Gazeta Sporturilor, iulie 1939 (nr. 3168-3198)

1939-07-22 / nr. 3189

Pag. 2-a box Pe marginea maionului Șerbănescu , Petrescu DN PUNCT DE VEDERE P­e boxeurul Vasile Șerbănescu il urmăresc deja primele ieșiri în public în calitate de profesionist. Când într’o toamnă acum câtiva ani în urmă, Șerbănescu a luat drumul Parisului, între noi se legă o cores­pondentă informativă. Scrisorile le păstrez și astăzi. Ele sânt o vie măr­turie a unui suflet cinstit Dar des­pre aceste scrisori ale lui Șerbănes­cu voi vorbi cu alt prilej, mai târ­ziu. Să revenim la matchurile lui cu Ilie Petrescu. Să le luăm, pe rând, în ordinea în care ele s-au desfă­șurat. Cel dintâi match a avut loc acum doi ani la Arenele Romane. A câști­gat atunci Vasile Șerbănescu, la puncte. Dar cum, în ultimele două reprize Ilie Petrescu a fost la un pas de k. o., după ce în primele șase reprize avea oarecare avantaj la puncte. A doua întâlnire a avut loc în pri­măvara anului 1938 la Gib. Matehal a fost frumos. A câștigat la puncte, de foarte puțin, Ilie Petrescu. Era poate mai justă o decizie de mateh nul. A treia întâlnire a avut loc în iarna trecută la circul Bludski. Ma­tehul a fost dramatic. In rondurile 7 și 8 pumnul lui Șerbănescu a făcut ravagii. Ilie Petrescu a fost făcut k. o. în repriza a 8-a. Petrescu însă n’a făcut cunoștință cu podeaua. A rămas în picioare lângă frânghiile ringului, cu manile lungite lângă trup, ca întemnit. k. o. în picioare. Și arbitrul a oprit lupta. A patra întâlnire a avut loc Sâm­băta trecută la Arenele Romane. De data aceasta material a compor­tat 12 ronduri. Până în rundul 5 Ile Petrescu are un mic avantaj. Vi­ne însă rundul 6, când Vasile Șer­bănescu prin drepte formidabile sparge obrazul stâng al lui Hie și tot odată îl clatină până la un pas de groggy. Rundul 7 este în avanta­­jul lui Ilie Petrescu, de foarte pu­țin. Rondurile 8 și 9 sânt de departe ale lui Șerbănescu care plasează «un»doi­ de nenumărate ori. In ron­durile 10, 11 și 12 Șerbănescu atacă în forță cu dreapta și Ilie e purtat prin colturi groggy. Intr’adevăr, Petrescu este de o rezistentă feno­menală. Rezultatul matchului se știe: match­­ul. A fost de-a dreptul scan­dalos, cu atât mai mult, cu cât în ultimele 3 rânduri, pe ring, nu era decât un singur om: Vasile Șerba­­nescu. Pentru noi spectatorii însă deci­­zia n’are valoare. Noi știm ce-am văzut- Ilie Petrescu a fost bătut a trea oară și noi socotim că pentru cea din urm­ă oară. Adică fără drept de apel. Pentru că dreapta lui Șer­bănescu nu poate fi înfruntat de Ilie Petrescu și o reeditare a ma­­tchului e victorie sigură pentru campion. AL. AL- LEONTESCU Un match dramatic la Milano Aldo Spoldi l-a învins prin oprire pe De Winter La Milano, în cadrul unei mari reu­­niiu­ni, italianul Aldo Spoldi­, cel mai bun ușor din Europa, a încrucișat mânușile cu belgianul De Winter, care în ultimul Clasament întocmit de I. E. U. figurează la locul trei. Partida a corespuns așteptărilor, dând loc la o dispută spectaculoasă și mai ales presărată cu faze d­e mare ■omaanism. In primele trei reprize italianul a­­tacă cu largi crochete de dreapta, ur­m­ate de upercuturi de stânga și cu toate ripostele belgianului, acumulează in oarecare avantaj. Din repriza patra însă, De Winter pornește la atac și deschide arcada lui Spoldi, in urma unei formidabile drep­te. In