Gazeta de Transilvania, iulie-decembrie 1838 (Anul 1, nr. 1-26)
1838-10-22 / nr. 17
cu seară le 200 arahme pe lună, îndatorânduse ca să călătorească adesea prin satele ce mai au încredințat și să facă cuvinte spre învățătura norodului în bisericile cele mai mari. Numărul 52 al aceleaș gazete dat vinovățește multele și marile economii ce se fac în chieltuelile publice. Craiul este silit a urmașa, spre a întemeia o potrivire între veniturile și chieltuelile statului, ca printre acesta să se poată statornici o administrație regulată. Daca Grecia va dobândi și al treila rând de împrumutare dela puterile asigurătoare, acești bani să nu se chieltuiască în trebuințele curgătoare ale slujbelor publice, ci să se întemeieze o bancă de împrumutare făra de care nici negoțul nici agricultura nu pot să înainteze, de vreme ce dobânda se plătește acum tot 12 la sută și mai mult. Numărul 553 cuprinde numire sfântului sinod pentru anul viitor. Episcopul Dionisie de la Chinitria se întărește de prezident, episcopii de la Hidra, Selasia, Vlis și Iochii sânt mătulari ai acestui Sinod, și cei din Atina și Ciclade suplenți. (Rom.) O scrisoare de la Atena din 28. Seșteșită în Zigu. Ziu. înștiințează, cum că ar fi venit vremea pentru Țara aceasta ca să să pue odată hotară nemărginitului crăstări și stricăciuni, ce au pricinuit acolo pănă acum cămătarii, trecând peste toate legile omeniirei și pricinuind ranelevindicate atât neguțătorilor cât și la toate celelalte plase de oameni, mai înfricoșat decăt schimbătorii de bani pe care iau scos măntuitoriul odinioară din biserică răsturnând mesele lor. Capitaliștii și schimbătorii de bani de acolo trăesc pănă acum cu feliurimi de meșteșuguri nelegiuite spre a amăgi pe oameni ca să le plătească camere neauzite, făcânduși mulți nădejdi frumoase că vor căștiga munt, să aruncă fără cap și socoteală în brațele fortunei nei mincinoase, iar acum să ridică doă bancuri, unul pentru trebile de Recompt, iar altul pentru stăpânii de moșii și pentru plugari. Capitalul bancului de escompt e astă dată de doă milioane arahine., Acesta are dreptul de a da bancnote așrogrese. Polițele(Vefe care pont de escântuit s de plătit sau mai bine de scăzut) trebue să fie giruită de trei luni, iară terminul (vadeoa) nu poate să treacă peste trei luni. Cametile sânt hotărăte cu 8 an. la sută. Bancul împrumută și pentru lucruri in natura, cum lucruri de mâncare și de purtat. Cremea hotărâtă pentru acest canc să numește pe 10 pănă la 15 ani socotit din Ziua instalații. Capitalele Sânt împărțite în acții de câte 1000 lrahme. Stăpânirea grecească e interesată pentru jumătate din tot capitalul. PC capitalul bancului de împrumutat stă lin 15 milioane arahme. Acesta nu are slocovenie să dea bani de hărtie. Privilegiul lui ține 12 ani. Starea cametii e 10 la S. pe an, creditul îl poate prelungi la 12 ani. Datornicii au ușurarea de a plăti datoriile în mai multe părți. Bancul dă bant pe ipotece de averi nemișcate. La acest panc Stăpănirea nu este interesată. Că în Curierul nemțesc dela Stutgarda cetim un răspuns lung (replică) dat la o corespondenție dela Odesa din 10. Sent. ae oau priimit APg. Zsitpng lin lugevurg în foile sale"). Noi scoatem dintr'aceea numai ce urmează. Scrisoarea din Odesa zice: „ce ar sta în cugetul fugiei, ca să vrea a'și întrebuința puterea sa în vreun feliu de chip spre apăsarea altora, aceasta s'ar fi întâmplat pănă acum de mult. Pebiruită în Țara sa, stăpână peste noroadele cele mai tari și mai îndârjite de pe pământ, aflând pretutindeni simpatie pe unde stăpânește limba slavicească și obiceiurile slaviceștii, ar fi putut ca Fusia de mult să sfărăme hotarele Europii și căz 'și dea boea sa de mge. Pomenita fole din Stutgarda răspunde: „Care lăcuitoriu a vreunui Stat din Europa, care Prelmi poate să citească aceste fără de o adâncă scărvire? !Hotarele Europii, așadar pe Borusia, și mai nainte le toate pe Austria o ar putea Rusia să o sfărâme oricând iar plăcea, și s'ar da voea sa la toată Europa de lege! De ar fi adevărată aceasta, atunci Jurnalele Ungazilor ar avea drept, și toată Europa ar trebui să să unească împrotiva primemdii întețitoare. Lar să rămânem odihniți. Să mergem la Galligia, la Ungaria și în Pozenși să întrebăm ce feliu de simpatii sunt acolo pentru Rusia? Ce să ține de ușurința cu care ar putea Rusia să rumpă hotarele europii civilizate, punând la o parte orice semtiment patriotic, fie ne destul a ne aluce aminte de niște întâmplări simple, cum că adecă Rusia împrotiva Porții (care atunci era cu mult mai slabă decât acuma au fost silită să poarte doă războae, și numai prin o manevră foarte încumătată începe o pace de biruință: cum că sa tocma așa și împreuna celor doă minioane de Poloni trebui să întreprinză doă răsboae, întru cari periră cele mai frumoase oștiri ale ei, și cum că mai în urmă Varșovia căzu mai mult prin aur decât prin fer, cum că sa pănă în catul de acum, după că viți în Gazetare Trane V. 15. sunt titate Rusia--