Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)

1838-06-11 / nr. 14

ria de sănge, să întâmplă anta din par­­tea Montenegrului de cătră apus și nord. Abia cunoscură Turcii așăzarea trupelor austriace la margini, când ei și visa de un răsvoiu împrotiva Muntenegrului, prin care vor să să stingă de tot lăcuitorii acești de munte, și să bucura într'ascuns de a­­ceasta. Turcii din Podgorje, de mai multă vreme vecinii cei mai primejdioși și mai necredincoși a Montenegrinilor, socotiră să nu scape din mână o astfeliu de în­­tâmplare favorisitoare. Doă mii de Turni bi­­ne'ntrarmați să adună și năvălesc fără veste în ținutul Montenigrinilor, unde mai întâi omorâră 50 de păstori, carii petrecea în liniște lângă turmele sale. Montenegrinii apucară armele prindusă în e stare de apărare, strigănd într'aceea la toate părțile pentru amatoriu. După ce au ținut Bătălia 4 ceasuri căzând 7 turti și 5 Montenegrini,, răniți fiind de amândoă părțile 50, turcii eau tras îndărănt, mă­­nând cu sine o parte mare din turme, pe când vedea că Montenegrinii capătă aju­­toriu,­­ acuma este întreb­area, cum ar'și isbândească Montenegriniii! Montenegrinii știu și cred așa, cum că pentru fărădele­­gile turcești, ei puși isbândească iarăș asupra Turcilor, fără să vrea a face în­­tr'aceasta ceva alegerea pentru că în ochii lor nu întâmplari de aceste toți Mu­sulmanii sânt într'un chip vinovați. Astfel iu de pil­­at au mai arătat ei înainte cu trei ani, când năvăliră asupra cetățuei Turcilor pră­­pădind tot cu foc și cu sasie. Jula RELACȚIE. VVu preasta facemu cunoscute următoarele: 1. Foil, poastre de pre semestrul acesta a întăilea, în unele numere și mai ales în loc fără bite așa s'au isprăvit, căt poi­ciușii putunu oi lănu numărul complet din ulu­mju­l? 4. Pogiin pe V.C.Mețitori, șiii vor să aibă tazeta și foca și pe Semestrul al doi­­lea, adecă dela 1. Iulie pănă la 1. Ian. 1859 ca și să facă prenumărația cât să poate mai în gravăs; antfeliu eote cu anebpe a hotără, cântă sumă de ecsemplare să vă tipărească. Și 5. înij odată mai cerem, ca fieșcari, ori își trimite algesun, adecă numele său ocrit prin uriun D. Correspondent, oau prin poftă, prin fan și mai munți, să șii scrie, cât să poate de limpede și ne'ncurcatu, ca să nu fim simiți a tipări unele alreguri de căte doă sau și trei ori, plătind în pri­­cini de aceste și scrisori nefrancherite, căci altfeliu vom­ fi siliți, să aruncăm toată cheltuiala asupra­ abonatului. 4. Fane nu și acea reflecție, ca nimini să numai însărcineze a Fpei de Duminecă din anul trecut 1857 cu scrisori de prenumărație și mai alesu ne­­plătite pe poștă, ci ori care vrea să prenu­­mere, să să adreseze. Cătră Redacția ga­­zetei de Transilvania: iar­ care scrie adresul deasupra românește, cât să poate să nu'l scrie lătinești; scrigori­ este cu lela 2 fl. pe fostul L. proprietariu slove­na. 8 8 cirilicești, cri, cum ci cu cele tabelariul purtătoriul de poșta noastră neștiind romă­­nește, întârzie cu aducerea acestor feliu de scrisori spre estricarea noastră. La direc­­torul tipografiei D. Gătt oă nuii să scrie romănește, căci fiica Dumnealui născut dela Francfurt, nu cunoaște limba aceasta. Plata prenumeranției pe un jumătate de an cu po­­șta nu numărat nu să dau foițe. sau trimis cr­. argint, iar­ fără po­­ștă e numai 2 cm­. arg. Fără prețul eăe brașov 20­ iunie. Tărgul nostru de ca­roea verde au trecut. Timpul era fru­­mos, însă totuș tărgul n'au fost prea viu. Unele producturi nelucrate oau vândut bine. Cli și Vite cu coarne foarte multe, dar­ vânzarea puțină. Peste tot să poate zice, că t­­rgul au fost prea de mijloc, unii, ci căci 2 fl. 24 - 48 - „tree jog -- 534 - -- 1­48 -- 29 - „pleu proaspet- - 50- „. uscat - 32 -­­Pei de bou o părece - 55 - Pei de vac „- 30 - Lumini de seu un punt -- - 32 eddantori G. Variț. Editor- Ioann găte., „, -- 9 -- 10, nuun VIICI Argău­ VGIMAD rJiă­niu, plnn­șei 3 -.­­

Next