Gazeta Sporturilor, iulie 1935 (nr. 1736-1766)

1935-07-12 / nr. 1747

ABONAMENTE Pe un an: . , , , , ,%"», . , .... LEI 1000 Pe ț>8e luni • ■ t ('< t ■ [UNK] • •••••• 1 500 Institution), Cluburi și Proprietari: . . , , 2000 COTIDIANUL SPORTULUI ROMANESC Birourile : STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2 — BUCUREȘTI, fondatori: E. EMILIAN și E. MUNTEANU Director AL. MUNTEANU Prim - retur: N. PAPAGHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF I Direcție 3.26.60 Telefon :­ Administrație 3.26.60 Redacție și Provincie 3.26.69 Constantin Cantacuzino a sosit aseară in Capitală Detroyat și Fonk au rămas în Franța Constantin Cantacuzino a ateri­zat ori pe aerodromul Băneasa, ve­nind dela Paris, la bordul unui a­­vion Potez cu două motoare. Aterizarea sa efectuat în condi­­țiuni perfecte și cu precizie de cro­nometru. La ora 19 și 30 precis, ro­țile avionului atingeau pământul în entuziasmul celor cari veniseră să salute, cu un minut mai devre­me, pe temerarul nostru poli­spor­­tiv. Decolând de la Paris, în diminea­ța zilei la ora 9 jumătate, Canta­cuzino a sosit exact în timpul pe care îl prevăzuse, nu însă fără a­­și permite luxul unei plimbări de un sfert de oră pe deasupra regiu­­unei forestiere Valea Lungă, asu­pra căreia a făcut, din înălțimi un mic studiu. D-na Cantacuzino iși îm­brățișează soțul Printre cei prezenți la impecabi­lul aterisaj al lui Bâzu Cantacuzino, d-na Cantacuzino ocupa loc de frun­te și a fost prima, cum de altfel era și perfect normal, care a eșit în în­tâmpinarea vajnicului sburător, îm­­brățișându-l și urându-i bun sosit. Ca și când nu ar fi avut la activul lui un sbor de 10 ore, Cantacuzino a descins din carlingă, vesel și plin de viață, întreținându-se afabil cu cei de față. Unde sunt Fonk și Detro­yat După ce Cantacuzino a coborât din avion, toată lumea aștepta să vadă apărând figurile joviale ale faimoșilor Detroyat și Fonk. In lo­cul lor a descris... un telegrafist Cantacuzino a remarcat surprin­­deera celor de față și a ținut să dea explicații. —Fonk nu m’a mai putut însoți, întrucât în ultimul moment a fost trimis de asociația aviatică francez »­, într’o misiune secretă. «Cât despre Detroyat, el a rez­mnțit­ la deplasare, întrucât o că­­lătorie a lui la Bucureșt devenise inutilă. «Detroyat fusese chemat la Bra­­șov spre a încerca niște avioane I. A. R. Primind însă vestea că aces­te avioane nu sunt încă gata de în­­cercare, Detroyat a trebuit să-și a­­mâne sosirea la noi. Recordul București — Paris Deși foarte anturat și greu răspundă tuturor, Cantacuzino s- a găsit momentul să ne facă unele declarații. Cum este lesne de înțe­les, discuția a alunecat pe chestia recordului recent stabilit de el pe distanța Paris — București. — Am realizat recordul acesta, da­torită regularității excesive cu care am sburat, și în ciuda faptului că în drum am avut de înfruntat trei furtuni. Cea din apropierea Parisu­lui a fost groaznică. Când am ateri­zat am găsit copaci desrădăcinați și terenul inundat. Nu m’a impre­sionat acest lucru pentru că știam că tentativa mea reușise. Recordul meu a fost omologat și este cu 2 minute superior celui rea­lizat de perechea franceză Francois­ Genin. <Deși am doborît un record pro­prietatea unui compatriot al lor, francezii au fost pur și simplu elec­trizați de performanța reușită, iar ziarele s’au întrecut in elogii. La Paris .Timp de două săptămâni cât am stat la Paris, m’am antrenat pe a­­vioanele uzinelor Caudron. *Țin să fac cunoscut cu această o­­cazie că, deși aceste avioane mi-au dat cele mai mari satisfacții, nu m’am legat cu nici un contract față de uzinele constructoare. Desmint deci, orice svon în acest sens. Proecie !Proeche propriu zis nu am. Este însă sigur că nu voi sta în complec­tă inactivitate. Găsesc eu oricând o­­cazii să fac, dacă nu altceva, raiduri de agrement. Și, acestea sunt foarte bune întrucât conservă forma și gus­tul pentru sbor. «Plec in Rusia» Cred că în curând voi pleca în Rusia, mai precis la Moscova, spre