Gazeta de Transilvania, iulie-decembrie 1838 (Anul 1, nr. 1-26)
1838-07-09 / nr. 2
4f. 14cr. fari poștă 2f. aceștii foi din areună cu Foea pentru minte, inimă și îiteratură este pre un jumătate de an cu poșta 3u crari pentru înștiințări să plătesc pănă la 6 r Vcr. de ții în sus 1 cr. argint de un rund. Da FANSTIĂRAMLIA, preț un Transilbanul Sibiu. Ziua din 14. sau 2 iul. făcu o epohă nu numai pentru clerul, dar și pentru toată partea aceea a nației românești din Transilvania, care să ține de credința răsăritului neunită; sa lasă după sine o întipărire, un monument în inimile acestor români, care atunci să va stânge ne mai simțindută, când va înceta a mai tercui sângele prin Inimile tuturor, carii ajunteră a sărva ziua aceasta. Nagia toată aștepta cu nerăvdare căși vază odată și pe Reprezentanții religiei sale adunați la Scaunul arhieresc spre a rosti acele sfinte cuvinte ale jurământului de credință homagială cătră Prea nămțntul și Preabunul nostru Suveren împărat și Părinte al tuturor Ferdinard Elea. Dânșii să adunară, dar cu ce Simgiri cu ce inimă! patruzei le protopopi mari, din preună cu ceilalți mădulari a consistoriului episcopesc, ascultară mai întâiu sfânta liturghie, vărsând fieșcare din prisosinșta inimilor tale rugăciuni ferbinți cătră Părintele ceresc pentru mărita și îndelungata domnire al Aceluia cui să gătea a pune jurământul, cântarea: Mântuește Doamne poporul tău ș. c. l. răzunată de trei ori cu atâta entusiasm și însuflețire mărturisea prea mult de voea cea deplin, cu care era gata acești vărvați serioși să 'și împlinească această dunce datorie. O cuvântare păstorească a preaosfințitului Domn și Părinte Episcop Vasilie Șoga rostită cătră frații și fiii săi sufletești, întru care cu prea multă îndumănare și energie era numărate din vremi în vrimi pe scurt întâmplările și națiunile, prin care au trecut religia răsăriteană, și cum aceasta subt creștineasca și blânda ocrotire a maritei Casii austriace au dobândit și dobândește ușururi și daruri neprețuite, otoriel lacrămi din ochii Preaosfințitului bătrân, iară pe ascultători îi înferbinta și mai mult spre aceea ce era să urmeze. Cuvintele jurământului cu crucea amână sau zis de toți cu cea mai mare seriozitate și fervințană, după care au urmat iscăliturile. Prânzul acel liberal a Preaosfințitului nostru Domn episcop, la care petrecură toți frații împreună, fu încoronat de vivaturi și strigări isvugnite din inimi curate și cu sinteritate adevărat românească, mai întâiu pentru Prea'nzaratul nostru împărat, apoi pentru toată mărita Familie a Prea'nălției Sale. C. C. Protopopi să întoarcără la stațiile Sale cu acea poruncă arhiereiască, ca cât mai curând să 'și adune fieșcare pe preoții săi, priimind dela dâînșii obișnuitul jurământ. Tocma i pania, pe când striga lumea mai tare asupra cenerarilor Crăceii creștinei, cum că nu fac șici o mișcare împrouna pretendentului Don Carlog, vin înștiințări vrednice de crezut, cum că generalul Vopatero la 22. Iunie năvălind cu 18 catalioane, cu mai multe tunuri și pălărime, asupra Carlistilor, că află la patul periaterrala întărit de ariști, iau căzut și fugărit di tot omocarii