășurării lucrărilor. Anul acesta, în Capita­lă, consfătuirile n-au mai fost organizate pe sectoare cu participarea profesorilor de la toate specialitățile, ci diferențiat, pe spe­cialități și cicluri de învățămînt. Ideea s-a­ dovedit fructuoasă pe mai multe planuri, căci în loc de cîteva sute de participanți la dezbateri, cît se înregistrau­ în anii ante­riori, de data aceasta au avut posibilitatea să-și prezinte punctul de vedere în legătu­ră cu problemele puse în dezbatere peste 1­800 de cadre didactice. Pe de altă parte, dezbaterile au fost mai direct legate de po­sibilitățile concrete ale fiecărei discipline. Nota dominantă a discuțiilor a relevat ro­lul muncii, al activității social-utile în for­marea profilului moral-cetățenesc al elevilor. S-a discutat desigur despre contribuția lecțieii în această privință, a orelor de dirigenție, a activităților extrașcolare. Nou față de anii anteriori, în climatul dezbaterilor, mi s-a părut accentul pe care un număr din ce în ce mai mare de vorbitori l-au pus pe valoarea formativă a cercurilor tehnice și practice, pe unele probleme de ordin psi­hologic și sociologic privind antrenarea e­­levilor în activitatea din cercuri și, evident pe soluțiile ce se impun pentru a se reali­za un raport mai judicios în ce privește cuprinderea elevilor în cercuri, ținînd sea­ma de comanda socială actuală și, desigur, de aptitudini și înclinații. Concluzia ? O preocupare sporită, aș zice mult sporită pentru constituirea de cercuri cu caracter tehnic și practic, pe antrenarea unui număr dublu, triplu sau chiar mai mare de elevi în asemenea cercuri și pe conceperea ac­tivității acestora astfel încît să se înlăture orice urmă de formalism. VIOLETA APOSTOL . E adevărat că as­pectele atinse pînă acum în discuția noas­tră au fost, în general, pozitive. Consider și eu, de pildă, că referatele au avut un ni­vel științific ridicat. Cred însă că este ne­cesar să discutăm și altă fațetă a acestei probleme. Tratarea pur teoretică a temati­cii abordate i-a făcut pe mulți participanți să observe decalajul dintre principiile nunțate și practica școlară. Aceștia au sub­e­­liniat în cursul dezbaterilor faptul că, deși se vorbește din belșug despre orienta­rea școlară și profesională de pildă, de fapt se face puțin și ineficient în această pro­blemă. Din acest punct de vedere la­ con­sfătuiri s-a văzut distinct că referatele fo­loseau, cum s-ar zice, o limbă, iar partici­panții alta. nu a fost în întregime atins din cauză că nu au fost conturate cîteva probleme esen­țiale, cărora să li se caute răspuns. Două profesoare de la două școli generale din o­­raș de exemplu, au prezentat în secția de matematică un raport statistic asupra for­melor de învățămînt spre care s-au îndrep­tat absolvenții școlilor lor, fără să tragă în­să de aici nici un fel de concluzii pentru problemele orientării școlare și profesio­nale. Specificînd că vrea să împărtășească experiența lui în orientarea profesională a elevilor, un coleg al lor a relatat cum a or­ganizat... meditațiile la matematică. Și de data asta, ca și în alți ani, am auzit de ne­numărate ori expresii de tipul „este nece­sar să...“, trebuie să...“, „ne străduim să...“ după care urmau fraze lipsite de conținut, pe care asistența le asculta uitîndu-se la ceas. Este cu atît mai regretabil că s-a in­­timplat așa cu cît cele două teme puse în discuție presupun lămurirea unor proble­me nu numai teoretice, dar și practice, de mare acuitate. V. APOSTOL : Probabil că vorbitorii la care te-ai referit nu au fost îndeajuns de documentați pentru a aduce în discuții idei cu adevărat utile. O. BUZESCU : Nu probabil, sigur. Apoi, cred că este de vină și atmosfera întrucît­­va rigidă a consfătuirilor. Mi se pare că a­­cestea ar trebui să aibă un caracter mai colegial, mai degajat. Intr-o convorbire li­beră oamenii sunt într-o mai mare măsură tetul concret, un obiect pe care l-au avut dezbaterile. Asta nu înseamnă că nu s-au spus și multe vorbe de „circumstanță“. Do­minantă a fost însă combativitatea.