a prezen­ta acolo avionul Fleet ca­re interesează îndeaproa­pe aviația sovietică. Sunt cunoscut acolo și știu că sunt așteptat cu multă plăcere. Până la plecare sper însă să ne mai vedem și nu voi în­târzia să vă dau noui și in­teresante știri». r. e. d. Azi încep campionatele internaționale ale tennis Participă un lot important de redutabili jucătorii străini Azi la orele 3 după amiază, în­­cep pe terenurile Tennis Clubului Român, campionatele internațioale ale României. E inutil să subliniem aportul considerabil pe care îl aduc aceste campionate te­nisului românesc. Mai ales, anul acesta participă numeroși jucători străini de o clasă ridicată, de la care jucă­torii noștri vor avea multe de în­vățat. Polonezul Hedda, favoritul in­contestabil al campionatelor, la proba de simplu domni, prezintă în special suficiente garanții pentru ca turneul să se bucure de succes. Și de acest succes e neapărată ne­­voe pentru a răsplăti așa cum se cuvine munca neobosită pe care o depun conducătorii te­nisului ro­mânesc, în frunte cu dl Gr. Cara­­costea. CINE SUNT PARTICIPANȚII STRĂINI Federația română a lansat țărilor vecine numeroase invitații pentru acest campionat. Au răspuns favo­rabil Polonia, Austria, Cehoslovacia, Jugoslavia și Bulgaria. Și lucru îm­bucurător, fiecare federație a ho­­târăt să trimeată numai jucători consacrați. Astfel vor juca în Ca­pitală, polonezii Hebda, Tarlovsky și d-nele Volkner și Iacobson; cehii Damoch, Horsek și d-na Sobotka; austriacă Haberl, Brosch și d-na Wolf; iugoslav; Cristici și Boskovici, bulgarii Iordanoff și Somudjieff. Deasemeni, vor lua parte și toți jucătorii și jucătoarele de valoare din România. Nu va lipsi nici o vedetă a tennisului românesc. Jucătorii noștri au depus toate sforțările pentru a se găsi în maxi­mum de formă. Poulieff, Schmidt, Réti, Botez, Hamburger și compa­nia sunt în formă, astfel că proba de simplu domni va cunoaște lupte aprige. Nici jucătoarele nu sau lăsat mai prejos. S’au antrenat în­delung pentru a reprezenta cât mai demn tennisul românesc. Young Perez a făcut match -ul cu Planner CASABLANCA, 6.6 — In fața a patru mii de spectatori Emil. Play­­ner s’a întâlnit cu Young Perez în­­tr’un match de 10 reprize. După o dispută înverșunată, în care avantajul a alternat comba­tanții s’au găsit la sfârșitul ultimei reprize, la perfect egalitate. O etapă importantă a turului ciclist al Franței După etapa Sch­ort—Geneva, a urmat o etapa scurta de 60 km, cursa contra orei PARIS, (Prin avion de la cores­pondentul nostru). Ziua de azi a fost etapă importantă în turul Franței. O etapă atât de importantă încât a fost împărțită in donai etapa obiș­nuită de mare fond, de fofilare pe șosele, prin sate, prin tuneluri și viaducte, și o etapă neobișnuită, foarte scurtă dar foarte originală: o cursă contra ceasului. Alergătorii sburau, unul după altul, la semnul unui cronometror care le înregistra plecarea. Acest nou sistem a dat roade excelente și a permis lui Romain Maes să mai câștige câteva secunde prețioase la punctajul său. Urmărind prima etapă, mai pre­cis, prima fracțiune de etapă, Bel­­fort-Genève, găsim la plecare 84 de cicliști. Spaniolii își găsesc sfârșitul în această semi etapă. Trueba și Ca­­nando se opresc la marginea unei coaste și reușesc să-l convingă și pe Ezquerra să abandoneze. La vale mai bine ca la deal în apropiere de Geneve o pantă de câțiva kilometri, permite alergăto­rilor să se refacă și să-și încerce cu­rajul lansându-se cu toată viteza. Archambaud, mare vedetă a «în­drăzneților», reușește să câștige a­­ceastă pantă și după o cursă făcută pe aripi parcă, reușește să ajungă primul la Geneva. Iată deci că alergătorii nu au întotdeauna să se plângă de faptul că harta Franței conține numai munți, în partea de Nord-Vest, căci după munte urmează și vale, ca după ploaie vreme bună. Vertiginosul tobogan care ur­mează faimosului Ballon d’Alsace a permis alergătorilor o cursă exce­lentă și în afară de prea mari sfor­țări fizice. Un lung șir de oameni a aplaudat