pauză italie­nul capătă îngrijirile necesare și rana-i nu mai prezintă nici im pericol. In repriza cincia, adversarii atacă cu schimbul totuși De Winter câștigă roundul, ieșind victorios dintr'un «corp la co­rp». Reprizele a cincia și a șasea­­ revin de pujin italianului. Repriza șaptea însă, găsește pe un Da Winter, formidabil care câștigă ast roundul. In repriza opta, tot belgianul este în ofensivă și mereu peste adversar care pare obosit. Spoldi totuși plasază două formidabile drepte, și­­ deschide arcada și sparge nasul adversarului său. Sângele curge din abundență, De Winter este grogg, iar arbitrul oprește lupta, declarându-l învingător pe Spol­di. In cadrul unei „agape a boxului 44 Șerbănescu va fi sărbătorit de presa sportivă de specialitate Vasile Șerbănescu, campionul Ro­mâniei de box la toate categoriile, va fi sărbătorit de presa sportivă, pe cadrul unei agape care va avea loc astă seară în restaurantul Parcu­lui Carol I la Debarcader. Propriu zis nu e o sărbătorire. Fiindcă agapa se organizează din inițiativa campionului național, ca­re a invitat pe gazetarii sportivi cu scopul de a le mulțumi pentru obiectivitatea cu care i-au urmărit și înregistrat munca fără preget din sala de antrenament și roa­dele pe care le-a cules pe ring, roade strălucite care au culminat cu ultima partidă material cu Ilie Petrescu — în care Șerbănescu a vădit o formă pur și simplu excep­țională. Întreaga presă sportivă de spe­cialitate va fi de față la această «Agapă a boxului» — care se va bucura și de prezența marelui ro­mancier Ionel Teodoreanu ■— pa­sionat incurabil al «nobilei arte». Reuniunea űo~bei ne asează de la Târgoviște TÂRGOVIȘTE. 20. — Astă seară a a­­vut loc aci o reuniune de box organi­zată de gruparea «Tinerețe și pumn» cu participarea câtorva boxeuri din Timișoara și Galați. Iată rezultatele: Cornel Mihăilescu (Târgoviște) la e­­galitate cu Postelnicu Crăciunel (Târ­goviște). Ion Cavaidan (Târgoviște) învinge la puncte pe Vasile Ionescu (Timișoara). Puiu Obăgilă (T­goviște) învinge prin oprire pe Trestianu (Galați). Petre Popescu (T­goviște) învinge prin k. o. repriza 3-a pe G. Nicolae (Galați). Gr. Lungu (Timișoara) învinge la puncte pe Petre Tremurici (T­goviște). Maestrul Lungu din Capitală a făcut exh­biție cu următorii boxeuri din lo­calitate: Tom­a Baghel, Vasile Ionescu și Bănilă Marin. ------------------------------------------­ S""9. "JO'uhUI — Tânărul și valorosul profesio­nist, Dumitru Voiculescu, își cele­brează Duminecă cununia religioa­să cu d-na Floria Lăzărescu. Tinerei perechi, felicitările noas­tre. Roderick va boxa cu Eddy Stahak înfrângerea suferită în fața lui Hen­ry Armstrong, îl determinase pe Ro­derick, campionul Marii Britanii la categoria semi-mijlocie, să-și întrerupă activitatea. De câteva zile el a reluat însă antrenamentul și se pregătește cu cea mai desăvârșită minuțiozitate. Lucrul acesta este lesne de înțeles căci Roderick va boxa la 27 iulie din nou la Liverpool. «Ernie» îl va întâlni pe Eddy Rá­bák și ține să-și facă reintrarea vic­torioasa.. Coșuri și plase VULTURII CARP­AȚI­LOR, sec­ția volley, aduce la cunoștință ju­cătorilor săi că s’au fixat următoa­rele zile de antrenament; Marțea ti Joia, începând de la orele 13.30, în localul școalei «Mașina de pâine». Totodată aduce la cunoștință do­ritorilor să practice acest