­Un singu­r exemplu. După cum se știe, elevii au fost antrenați anul acesta, cu deosebire în timpul vacanței de vară, la numeroase acțiuni pa­triotice. Ei au răspuns cu multă bunăvoin­ță invitației. Numai că uneori prezentîndu-se la locurile de muncă, fie că nu au avut nimic de lucru, fie că au fost puși să strîngă ci­­teva pase. Oricum între forța desfășurată pentru lucru și natura lucrului propriu-zis era așa o disproporție, încît valoarea edu­cativă a acțiunii nu putea fi decît compro­misă. Sînt suficiente acțiuni în care se are în vedere participarea aș zice demonstrativă și nu acea participare care să genereze în­­tr-adevăr satisfacția împlinirii, demnitatea utilității. S-au formulat o serie de observații critice și în­­ legătură cu modul cum este desfășu­rată acțiunea de orientare școlară și profe­sională. Am reținut, de pildă, observația că nu o dată aceasta are un caracter mai mult propagandistic. Se vorbește prea mult des­pre importanța orientării și se face prea puțin pentru a defini precis modalitățile de muncă, pentru a asigura aparatura sau materialul didactic necesar. Pentru a ușu­ra activitatea de orientare au spus, pe bu­nă dreptate, mulți dintre participanții la dezbateri, este absolut necesar ca școlile să cunoască, în perspectivă, balanța forței de muncă, necesară, iar profesorii au să fie fa­miliarizați cu noțiunile din acest domeniu. S-a cerut de asemenea, să se elaboreze o programă de orientare școlară și profesio­nală integrată organic în programele șco­lare și in programa muncii educative, să se includă în facultățile care pregătesc ca­dre didactice și la cursurile periodice de perfecționare a corpului didactic prele­geri și mai ales activități practice în pro­blemele orientării școlare și profesionale, să se inițieze emisiuni televizate în spriji­nul acestei acțiuni. M. IONEL : Pentru că am trecut la capi­tolul „propuneri“ aș aminti și eu cîteva care s-au făcut la Găiești. S-a propus, de pildă, inspectoratului școlar județean să elaboreze monografii profesionale, evident, in legătură cu profesiunile specifice econo­miei județului. Pînă vor fi elaborate volu­mele de monografii profesionale, promise de mult timp de Institutul de științe peda­gogice, aceste monografii elaborate de co­lective de specialiști din județ ar suplini un mare gol în informarea cadrelor didactice. O altă propunere s-a referit la extinderea experimentării fișei psihologice într-un nu­măr mai mare de școli și, neapărat, și în liceele din mediul rural. Cîțiva vorbitori au subliniat necesitatea îmbunătățirii ac­tualului sistem de pătrundere în liceele de specialitate prin introducerea unor disci­pline de profil la concursul de admitere. OCT. BUZESCU : O propunere asemănă­toare a fost formulată și la Petroșani, în cercul profesorilor de fizică și chimie, un­de s-a cerut introducerea la acest concurs a unor probe psihotehnice și a unor disci­pline care să permită verificarea aptitudi­nilor elevului pentru domeniul profesional respectiv. M. ROBEA . Și la Bacău s-a făcut aseme­nea propuneri privind selecția în liceele de specialitate și școlile profesionale. Faptul că aceste probleme preocupă pe mulți, ca și concordanța unor păreri constituie un ar­gument în plus pentru luarea lor în stu­diu de către cei în drept. Am remarcat de pildă și la Bacău propuneri privind nece­sitatea elaborării la nivel central și la ni­velul fiecărui județ a unor monografii pro­fesionale și a unor materiale mai bogate privind școlile și profesiunile. In plus s-a propus editarea unor studii despre dinami­ca dezvoltării economiei naționale și despre nevoia de cadre pe diferite trepte de cali­ficare. De asemenea, s-a vorbit mult despre introducerea — după atîția ani de studii și experimente — a fișei psihopedagogice și s-a propus crearea unei rețele mai întinse de cabinete de orientare școlară și profe­sională în școli și la inspectorate și Înzes­trarea lor cu aparatură modernă. Oportunitate tematică și referate de ținută științifică • Trei categorii de vorbitori : Dezbateri care au adus in atenție elementul concret ț Pledoarii pentru practică . Au fost și­­ discuții de circumstanță • Idei și sugestii demne de