Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)

1839-01-22 / nr. 4

- 16 pricina relațiilor familiare ale Redactorului. Anul nou ne va aduce jurnale noar.­­ Tur­­burările și hoțiile publice cu eotirea ermii încetară mai în toate părțile. Lupta oau precurmat pretutindini, rămâind numai în foile pub­lice, mai ales în Atina și Von. Cea din­tâi, pe cât o efartă profeturile a­­pără treaba nații, iar­ cea din urmă ascute condeiul pentru Rusia și împrotiva pute­­rilor apusene. Lara Palmerston sinistrul trebilor din afară în Critania­ nu sloboa­­de pentru Grecia șirul al triiea de împru­­mut, pricinuind cum că grecii sânt fără con­­stituție și prin urmare nedestoinici­a ceră­­șui plătirea cametelor, iar­ întru adevăr, cum că el are propus că grecii ar fi stăpă­­niți după voia Rusiei. Însă totuș aspra lucrare din partea englezilor au avut cel puțin un bine. Va face pe rusomanii grecilor, pe corfioți, capodisttriani, napiști, coloco­­troniști și câți mai sânt de aceștia, ceva și mai îngrijați și sfi­ți; căci tot pricep dân­­șii mai în urmă, cum că soartea le atârnă deja Liniile și Fregatele englezești, care din vreme în vreme trec pe la Pireus coau lrunut ancora la Salamit, privind asupra greciei muți și melancolici cu ochii lor cei mulți și gău­­noși de metan departe văzători (telesco­­puri'. O schimbare de mult așteptată încă sau făcut în politica Greciei. D. Mihail Suțu, care pănă acum fusese la St. Pe­­terbury ca sol, destul de plăcut, e tri­­mit la London, unde Lord pamereton­ nu-l poate suferi, pentru aceea să vede, că în locul aceluia va merge Alecganaru Mavrocor­­datos din Minich,­ care e nădejdi, că va a­­juta evtaria Greciei mai bine (Vezi mai multe AVu Zig. N. 18.) frai. Cunoscut ești, cum că în țara aceasta, după ce Stăpănitoriu­ cu prilejul dertiderii oa­­menilor își rostește cuvântul său de tron cătră Paiii și deputații țării îndreptat, aceștia apoi luând puncturile cuvântului la desbatere, fac un răspuns (adresă) cătră tron, întru care ei în numele țării întregi își descopere sentimentele sale asupra celor zisă de Stăpănitoriul, după cum adecă le află plăcute s'au neplăcute. În anul acesta, fă­­căndusă adresa de o comisie spre acest ofâr­­șit orănduită, la 7. Ian. s'au și luat la rezbatere în camera deputaților, însă cu cel mai mare ferbințeană ce să poate so­­coti. Organele oposițiilor f­ăci aici e ca­­ma în mai multe partide eau facții îm­­părțită) anumit : Dupin prezidentun Canerii, Tiere, guiot, Moguin și alți s'au împroti­­vit voinței ministeriului cu cuvinte frngera­­toare. Graful Mole'ministrul primariu și mi­­nistrul Montalivet s'au apărat cu bărcăție; Lamartin (poetul ca deputat) încă au apu­­rut astădată pe ministeriu. După descateri venind răndun la votizație asupra unor pun­­cturi, miniștrii au chiruit cu majoritate de 7 și de 4 ginguri. La 14. Vn. încă nu să isprăvisă înfocatele desbateri asupra adre­­sei. Camera deputaților și a numit aceea par­­te, care să numește coaliție, ar vrea, ca ministeriul din pricina grelenor împrejurări din zilele noastre, să pătimească schimbare și întărire, cu cele, care s'au pus în lu­­crare de cătră ministeriul de acum în trea­­ba velgiului, încă nu sânt mulțumiți, ș­­i să pare, că prevăd niște urmări cu totul sontice, cu atâta mai vârtos, că în Olanda precum și în Belgia să fac pregătiri de ră­­scoiu, din pricina ne­nvoitei asupra stăpăni­­rei Ducatului Lu­semburg și Limburg. Noi știm, cum că Franțozii, din pricina nedreptățirilor, ce ligă făcea în negoț, de cătră Republica Mecskco în America meridio­­nală, ne­putândusă învoi cu aceasta, mai de multă vreme oau pus în stare de blo­­cadă, care atâta însemnează, cum că prud­­­uind corăbii la toate hotarele marine a­­ Republicei oau închis, încât nimeni să nu să poată propti de dâănga nici cu un Fe­­liu de corabie cu marfa sau altă treabă, fără primejdie de ai fi sparte corăbiile și cufundate în mare. Blocada aceasta țâna pănă la 27. Poemvrie a. t., câ­nd Franțo­­zii ne mai fiind multă nădejde a putea în­­dupleca pe Med­sicani la un tractat prieti­­nesc, încursără asupra cetății din marginea mării, Veracius, și îndreptând tunurile în­­protiva vestitei cetățui San Juan de Ulloa, în vreme de patru ceasuri silniră pe Mecsi­­cani la capitulație, după ce mai întăiu le ar fi unii 600 bărbați din garnillon. Franțozii încă au păgubit de 34 răscolnici; cr­escul prinț de Joenville au luat parte slăvită la această Bătălie de mare. Toată repu­­blica Mecskco este într'o mișcare foarte turburată.­­ familia țigană a lui Ludovic Jinin, este foarte jalnică pentru moartea fieții lucecii de Wirtemb­erg. 57 37­. eelactorp giorghie bareii elitoe iolo gătă.

Next