chiar la marile altitudini ale șoselei săpate în munte, pe cicliști. Jeanna L­’Arc în jurul Franței Până acum, elementul femenin nu a participat decât foarte platonic la turul Franței, încurajeri, aplau­ze, o cană cu lapte întinsă samari­tean pe parcurs și din când în când câte un generos sărut dăruit învin­gătorului la sosirea din etapă, de câte o franceză sentimentală. Iată însă că d-ra Claire Vuille­­min și-a spus că o alergare fără femei nu e o alergare și de aceea a purut l­ua Jeanna D'Arc, nu de la Uomrémy ci de la Villers-le-Lac, călare pe un superb «J. L. Louvet» că conducă lotul echipierilor. Desigur că o veți vedea în jurna­lele sonore căci toate obiectivele ci­nematografice s’au aplecat asupra șuvițelor ei blonde deslănțuite de iureșul drăcesc al pedalelor. La Pontarlier, Jeanna D’Arc a­­bandonă adânc jignită de proastele maniere ale unor alergători. Un motociclist, intinzându-i un bidon cu citronadă, de Caluwé care era prin apropiere se repezi înainte și din două sorbituri îl goli, fără măcar să se uite la blonda victimă. Hotărât lucru, vedetele de astăzi nu mai au bravele moravuri din vechime. Ura I Biscoi redivivus Etapa contra ceasului aduce o mare bucurie alergătorilor. Nu din cauza sistemului care pare tuturor nenorocit ci prin prezența lui Biscot la start, Biscot prevăzut cu nasul lui enorm și cu un steag împestri­țat pentru dat plecările. Mulți nu și-au terminat siesta și mai dormitează încă la umbra pri­mitoare a acoperișurilor, alții au adormit deabinelea cu bicicletele lângă dânșii. Biscot se agită cu­­ steagul, în­țeapă pe cei adormiți, presară glu­me și reușește totuși să-i strângă pe­ toți lângă dânsul. — Au departe Steagul se pleacă. Cronometrul clănțăne. Primar pleacă talonezul Philip — lanterna turului — care poartă sugestiv un magnific tricou roșu. Archambaud cade la plecare se ridică și dispare imediat. Romain Maes, plecat aproape ultimul, face o cursă magnifică. Sunt aproape 60 km. de făcut și sunt unii care au plecat de o jumătate de oră. Bravo Antonin Magne! Când tricoul galben își face apa­riția la cotituri, țăranii isbucnesc în urale. — Bravo Magne. Bravo.. Sunt numai cu un an în întâi­ Magne aceste ziare. Acum un an gloriosul tricou pe guri. Anul acesta Magne e câteva minute distanță. O barieră de cale ferată secțio­nează plutonul alergătorilor în două. Noroc cu cantonierul care e sportiv și ridică bariera imediat. (Citiți continuarea în pag. II-a) purta mereu­numai la înainte de a porni în cursa contrei orei, concurenți­i se odihnesc pe iarba ve­lodromului dela Geneva, iar «gură-cască» privește și se minună. Dan Kolon­ț i-a găsit nașa ? Românul Drăghiceanu a terminat la egalitate cu faimosul luptător bulgar Luptătorul român Jean Drăghi­ceanu, care și-a format un foarte bun renume cu ocazia turneelor din România, Austria, Jugoslavia și Cehoslovacia, se găsește actualmen­te la Sofia, fiind angajat în Bul­garia spre a susține patru matehiale de luptă liberă cu faimosul Dan Koloff, bine cunoscut în America și la Paris, unde acest gen de lupte este foarte apreciat. A doua întâlnire se va ține în câteva zile (probabil Duminecă 14 Iulie) la­ Voina. Ultimele două dispute vor avea loc La date pe cari le vom anunța la timp. * Cu încheere vom spune că rezul­tatul obținut de Drăghiceanu în fața­ lui Dan Koloff este cum nu se poate mai bun, știut fiind că bulgarul a­ avut, in cariera sa, succese strălu­cite, în fața celor mai reputați­ luptători de pe glob. Se va organiza turul motociclist al României In ziua de 16 Iunie s’a alergat, sub egida Moto­clubului român, sin­gura cursă motociclistă din progra­mul de activitate pe anul acesta. Dat fiind că întrecerea avea un ca­racter festiv, în comptițiune se pu­nea pentru a treia oară «Cupa ju­biliară» a MC­R-ului, în seara zilei, concurenții și conducătorii s'au întâlnit la o masă comună, cu pri­lejul căreia s’au luat în discuție mai multe chestiuni în legătură cu viața motociclismului românesc. Printre­ altele, d. N. Jilescu,­­pre­­ședintele