sport că înscrierile se primesc la magazinul cu articole de sport «Victor» din Bul. Bratianu 16. =c ■ C­i. ■­S siumnm wwirrt in n fn'1—•■ [UNK] [UNK]"«­rpawM a BI nanninam ci nu la Turul Poloniei Se vorbește de câtva timp de un «caz Tudose» și de eventuala sus­­pendare a crack-ului român, acuzat de grave acte de profesionism, cari au adus la neparticiparea României în Turul ciclist al Poloniei. Am stat în expectativa, fiindcă nu ne plac nici Polemicile, nici lucru­rile neprecise. Am vrut de aceea să auzim că­minem să precizăm de la început că Tudose nu-i vinovat câtuși de puțin. El nu a cerut Federației su­me exorbitante (ceea ce evident ar fi fost un gest incalificabil) ci a cerut ca în timpul cât va fi plecat în Po­lonia să i se asigure soției sale o o viață mulțumitoare, el fiindu-i unicul sprijin. Tudose nu-și poate părăsi soția pentru a fugi în Turul Poloniei. E normal i E omenesc. Totuși un punct negru, nesportiv, există desigur. Și vinovată, unica vinovată, pare să fie gruparea sa care mi înțelege să se despartă de Tudose fără o­mm­ierea ambelor părți și astăzi suntem în măsură să aducem­ precizări citi­torilor noștri. punătoare bonificație materială. Dacă soția sa are drepturi incon­te­stabile, nu înțelegem ce vrea clu­bul său, afiliat la FRC, club care trebuie să se simtă onorat că un reprezentant al său este selecționat în echipa țării. MORMOCEA E BOLNAV Virgil Mormocea, asul brăilean este indisponibil și a fost înlocuit cu Șandru, care a făcut o figură ex­cepțională în Cursa Națională a Munților. Pentru Tudose, nu s’a putut găsi un înlocuitor în scurtul timp pe ca­­re F. R. C. îl avea la dispoziție. Din punctul nostru de vedere, credem că Federația trebuia să examineze mai de mult problema participării noa­stre în Turul Poloniei, ceea ce ar fi pus-o la adăpost de surprize ne­plăcute și angajamentul luat față de polonezi putea fi respectat, fără să se mai pună totul în dauna lui Tudose, eternul țap ispășitor. O VESTE BUNA VISA! Dacă chestiunea cu Turul Polo­niei a căzut baltă, mulțumită d-lui N. Canarache, Ciclismului românesc îi vor fi hărăzite alte sărbători, mai mari încă Astfel înaintea Balcaniadei cicli­ste, sortite unui succes extraordi­nar, d. Canarache a luat toate mă­surile ca să se organizeze Cursa Na­țională a Litoralului (Balcic—Con­stanța) la care vor lua parte toți așii pedalei românești. Cursa va servi admirabil de pro­pagandă, acum când pe malul Mă­rii Negre, se află numeroși sportivi din toate colțurile țării și totdeoda­tă va fi un prilej de selecționare al celor cari vor îmbrăca tricoul națio­nal contra sârbilor, grecilor și tur­cilor, a căror participare la Balca­niadă este foarte probabilă. Tudose nu e vinovat — Turul Franței — văzut de la București Gimeno! Gimeno! Fără să vreau mi-am amintit de el. 1937... Un ciclist bun, cu ochii scânte­­etori, un băiat frumos, în brațele căruia multe sonor­e ar fi suspinat purtate de melodia unui tango din Cantazares. Gimeno... Venise de pe frontul spaniol să fugă în Turul Franței, să idle de măcelul fără rost din țara sa și să se bucure în mijlocul înfrățirii sportive a popoarelor Europei. Dar, nenoroc, într’o etapă să a­­bandoneze. Sosise după control și nu avea altceva de făcut decât să se întoar­că în patrie, printre obuze, 70 de alergători l-au condus la gară. Gimeno avea lacrimi în