luat în seamă. M. ROBER : In legătură cu această pro­blemă aș vrea să spun că „punctele de sus­pensie“ lăsate pentru „localizări“ nu au reușit să dea referatelor un caracter sufi­cient de concret, de specific. Nu au fost tratate la obiect problemele pe care le ri­dică orientarea școlară și profesională sau educația moral-cetățenească și pregătirea tineretului școlar pentru muncă, după cum nu au fost îndeajuns popularizate rezulta­tele, experiența dobîndită în aceste dome­nii de școlile județului. Ar fi fost mult mai interesant și mai eficient — au spus mulți vorbitori — dacă la consfătuiri se prezen­tau materiale ale inspectoratelor, alcătuite eventual după o tematică indicată de mi­nister. Baza de discuții ar fi fost în felul a­­cesta mai solidă, ar fi pornit de la lucruri concrete, legate strîns de practică, de expe­riență, de rezultatele obținute în fiecare ju­deț. M. IONEL : De altfel, după cîte știu, nu multe județe inspectorii s-au gîndit de mult la aceste teme, și le-au pregătit din vreme înainte de a ști că vor sosi referate gata în­tocmite din București. Ar fi însă greșit dacă am socoti că inconsistența unor dezbateri se datorește exclusiv caracterului insuficient de­­ concret al referatelor. Este evident că slabul nivel al unor discuții s-a datorat și partici­panților. C. BUZESCU : Fără îndoială. Au arătat-o și dezbaterile de la Petroșani, scoțînd în evi­dență o serie de lipsuri care, desigur, nu ca­racterizează numai cadrele didactice din a­­cest oraș, ci sînt valabile in general pentru modul în care se desfășoară consfătuirile, în­­trucît, după părerea mea, decurg, din anu­mite deficiențe ale însăși concepției aces­tor întîlniri ale profesorilor. Iată, de pildă, in acest an termenul de „consfătuire“ fost dublat cu acela de „ședință de lucru“. a Intenția este destul de­­ lămurită : s-a urmă­rit să se asigure dezbaterilor un caracter eficient, practic, concret, eliminîndu-se vor­băria de prisos și stimulîndu-se interesul profesorilor pentru optimizarea învățămîn­­tului prin idei noi, de reală utilitate. Am participat pe rînd la dezbaterile profesori­lor din secțiile de matematică, fizică, chi­mie și istorie și discuțiile parțiale la care am asistat mi-au lăsat impresia că acest scop nu a fost atins sau — în orice caz — puși în situația să discute „la obiect“ decît intr-un discurs în care se simt datori să acopere cu cuvinte un anumit spațiu de timp. M. ROBER : Aș împărți vorbitorii, atit pe cei care au luat cuvântul în plenară cît și pe cei care au vorbit în cadrul secțiilor, în trei categorii : cei mai mulți s-au rezumat la a face scurte conferințe despre impor­tanța celor două probleme, alții au prezen­tat scurte dări de seamă despre ceea ce s-a făcut în școala unde funcționează sau des­pre ce au făcut ei personal in domeniile respective și prea puțini au ridicat proble­me, au adus în discuție idei, au formulat propuneri sau sugestii apte să ducă la îm­bunătățirea muncii, la găsirea unor căi noi, a unor procedee moderne în procesul de instruire și educare a tinerei generații. S-au făcut desigur și unele observații critice dem­ne de luat în seamă. De pildă la Bacău s-a remarcat că în multe școli se înregistrează inițiative și experiențe fructuoase în do­meniul orientării școlare și profesionale, dar lipsește organizarea științifică, sistema­tică a acestei activități, viziunea clară a o­­biectivelor, direcțiilor și scopului ei. Acti­vitatea în acest domeniu se desfășoară a­­desea întîmplător, are caracter sporadic, în salturi și nu se realizează întotdeauna pe baza unei strînse corelări a posibilităților și aspirațiilor elevilor cu cerințele indus­triei și economiei, cu oferta economică și culturală a județului, a țării. In același timp, școala se sprijină prea puțin și în unele cazuri, chiar de loc în a­­ceastă muncă pe o serie de factori cum sunt familia, organizațiile de tineret, întreprin­derile economice și instituțiile culturale și administrative pregătitoare de cadre. C­­RADOI : Consider pozitiv pentru modul cum s-au desfășurat consfătuirile și cazac­La acest început de an, consfătuirile