Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-07-09 / nr. 28
11 tu lmne, 5 fregate, 7 punge, 2 curse și doă vase de abur. Flota frăncească și englezească să adună la Alecsandreta (candorum cătră țărmurii Siriei. Moldavuil, Iași, în 11 iunie ale acestia oau făcut ecsamen public la Înstitutul statornicit pentru creșterea tinerilor fete. Tot acel așăzământ precum și clasele era îmfrumsătate cu festoane de flori, și în sala cea de mare era depuse deosăbite lucruri de mână care efevele au făcut în cursul acestui din urmă semestru. Toate fetile, în număr de 84, în alb îmbrăcate și încinse cu eșarpe (Srituri naționale, să afla așăzate în tri clase. Un număros luțitoriul alcătuit din cliros de anii de copitenie foncționeri și coeri, precum și de multe dame, au fost față la acest ecamen interesant, în care tinere fete de vârstă de un păn la 15 ani, răspundea cu acea mai bună înțălegere la întrebările ce li să făcea din Renghie, Gramatică, aritmetică, geografie, proba naturală aplicată la iconomie și casnică prutare de grijă, ce să razămă pe buna orănduială și osteneala. După ce s'au luat în privire desenurile, de flori și lucrul de mână care să sue la 449 de bucăți de felurite cusături, tapisării, flori, capele și strae. L. S. Prințul G. Suțu, în a ea însușire de Epitrop a îmvățăturilor, au rostit în numile tuturor a ea mulțămire, pentru rezultatul ce sau căpătat prin răvna Dlor profesori și a îmvățătoarei care povățuește lucrul de mână. După aceasta au împărțit premii la emivile care sau deogăbit prin a lor sirguință la îmbătătură și ghivade în mănufăpturi, cătră aceste premii sau adaos și 12 ecsemplare de Rut, ce sau trimes din partea unei dame. Toată alinarea martoră al acestui rezultat, au rostit a ei mulțămire cătră gubernul prin a căruia îngrijire să înformează pentru soțietate prin o bună creștere, măsurări folositoare și de care piste o sută sau înformat dela întemeere acestui așăzământ. Pre Înălțatul lumii și M. G. Doamna, împedecați fiind de o mică indispoziție de a veni la acest ecsamen, șapte din emvele cu D. profesor M. Cotezato și învățătoarea Mad. Fotino, au mersa Belveder de Socola și au lent , a înfățoșa î. î. Cani cățiva lucruri de mână care au învrednicit a lor aprobație, și pe care Î. S. la vinevoit a mărturisi prin îndemnătoare cuvinte, rânduind tot odată a să da din a Sa casă 350 lei D. învățătoarii, și 700 lei a să împărți între aceste 7 eleve, iar D. Mel. Sanuil Cotezatu sau înaintat la rang de Sardar. Giin. Cunoscute mai din nainte, cum că gubernul britanic în mai multe rănduri, au avut pricină de a cere satisfacție (facere destul) pentru niște vătămări și că luări de drepturi de ale privaților sudiți britanici, iar pricina insulelor ionice, care cum știm, fac o republică ce stă sunt protecția britanică, fu complimentul tuturor. După o scrisoare din Atena de la 25, Maioică arată, cum că D. Zografos, secretariui statului, primmi poruncă de la riga de a merge la solul englezesc și li spune rătund, cum că gubernul grecesc nu va da mici o satisfacție mai mult decât au dat pănă acum gubernului britanic, după aceasta să arată această nebrem într'o notă cu cele mai tari cuvinte scrisă, și a treia, spre aipărarea lucrării gubernului grecesc să facă o declarație care să o împărtășească tuturor soliilor streine, numa chii britanice nu. Să pare că gubernul grecete încă are temusuri destul de bune pentru ce lucriază așa. Opinia. Dintr'un Buletin a lui Vepartero să vise, cum că cristinii au făcut în luna trecută mai multe izbânzi asupra carlișilor. Cu toate aceste Don Carlos în o proclamație așa îndreptată cătră miliție, vorbește cu încredințare multă foarte, ca și cum ar fi cu totul sigur de alei sale biruinții desăvărșite. Din scrisori dela Malril .1. Iun să știe, că duca de Nemopis fiul lui Luis Filip au intrat în Spania pe la Cadiz. Se pare că riga franțuzesc vrea și cu aceasta să arate cât să interesează pentru soartea Ecabelei. Alegerile deputaților de cortes sânt să să înceapă. Spun că vestitul Mendizabal fovrea de nație) va fi candidat în Malrild și liria. Ro fun, gaveta statului corueean din 29 Iunie cuprinde între articolii ezi oficiali unul, din care cunoaștem cum că, după ce M. La Riga ar fi judecat a fi îndutulitoare de