ochi. — Adios! Istoria nu ne mai pomenește ni­mic de Gimeno, alergător ciclist în Turul Franței 1937. Poate va fi murit lângă Barce­lona­. De e­l amintit de tragedia Gimeno? Ah! Dat Romain Maes a abandonat. Câștigătorul Turului 1935 a îm­brăca­t câteva ore tricoul galben. Apoi a redevnit miletul echipei sale, un anonim, bun numai să-și a­­jute colegiu nesocotindu-ș­i propria valoare. Romain Maes a dispărut din vâl­toarea Turului 1939. Micul restaurator din Ghistelles.. • In 1935, niște ziariști francezi au venit să-l viziteze pe Romain la be­răria sa din pitorescul orășel fla­mand. Maes, învingătorul Turului ciclist al Franței i-a primit amabil­— Ce doriți? O bere? — Dumneavoastră? — Cu plăcere/ Toată familia sa se distată la ma­să alături de gazetari. Natural, era vorba de ultimul Tur al Franței. Romain făcea admirabil oficiul de gazdă. — Mai doriți o berci — Sunteți prea gentil... Ploaia care începuse când oaspe­ții se instalaseră subt prund, înce­tase, îndepărtații musafiri își luară trend­urile și se îndreptară spre automobilul cu care veniseră. Dar cineva din urmă îi strigară. Era sora lui Romain Maes — Domnilor, ați uitat ceva... — ?!?/?/? Ar­ Zece țapi a douăzeci de spus... Ați uitat să plătiți... Imaginați-vă mimicile gazetari­lor francezi. Oh! Stimată domnișoară Maesl... O dudue la telefon: — Allo! Vă rog, care este... cel mai frumos alergător din Turul Franței? — Sunt mulți băeți drăguți: Four­­nier, Passat, Sellamos. — E vrem unul brun, cu ochii al­baștrii , strîmiți — Ștți, brunii cu ochii ca cerul sunt simpatia mea. Păcat, dudue, telefoanele inopor­tune sunt antipatia mea. Victor Vosson, marea speranță a francezilor este logodit cu o mică vânzătoare de m­anufactură, Pau­line. «Tot or» fuge­ pentru Pauline. La etape se fotografiază alături de Pauline. In timpul cursei se gândește nu­mai la Pauline. , Orice s’ar spune, dragostea e ma­re lucru chiar pentru «giganții dru­murilor»! Jacques Goddet nu-i mulțumit cu noul regulament al bonif­icațiilor de pe vârful coastelor. * In România, are un mare partizan în Toto,­ văr primar cu Bibbus. — De-s bonificațiile astea, Regulamentul trebue modificat astfel: «­Pentru fiecare vacă albă întâlni­tă pe munte, alergătorul respectiv va prim­i o bonificație de opt cin­cimi de secundă. Pentru fiecare vacă neagră două­sprezece cincimi. Pentru fiecare vacă fără coarne i se va scade cinci cincimi. Iar dacă întâlnește cumva coarne fără vaci, cursa se anulează, chiar dacă al treilea clasat în vârf este născut într’o zi fără soț din luna Noembrie». «Papa Desgrange» ar trebui să țină seamă de această sugestie. Amicul nostru Gallien este din ce în ce mai bun. Câștigătorul «Turului României» așteaptă AlpH și deocamdată se mulțumește să treacă bine Pirineii. Nu-i de mirare dacă Gallien stră­lucește în Tur, după ce în tot tim­pul anului, nu a reușit nimic în cursele clasice. Pierre nu vrea să facă eforturi inutile în cursele rapide de o zi-El are o singură preocupare: Tu­rul Franței.