de lucru ale cadrelor didactice au avut me­ritul de a aduce în centrul atenției tuturor două dintre cele mai actuale probleme ale școlii noastre contemporane. Temele dezbătute la consfătuiri vor continua să preocupe corpul nostru profesoral în întregul an școlar care a început, iar inițiativele propunerile, opiniile formulate vor trebui să rodească în activitatea școlară de fie­care zi, vor trebui să dea sporul de calitate necesar procesului de învățămînt spre continua sa dezvoltare. La prima lor „lecție“ au fost de față și părinții Recunoștință față de conducerea partidului Cu prilejul începerii nou­lui an școlar, elevii și ca­drele didactice din jude­țul Satu Mare au adresat Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, o telegramă ex­­primînd sentimentele de re­cunoștință față de conduce­rea partidului. Cu nețărmurită satisfac­ție — se spune în telegramă — vă raportăm că cele 570 de unități școlare, pină la ultima sală de clasă, și-au PAGINA 2 deschis astăzi, 15 bune, larg porțile, septem­primind toți elevii de vîrstă școlară. Ne-au dat un prețios a­­jutor celelalte județe ale țării, în special municipiul București, Bihorul, Brașo­vul, Clujul, Constanta, Ma­ramureșul și Timișul. Pre­tutindeni în taberele din aceste județe, cei 5.500 de elevi din județul nostru, de­parte de orașul in ruine, au simțit căldura căminului de care s-a văduvit natura, im­presionanta solidaritate a poporului nostru, părinteas­ca grijă a celor fee i-au în­conjurat cu nețărmurită a­­fecțiune. Vom face tot ce ne stă­m­ putință, așa nicit anul care începe acum să se în­cheie pentru noi cu deplin succes, ne vom mobiliza zi de zi, cu disciplină și res­ponsabilitate, pentru înde­plinirea îndatoririlor ce ne revin. In sprijinul profesorilor Pentru a veni în spriji­nul profesorilor, Societa­tea de științe istorice organizează la Timișoara, în zilele de 26 și 27 sep­tembrie a.c., o sesiune me­­todico-științifică pe tema „Folosirea izvoarelor isto­rice și a noutăților științi­fice în procesul de invă­­țămint“. Referatele ce vor fi pre­zentate în cadrul sesiuni vor pune In acestei dis­cuție probleme ca : „Rostul și utilitatea folosirii iz­voarelor istorice la cursul de istorie“ (prof. Ion Ni­­coară-Brașov), „Folosirea izvoarelor istorice în argu­mentarea științifică a sec­ției“ (prof. emerit dr. Au­relian Iordănescu — Bucu­rești), „Preocuparea profe­sorilor de istorie pentru valorificarea izvoarelor de istorie locală” (prof. emerit Dan Popescu — Lugoj și prof. Hie Istodorescu — Ti­mișoara), „Izvoarele bănă­țene ce pot fi folosite la cursul de istoria Româ­niei“ (prof. Milan Toșiei — Timișoara), etc. Pentru stimularea activi­tății științifice a profeso­rilor de istorie, Societatea organizează în acest după cum se știe, și an, un concurs de lucrări științi­fice dotate cu premii In bani. Lucrările distinse cu premii și mențiuni vor fi publicate în culegerea se­mestrială a Societății, „Studii și articole de isto­rie". Lucrările pentru a­cest concurs, ale cărui con­diții de participare au fost publicate in nr. 1034/20.111. 1970 al gazetei noastre, se mai primesc până la 1 oc­tombrie 1970. Informații suplimentare se pot obține la sediile filialelor și sub­filialelor societății, pre­cum și de la Consiliul de conducere al acesteia din București, b-dul Republi­cii 55, telefon 13­13 29. Cursuri pentru cadrele didactice Universitatea populară București a pregătit în acest an numeroase cursuri de perfecționare profesio­­nală, pentru cadrele didac­tice. Ceea ce este nou in acest an în preocupările Univer­sității și merită a fi relevat este colaborarea cu Insti­tutul central de perfecțio­nare a personalului didactic, iu intenția de a pune dispoziția cadrelor didacti­ca­ce de diverse specialități cursuri postuniversitare. Printre acestea se numără un curs de sociologia edu­cației, care răspunde unui interes grg de cunoaștere a metodelor moderne de in­vestigație sociologică în școală, ca și a direcțiilor de aplicare a datelor prelucra­te. Va fi organizat de ase­menea un curs de instruire in domeniul chimiei. Tot pentru profesorii de chimie, alături