Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)
1838-06-25 / nr. 16
fruții locuitorii Siriei asupra lui, acum prin neplătirea dăjdii voește să să despăgubească de chientuelele rosboiului luate cu acei lăcuitori, ba că pare că el nici cu atâta nu să va mulțumi, ci pentru batjocurile ce îi trătărește lui că ar fi suferit dela poartă, va răsboiu asupra acestia, oricât să perpete Congulii Angliei și a Faașii să ție pacea. Cele care le poftește Mehemet dena Sultanul dovedesc învederat că el nu vrea decât atricarea păcii. Flotta lui porni de la Ilieusandria din Eghipt mai încoace cătră țărmurile Siriei, între antelepa, Flotta Sultanului ce încă stă gata de pornit să nu să eloboază În mare, trupele care leau așăzat Poarta la marginile Siriei, fără întărzere să să tragă Milărăni, și ca nici un Ferman (poruncă în scrie) să nu stă mai trimită cum fusese acena în care poftea Sultanul de la Mehemed esportația slovadă a productorilor Shigi. La unele ca aneste nu poate să răsunță Poarta altfeliu, demi seau să apuse armele sau să nu lage în samă pretențiile împrotivitoriului. Dar încât va atărna dela lucrările congulatului englezesc și franțuzesc carii să străduesc a ținea pe Mehemed în respect, va urma și din partea Sultanului măsura aceasta fiu montopogeo- Montenegrinii, poporul acest slavonesc de munte, iubitoriu de libertatea ca și preaplecat a vărsa sânge, care lăcuind în munții acei neumblați ai Albanii lângă marea adriatică între Turul și Austria, pe loc nu mai mult decât 56 mituri pătrate cu 50.000 suflete, din veacuri în veacuri ș'au păzit neatărnarea sa, așa cât nici însus Turcii nu iu putut supune ferm niciodată, la începutul lui Iunie iar vărsară sânge pentru asemnea pricină; un ținut mic Grahovo era privit din vremi ne vechi ca neutralișa căt lăcuitorii de aici păzânduși neguțetoria și economia sa de munte nu plătea bir nici la o parte nici la alta. în a. 1856 Ali Pașa din Stoluț de la Herțevogina supusă pe Grahoveni la țajde. Montenegrinii voind atunci să ajute fraților săi, fuseră siliți să să întoarcă acasă cu nagurile sângerate. Aceasta o coapsără ei pănă în zilele aceste, tot cumpărăna din Austria muniții de arme și pregătindusă de răscunare. Mai nainte cu câteva săptămâni era într'armați 800 de feciori dați subt comanda unui văr a vlădicului lor, anume Petrovic, care mai nainte fusese ofițer la ruși. Fără veste să slocoziră din munți asupra turcilor, carii apucănd la fugă, își lăsară toate le avea în mânile Montenegrinilor, iar aceștia tot ce nu putură aduce cu sine prifăcură în cenușă. Areo ,12 capete de turc aduteră la vlădicul lor. Din partea Austriei să iau mături cuviincioase spre apărarea Hotarelor. Nu de mult sosi de la St. Petersburg o sumă bună de cani la orașul Raguza pe sama Pantegregrinilor, pe carii Rusia totdeauna iau ocrotit. Această sumă să va întrebuința la ridicarea școalelor și la plătirea de Deregători. ------înștiințare mai proaspetă din Constantinopol. Gazeta turcească de la a. 1254 a Helgirei, din ziua 6 a lunii Beleiulevvel (după socoteala noastră 1858 Micu 50) spune primna pentru ce fu lăpădat Vead Pașa din numărul mădularilor Sfatului înnaltei Porți; cum că adecă acesta să purta prea cu mare sumeție cătră soții săi nesuferind dela dânșii nimic ce nu să învoea cu părerile lui, ba încă au și îndresnit a vorbi de rău pe Sfatul Coștii, spuind apriat, că el are de gând să intre în marele Sfat al Sfatului, înștiințate de Peepumtrații, la Gaveta de Transilvania și la Fosga literară, pe al doilea semestru la a. 1858. Cu capetul semestrului B. dorim a face cunoscut din nou Cinstitului Public cetitoriu românesc cum că preplumerația pe foile noastre să poatepela toate Deregătorine de Poștă, iar afară de aceste încă să mai priimesc pe semestrul următoriu cade prenumerație. în Arad: la Dom. Profesor Alecsandru Mavra. în Blaj: la D. Profesor Timoteiu Țipar. în Ciucurești: la D. Iosif Romanov. În Beiuș: la D. Director Ioan Ardeli. în Iași: la D. Director Danaschin Cojinca. în Cluj: la D. Protopop Teodor Baldi. în Năsăud: la Dom. Vicariu Ioan Marian. în Zlatna: Verșeț: la Dom. Doctorul Vasinie Pap. la D. Iocif gaut. în Silaghi-Pomico: la D. Vicariu Alecsanaru Șt. de Șuluț. T și totuș pretindeni rildactor: G. Bariț. Ivitore Ioann Găte. zezuz În