­­ Un singur vis: să câștige Turul Franței așa cum acum câțiva ani a câștigat Turul României. Tăcut, modest, inteligent, plin de clasă, Pierre Gallien va reuși poate într’o zi să ajungă cu tricoul gal­ben la Paris. Maestrul său, marele Antonin Magne are toată încrederea ma el. • Aseară am văzut-o iar pe faimoa­sa mea telefonistă, care-mi dă pre­țioasele rezultate din Turul Franței. Stătea la o masă de restaurant și.. îmi citea articolele. Păcat. Eu care o credeam și frumoasă și inteligentă/ Dar nu-i nimic! Fiecare om are câte o mică de­cepție în viață. Pierre Verone ^âeAăJa carsu­l VULTURII CARRAȚILOR se depla­sează Duminecă 23 Iulie a. c. la Pi­tești unde va disputa un match de football cu echipa locală. • C. S. CARTEA ROMANEASCA con­voacă pentru Duminecă 23 Iulie a. c. la orele 6 dim., la Atelierele Bonaparte, pe toți jucătorii săi în vederea depla­sării la Alexandria. A. G. E. R. convoacă pentru Vineri 21 Iulie a. c. ora 8 seara, la d. Nistor Pamfil, în str. Schitul Măgureanu No. 57, următorii jucători: Frenkel I, Bre­­gher, Frenkel II, Sile Iordăchescu, Șer­­ban Alex., Crețu Ion, Hecht V., Crețu Ștefan, Pali, Costică Lăpușneanu, Cris­­toloveanu și toți juniorii, în vederea formării echipei pentru deplasările în provincie ce urmează a le face. VIFORUL DACIA convoacă pentru Duminică 23 ort. ora 8.30, la stadionul ANEF pe toți atleții săi care se află în București spre a lua parte la reu­niunea atletică organizată de Liga Muntenia. • Deoarece campionatul national de marathon s-a amânat cu două săp­­tămîini, conducerea clubului Vifo­rul Dacia a hotărât să-și antreneze atleții săi în ziua de Duminică 23 omt. pe un parcurs de 30 km. Plecarea se va da la ora 6 a. m­­­din fata Ștrandului Kisseleff și vor urma șoseaua București — Ploești pe care se și vor reîntoarce. Vor lua parte: » Ion Tărtăreanu Vasile Dinescu Gheorghe Opran Gheorghe Neagoe și Ion Predescu Ceilalți doi atleți cari vor mai concura din aceiași grupare la a­­ceiași proba Ion Schwertzer și Gri­­gore Săftoiu se vor antrena la Si­naia, unde se găsesc în momentul de față.­­ In grupul d­e studenți în educație fizică, care sunt plecați pentru studii în Suedia, figurează și cunoscuții atleți Carol Eilhard, Aurel Lupan și Vasile Hașselvi, toți din clubul Viforul Da­cia. Ei vor sta acolo timp de 15 zile a­­dică între 15—30 iulie și vor fi indis­­ponibili pentru echipa națională la material triunghiular România — Ger­mania — Jugoslavia d­elia Klagenfurt Lipsa lui Eilhard la săritura cu pră­jina va fi foarte resimțită de teamul național, neavând cine să-l înlocuiască • Brareia asociație! HAI LA DRUM” 99 Gruparea «Hai la Drum» organizează între 20 și 30 Iulie următoarele excur­sii: 23 Iulie: Ascensiune Valea Seacă a Caraimanului — Cruce —, Casa Bran — V. Jepi­ar — Bușteni. Conducător: Gică Bucur. 22-23 Iulie: Excursie în masivul Cu­­caș, cu traseul — București — Ploești — Văleni de Munte — Cheia — casa de adăpost Alex. Vlăduță — Muntele Balabac — Roșu — Valea Berci—Chi­rușca — Valea Stânei — Cheile și Po­iana Stânei — Piciorul Zăganului — Culmea Buzăianului — Cheia. Plecarea din București. Semipătă 22 iulie, orele 14 precis, din fața sediului ASFC, str. V. Boerescu 9. înapoierea. Duminică seară. Conducător: Emilian Iliescu. 30 Iulie. Ascensiunea: Coștila — Ca­sa Bran — V. Jepilor — Bușteni. Conducător: Gică Bucur.­­­­ 30 Iulie. Excursie: Sinaia — Piatra Arsă — Schitul PVștera — Bușteni sau Poiana Țapului.­­ Conducător: Virgil Costescu. i GAZETA SPORTURILOR B­etlehim Duminecă va avea loc la A. N. E. F. un concurs mixt de atletism Duminică 23 Iulie a. c., liga de atle­tism Muntenia organizează un concurs mixt pe stadionul A.N.E.F. cu urmă­torul program: Ora 9: Î00 m. plat serii. Ora 9.10: Greutate fete. Ora 9.20: 3000 m. plat juniori. Ora 9.30: înălțime copii, juniori ți seniori. Ora 9.50: 500 m. plat. Ora 10.10: 200 m. p­at.