de un curs de infor­mare generală asupra ma­rilor realizări ale acestei științe în ultimele decenii va funcționa un curs de structură moleculară, în care se vor prezenta pe larg metodele fizice și fizico-chi­­mice de studiere a structurii moleculare. Profesorii de matematică vor găsi cursul adresat lor elemen­ta­te de teoria mulțimilor, teo­ria grafurilor, logică ma­tematică, lingvistică mate­matică etc. In sfîrșit, cursul­­ adresat profesorilor de bio­logie le va oferi acestora posibilitatea de a cunoaște baza filozofică și istorică a noilor concepții biologice, cît și cunoașterea directă a unor ramuri apărute în bio­logia modernă cum sunt bionica, genetica, ecologia. T. MAXIMILIAN La Casa corpului In zilele următoarele, la Casa corpului didactic din Capitală, vor avea loc mai multe acțiuni in sprijinul profesorilor care predau la clasele a IX-a și a X-a ale școlii generale. Astfel, intre 21 și 28 septembrie se vă desfășura in localul liceului „M. Viteazul“, pregătirea profesorilor care vor preda obiectele de cultură tehni­că. Pentru profesorii de matematică vor fi organi­zate consultații în zilele de 21 și 28 septembrie, la li­ceul „Gh. Lazăr“. In ziua de 21 septembrie profesorii de muzică se vor intîlni la ca­binetul metodic de speciali­tate pentru un schimb de experiență în legătură cu predarea acestui obiect, in ziua de 24 septembrie vor participa la un schimb de experiență asemănător pro­fesorii care predau limbile străine, iar la 29 septembrie profesorii de științe sociale vor discuta despre metodele și procedeele folosite în predarea cunoștințelor de specialitate și despre utili­zarea bibliografiei și a ma­terialului didactic. In tot cursul anului școlar cabinetele metodice pe spe­cialități ale Casei corpului didactic vor continua să organizeze consultații și schimburi de experiență pentru profesorii care pre­dau la clasele terminale ale școlii generale de zece ani. DIALOGURI DESPRE MANUALE (II) Avatarurile unui proiect . Știam că te ocupi cu probleme editoriale de invă­­țămînt. — Așa cum spui. — Ce legătură are atunci e­­ditura cu ministerul de care-mi vorbești ? — Ai să vezi numaidecât­ încă din anul 1967 am întocmit un material cu propuneri de im­­­bunătățire a reglementării dreptului de autor, bazate, după părerea noastră, pe prin­cipiile de retribuție după ca­litatea și cantitatea muncii, deci in spiritul echității socia­liste. — Dar acum, in ce fel sunt retribuiți autorii de manuale? — Dreptul de autor in vi­goare se referă în primul rînd la coala de autor. Cu cit scrii mai multe coli, cu atît înca­sezi mai mult. Scrii n coli primești x lei, scrii de cinci ori mai mult, deci 5n, înca­sezi 5 x lei. — E foarte comod. Se apli­că formule „Scrieți băieți, nu­mai scrieți“ și problema este rezolvată. — Asemenea mod de rezol­vare se găsește din păcate și prin unele culegeri de proble­me apărute la noi și care „pun probleme“ elevilor și uneori chiar profesorilor. — Este o autocritică ? — Dacă vrei! — Să ne întoarcem la cali­tate. Nu țineți seamă și de calitate cind faceți încadra­rea lucrării în limitele tarifu­lui ? — Asta este adevărat. Dar dacă un autor scrie 500 de pa­gini (25 coli), chiar dacă-l în­cadrezi la minim, tot încasea­ză de 5 ori m­ai mult decît cel care scrie 100 de pagini (5 coli). — Nu aveți norme precise in legătură cu numărul de pa­gini pe care trebuie să le aibă fiecare manual ?­­/ — Ba da, parțial există [UNK] Dar nu poți stabili rigid numărul paginilor. E necesară ț>s­tabilă o oarecare aproxima­ție. — Care sunt consecințele a­­c­estei aproximații ? — Mulți autori senu mult peste puterea de cuprindere a elevilor. Omul e om. Puțini sunt acei autori care nu țin o strictă contabilitate în partidă dublă a viitoarelor venituri și chiar în strînsă legătură cu „Dacia". — M-ai atras in domeniul istoriei ? — Nu ! Este vorba de turis­mul „Dacia 1­300“. — Ești cam enigmatic. — Cum sînt și unele ma­nuale școlare. — După ■cine am înțeles, vreți să acordați drepturile de autor după valoarea lucrărilor înainte de toate, in așa fel ca cel care scrie o carte de citire bună, dar cu un volum