M. C. R., a adus la cunoș­tința alergătorilor prezenți că se proectează organizarea unui con­curs de turism sub denumirea de «Turul României». Chestiunea era prea importantă spre a fi trecută cu vederea și de a­­ceia, a doua zi noi am înserat acea­stă îmbucurătoare veste, manifes­­tându-ne părerea că motociclismul nostru va avea însfârșit, o nouă și bună ocazie de a activa. Dar, deja data când d. Jirescu s’a pronunțat asupra organizărei aces­tei competițiuni și până în prezent au trecut mai bine de trei săptă­mâni și nici o nouă știre în legă­tură cu această întrecere nu a mai transpirat. Eri am primit chiar o întâmpi­­nare din partea mai multor motoci­­­cliști cari ne roagă să le dăm ceva amănunte asupra «Turului Româ­niei». . .. j Dat fiindcă, o asemenea manifes­tare interesează pe practicanții spor­tului cu motor, ne-am grăbit să ce­rem informațiuni direct de la sursă. Ne-am adresat deci d-lui Jilescu­ D-sa ne-a răspuns: «Sunt încă în tratative de punere la punct a comptițiunii, și cred că “Jiuiu nu ne va împiedica sa orga­nizăm «Turul României», care ur­­mează să se desfășoare în a doua jumătate a lunei Septembrie.» Japonia la competiția Olympics le football TOKIO SO, (Intersport)* — Comitetul olympic ja­ponez s’a întrunit ori, ho­tărând participarea lai competiția de football. In programul pârtiei parei ja­poneze la Olympiads, s*a hotărât deplasarea unui lot de 17 footballiști. j Stimm si to io m it ill in Declarațiile celor doi eroi ai malchului de la Berlin, cum­ reacționează opin a publica germana. Trei eventualități line, așa metodic cum este nu m-a împiedicat totuși să domin situa­ția». Iar Joe Jacobs, managerul său a adăugat, în stilul său exagerat:­­ A fost lupta cea mai cavalerească pe care am văzut-o . Jacobi a venit special din Ameri­ca pentru a-și asigura semnătura lui Max Schmelling. Nu contra lui M Max Baer, nici pentru un match cu Jim Braddock, ci pentru o întâlnire cu Joe Louis. Schmelling nu s'a hotărât încă. El așteaptă propuneri din toate părțile: mondială BERLIN. 10. — Atmosfera creiată de matchul Schmelling—Paolino este de­parte de a se fi limpezit. Toate cercu­rile locale sunt conștiente de semnifi­cația acestui match. Se știe bunăoară că Paolino nu mai este de mult un bo­­xeur de primă mărime. Se știe dease­meni că o victorie asupra lui nu aduce prea mari beneficii morale învingătorii lui. Nu se ignorează însă că spaniolul este totuși un om foarte rezistent și încă destul de periculos, că, în orice caz, poate fi o piatră de încercare pen­tru orice boxeur de talie. De aceia, entuziasmul care a urmat victoriei lui Schmelling. Stilul în care a câștigat și maniera în care s’a com­portat, au creiat un suflu de încredere in posibilitățile germanului. — «Maxi» ne poate readuce titlul suprem. Maxi e iar puternici — acea­sta este constatarea unanimă și pe marginea ei germanii brodează tot optimismul lor. A fost mai greu ca la Hamburg Alături de câțiva confrați berli­­nezi, am reușit să obținem declara­țiile lui Schmelling. Campionul german este foarte sa­tisfăcut de succesul său. El nu pre­zintă pe fața sa nici­ o urmă a ce­lor 12 reprize pe cari le-a susținut. — A fost mai ușor decât la Ham­burg, împotriva lui Steve Hamas, a declarat Schmelling. *E adevărat, lovitura joasă pe care am primit-o, m-a plictisit într’o oarecare măsură. Dar sistemul de apărare al lui Pao acum când reputația lui s’a refăcut ca odinioară. D. Ruediger, conducător al fed­e­rației germane de box, nu și-a as­ tuns la rându-i, satisfacția.­­ E, mai presus de toate, un triumf moral al lui Max, ne-a spus el. «Dea­­semeni sunt bucuros că au fost înlătu­rate toate dificultățile de ordin mate­rial. Paolino mi-a declarat că va pă­răsi Berlinul fără cea mai mică amă­răciune și că a fost foarte frumos im­presionat de ovațiile berlinezilor». (Citiți continuarea în pag. II-a) O fază a match­ului Schmelling — Paolino , Germa­nul «într’una din pozițiile sale caracteristice»* Drept, energic și cu pumnii în capul adversarului*

Next