­ru.20: Disc. Ora 10.30: 60 m. fete. Ora 10.40 : 3000 m. seniori. Ora 10.50: 100 m. plat finală. Ora 11.00: 800 m. plat. Ora 11.10. Lungime. Ora 11.20: 60 m. copii. Ora 11.30. Suliță. Ora 11.40: 4x1000 m. juniori, JURIUL TECHNIC Comisar general arbitru: Ion C. Pe­trescu. Judecător la sosire: arh. C. Kerens­­chi, Eugen Stoian, Titus Ianculescu, Aurel Ianculescu și Gogu Vlădescu. Cronometrori: Ion Baicu, T. Popo­­vici, C. Leoveanu, A. König, C. Neam­­țu și C. Bejin. Comisari la aruncări: Petre Feser, Ion Paraschivescu și Vasile Manolescu. Comisar la sărituri: Ing. Filiti, prof. V. Popescu și Const. Ionescu. Speaker: Vasile Firea și Guido Ga­­ruli. Secretar general: Hara­lambie Ionescu Secretar ajutor: Gh. Vasilief. Comisar cu ordinea: Lt. Petre Ale­xandres­cu și Costică Maxim. Gassierul concursului: Arh. i.X. Ke­­raschi. INSTRUCȚIUNI La cursa de 400 m. plat și 800 m. sunt obligați a lua parte conform dis­­poizițiunilor comisiunei te­h­nice F. R. A următorii atleți: N. Iordache, F.­­Nemeș, A. Stelorian, I. Lătpușan, AIl­­m­ed, Suciu­­ și Radu Ioniță și Antoni Tvardoelik, aceasta în vederea selec­ționării pentru Klagenfurt. Pot lua parte la probele pentru copii numai cei născuți în anul 1926 și mai târziu. La primii clasificați în probele de copii și fete liga le va decerna câte o medalie iar următorilor doi câte o di­plomă. Concursul începând la ora 9 predă concurenții și oficialii sunt rugați a fi prezenți pe stadion la va­g dimi­neața­ , înscrierile se fac pe teren până la ora 8.50.­­ Nu se percepe nici o taxă de în­scriere. ' Campionatele de atletism ale juniorilor Stadiului Român Erc au avut loc pe stadionul ANEF campionatele de atletism ale Stadiului Român, rezervate juniorilor, pentru in­­signile asociației. La această probă de atletism a răs­puns un mare număr de juniori, viito­rii atleți de mâine ai bătrânei grupări și-a arătat fiecare calitățile și prin ei gruparea speră într-un viitor frumos. Studiul Român va căuta să facă o cât mai m­are propagandă în rândurile elevilor de liceu spre a propaga atle­tismul și a descoperi așii de mâine la rândurile tineretului, a bieților cari până mai ori se jucau în praf. Stadiul Român e convins că va aduce un real serviciu atletismului și prin el mișcărei sportive românești, for­­mând noui atleți. In probă a ținut să ia parte și pre­­ședintele grupării arh. Octav V. Io­­nescu, unul din cei mai vechi atleți prl­cari i-a avut atletismul românesc și­m*­nul care și-a petrecut o parte din viață numai printre tinere vlăstare. Nea Niță Cartuș la natație (Continuare din pagina I-a) Și-am plecat: iată-ne la Kiselef, înțoliți în chiloațe Ca Tarzan și cu țoalilii la cabinet. După ce ne-am mutat nițel în apă, ne-am­ dusără să... ne’ntărim la ris­­torani c’o baie internă. După doo sticle dă «GaberneH», ne simțeam ti­neri ca la doar’dă ani, când purtam guler tare, brâu roșu și ne rodeam la ceafă. Mai am abțiguit o sticluță, așa d’un pamplezir și cu coraju­ri client dă motorină ’nghițită, ne plim­bam dă colo, colo. Ne-am opri fără la bazinu mare, un’să făcea taman niște concursuri dă sărituri, pentru campionate. Sărea dom’le ăia ca niște Tarzani și când ajungea în apă mergea pe