Gazeta de Transilvania, iulie-decembrie 1838 (Anul 1, nr. 1-26)

1838-12-03 / nr. 23

prim­n aciștii Foi din prejună cu Foea pentru minte, inimă și li­­teratură este pre un jumătate de an cu poșta 41. 74cr. Fără poștă 7. 3 cr. arg. Pentru înștiin­­țari să pri­tesc păneă la 6 rănduri 8 cr. de ani însus Fu FPRAINSULĂMAMEMI. Magasnour, 3. Des. Itmin. Roma, 15. Poemurie.­­ O scrisoare din Forli vorbește de frumoasele evoluții, care leau făcut trupele austriace în sued cetate și în cegena așezate. Mișcările lor o­ au săbărșuit cu luarea de Bertinoro, care pri­­veliște, ca o dobală de odrivăna deprindere și hărnicie a­le acestor trupe au căștigat cea mai mare plăcere a bărbaților proconsiți în științele militărești, carii să afla de față. Moldova. Din Rși dela 18. Poemvr. c. b. priimim următoarele știri. Alaltă eri mercuri lu so­­cit în capitala noastră Inginerii trimiși de cătră poarta otomană (poate că și vre­un comisariu între dănșii), carii împreună cu eotrii ce să vor răndui de cătră ocărnui­­rea noastră, și cu rănduiții din partea stă­­pânirei Austriei, întrupând o comitsie, vor să reguleze pricinele graniței Transilvaniei și a Bucovinei, care lucru Prea'năratul nostru Domn­ încă în anul trecut sau adus la cu­­noștința Porții, alăturând și oareșcare to­­pogrficești planuri a graniței ce s'au ridicat: la noi esti un bielșug de păine (bucate), vare nu o'au mai pomenit de multă vreme. Poate cineva să'și facă o idee: dacă o mer­­ță papușoi porume­ de 150 oca, să poate cumpăra cu doi nuanți nemțești, iar fănul un Stog (o oile), în care întră 15-50 cară încărcate v bine după doi cai, adus de­­la țară, și clădit în capitană, care în anii trecuți că plătea câte cu 40 și 50 galbeni, acum îl pogori numpă cu 14--16 galbeni împărătești. Futu­ cu căt orii mai rare veștile priimite din lăuntrul Rusiei, cu atâta sunt mai vrednice­le cunoscut unele dintre acele. Te urmează aici, desppre sectele religioase a­le rușilor căci nici ei n'au numai o religie­ au lăsat în suș stăpănirea rusască, ca să să publice prin jurnale. Noi le dăm aceste, cum le aflăm din Minskn., ro. 7tț. în „Adeg.” Sectele­ b­isericii rusești că cuprind supt obicinuitul nume de Cespopovșăujina , adecă, cei fără poși; Cei mai însemnați între ei sunt pomoranii, care să tăl­­cuește lăcuitori de la mare, formândusă acea­­stă sectă mai întăi la țărmii mării albe. Vi să numesc și anacaptiști, căci fanati­­smul lor merge pănă acolo, încăt pe toți carii trec la dânșii, îi botează al doilea. După a lor părere, toți preoții clericii sta­­tului ruseti, carii o­ au hirotonit din premine patriarhului Nicon încoace, sănt nelegiuiți, și cote jurili și cununiile, care le fac, n'au nici o putere fiind săbărșite de preoți fără tari căsătorii închee și desfac bună pla­­cere, și țin bisericile de casele lui Antihrist, a curui domnie au și început, măcar că el înguș, nevăzut domnește numai în duh. Ri adică erpurin, dune cum ne panne nozi ane vica.

Next