mic, să fie retribuit tri dependent de volum ? — In propunerile noastre calitatea apare pe prim plan, iar cantitatea pe al doilea și nu invers, cum este acum. — Nu este riscant să-ți iei răspunderea pentru stabilirea dreptului de autor după va­loare, fără criterii­ pipăibile ? Și așa unii directori de editu­ră sunt priviți de către unii autori doar cu un ochi. În vii­tor vor fi priviți cu o jumă­tate. — Ne-am gîndit la asta. Am stabilit și criterii precise, ca­re să nu permită apariția ar­bitrarului și subiectivismului. În ceea ce privește răspunde­rea... Rămîne cu un R. (mare) — Da ! Intr-adevăr, este o problemă pedagogică-edito­­rială. Nu numai economică. Dar tot n-am înțeles ce vină are ministerul cu pricina, mai exact spus direcția de resort din ministerul cu pricina. — Că a pus stop proiectului — Ce răspuns v-a dat ? — iată în întregime răs­punsul din 28 august 1967 (Nr 9227) : ,,La adresa dv. nr. 10076 1967, referitoare la... regle­mentarea drepturilor de au­tor, vă facem cunoscut că și:„ a inițiat un proiect... pentru modificarea... Considerăm că problemele ridicate în proiectul... inițiat de dv., cuprinzând modificarea tarifelor in sectorul editorial nu pot fi reglementate numai pentru Editura didactică și pe­dagogică. Suntem de părere că ar fi necesar — în vederea u­­nei soluționări unitare — să vă adresați... ca împreună să ela­borați și să prezentați in comun un proiect de modificare­­ a hotărîrii sus-amintite sau să le cereți ca la definitivarea ma­terialului pe care îl elaborea­ză, la capitolul privind acor­darea remunerațiilor de bază și de folosință autorilor în sec­torul edituri, să țină seama și de propunerile dv." — Și de ce nu v-ați adresat acolo, așa cum ați fost sfă­tuiți ? — Așa am și făcut. In 1968 am cerut reconfirmarea avi­zului acestui for de cultură, care a apreciat cum se cuvine inițiativa noastră­— Și v-ați adresat din nou direcției in cauză ? — Da, în 1969. — Și nici de data aceasta n-a ridicat bariera 7 — Da de unde ! _ Ce sfat v-a mai dat acum ? _Să redăm și acest răspuns care și el are număr, ștampilă, semnătură, data 17 mai 1969 (cu nr. 2): „La adresa dv. nr. 818911­969, referitoare la... de stabilirea tarifelor de remunerare a au­torilor de manuale necesare învățămîntului de toate gra­dele și a unor lucrări de uz școlar, vă facem cunoscut că, intrucît problema reglementă­rii drepturilor de autor se re­feră la multiple sectoare de ac­tivitate, nu putem aviza se­­­parat reglementarea dreptu­rilor autorilor de manuale, urmind ca această problemă să fie rezolvată cu caracter general. Intrucît în calitate de coor­donator al acestei probleme... are sarcina să elaboreze un proiect privind normele și tarifele drepturilor de autor, vă rugăm să luați legătură cu acest comitet în vederea cu­prinderii în materialul res­pectiv și a problemelor pentru care ați inițiat proiectul de hotărîre respectiv“. — Poate vor să determine prin asta urgentarea materia­lului care să aducă rezolvarea pe întreg sistemul editorial. — Intenția e bună, dar nu este de ajuns. — Poate că se va urgenta ?• — Nu înțeleg de ce leagă Editura didactică de celelalte . Când va fi definitivat zialul acesta pentru toate mare­e­­diturile, îl va putea include sau corecta, dacă va fi cazul, și pe acesta. — De la celelalte foruri aveți avize favorabile ? — Absolut de la toate ! — N-aveți autori care sunt funcționari la ministerul cu pricina ? — încă nu ! „ — Dar părinți de elevi și studenți care simt pe pielea lor supraîncărcarea, nu sunt la acest minister ? — Eu cred că da. — Faceți apel la ei. Este o coardă mai sensibilă. Intr-a­devăr drumul acestei iniția­tive a ajuns intr-o fundătură. Dar nu vă descurajați. Dis­­cuția noastră va fi cunoscută nu numai de către salariații respectivi de la ministerul... — De aceea cred că pînă la urmă se va ridica stopul. — împărtășesc întru totul convingerea aceasta. — Și totuși despre salariații de la ce minister este vorba . Am impresia că anonimatul acesta nu va avea eficiență. — Nici o grijă. Se cunoaște zicala cu musca și cu căciula. — Atunci este în regulă. EMIL BĂLDESCU

Next