la fund mai ceva ca sub mărimi’ Dox. Fet­ii la fel, că v­­rea și campionat dă fete. Pe urmă um­ a spus că megafonz — Urmează campionatul începă­torilor, la care poate participa ori­cine. înscrierile gratuite să înfig la Nae. — Hai și noi. — Unde? «— Să concurăm. — Fugi d’acolo, Nea Niță, le n’am sărit niciodată decât din traivan. — Mincinosule. Când eream puști, n'ai sărit după casă, data noii — Pardon. Atunci mi-am dat ma­iale vânt. — Da’e vorba, tot ai ajuns la pă­mănt. — Și-am stat trei săptămâni în pat. ■— Păi de- ai căzut pă pămân­t!.. Acu’ e apă. Hai să concurăm și să vezi că îi batem pă toți O să se po­menească dă neamu’ Cartușilor, urșii dala Ciurel, Ne-am înscrisâră dom’le și când ne-a venit rându ne-am urca fără a­­mândoi sus pă strambutină. — Coraj Nae, nu-i lăsăm pat, a­­cu­șîca, Nae s’a urcat cu picioarili­ pă u­­merii mei, și așa ca niște acrubați am săritură, învârtindu-ne ca un titirez. Când am iști din apă, aplauda lu­mea ca la teatru, M’a felicita fără toți și-a zis că am sărit minunat și putem să câștigăm și Olimpiada cu săritura noastră. Taman când ne așezam să ne tra­gă’n poză, tot grupul campionilor, cu flori în brațe ca la nuntă, văz că Nae nu e dăloc, întreb p’aia și aflu că individu n’a iști încă din apă. Măi, să fie! Să ști că ăla vrea să facă și el pe submarina Dox!... In­tră doi Inși în bazin să-l capte și-l găsește la fund întins pă hiat, cu mâi­nilei pe piept și pă punct din divorța cu viața. L’a scos repede, a făcut masaje și curând cadavru a­ ceput să miște și să aibordeze. Od­ia în viața lui băuse apă și era gata să mierlească, promaUai I fine când și-a revenit ne-am așez fără cu toții __ campioni și cam­pioane — și ne-am pozatără. Să’mer­ase când am plecat. Mergem acas’ Nea Niță'i — Hai puțin pân oraș să bem noi un pahar, doo, in tihnă. Ne-am dusără, dom’le și duși a fost. Hai colea, hai și dincoace, cât am venit acasă... să luminase o ziuă dă mult și noi mergeam pă de cătări. Când intrăm în curte, găsim n vestiții stână pă scaune și așteptă­ du-ne, citind jumalu. Io mă dau cu binișoru pă­mânt Mița: — tia­ce, Mițuleanco, nu te-ai ce cats I — Sa m’am culcat, musiu,­­Ta ■ cuma m’am sculat că s’a făcut ziu — ■ [UNK] Nu mă’ngălbeni. Io­nie’ nu o sirvasem. Mă ținea părlitu’ ăsta o vorbă. — Si — mă rog — dă unde veni acușica? I — Păi... venim... nu vezi?... v­râm... dă unde venim, mă Nae­i — Băla ’mormântare, Nea Niță. !— ,b­a, dă la’mormântare... Săr, cu Tăbăcilu..’ Ce'nm­ormăntare a­­­vut! Lume multă și la cimitir a­ ținut la o cuvântare d’a plâns cu to­ții... ba, ce spui, la un moment de frați ai mortului s’a repezit la m­ne, m’a pupat și m’a mușcat dă na­dă imoronat ce erea, — §fiu mustu. Uite, scrie’n ju­­nal. Iau jumalu și când citesc mă’gă­benesc dă tot. Erea o desmințit cum că Tabacitu e viu și n’a muri Mița dă colo. — Și sa-ți mai arăt ceva muși care nu miroase a mort, ci a., coti Pă varză. Uite. Dân galben m’am făcut roșu cân am văzut ce mi-arăta Mița: la «pi gitia sportivă» era fotografia dăr strand și îo ședeam taman între do campioane, dă credea Mița cine ști ce A stat nevestirii supărate pă ni doo săptămâni, până le-am dusăr la Băneasa la campionatu­ri dă o­orobație airiană, când le-am împi­cat. Da’ceam pățit­ră și p’acolo, să-ți spui altă dată, că o știu că l scrii la jurnal și e foarte ’nteri sânt... Castel Pokomar

Next