Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-12-03 / nr. 49
„„-- -- -- -- 195 toane din toate partidele, întru care M. Ea iși descoperi hotărâta voie de a se cununa cu prințul Albert de Sachsen-Coburg. Sânt prea frumoase următoarele cuvinte ale reginei Victoriei: „Simțind cu adânc sonticia împreunării, ce cuget a o face, mă hotărâm la acela nu fără coaptă socoteală și nu fără o tare convingere, cum că aceea pe lângă binecuvântarea preaputernicului Dumnezeu totdodată va siguri că fericirea casei mele se va fi folositoare intereților țării mele. Prințul Labert e născut în același an cu regina Victoria, adecă la 1809, însă mai tinăr decât dânsa cu trei luni. Prințul Labert este după mărturisiria tuturor carii il cunosc, vrednic de această măreață alegere a unei regine, ce în apropie lângă cel mai puternic tron din Europa. Va are talente, are și cultură, și fiindcă e bărbat tinăr încă, are vreme și putere de a desvorbi un caracter ce se facă cinste mației britanice. Acest prinț este mlădița aceii vestite familii protestantice, căria Luter avu odinioară a mulțămi protecția, ba și însuși viața sa. Și acuma cu acest bărbat se împreuna victoria, regina Angliei, care din toate țările Europei în religie, legi, arte și literatură prin înfluința reformației, ai aceștii mari întâmplări au cunoscut cea mai bine cuvăntată zi. Așa schie iar jurnalul Etanda gl!zice: subernia birmaniei va avea cel puțin un prietin credincios lângă cine, carele mai presus de amăgirile ambiției și a posturilor, i va spune adevărul. Din aceiași foaie englezască se vede, cum că mulți ar dori, ca oricare regină să'și aleagă bărbat din aristocrația țăarii, iar nu din streini; căci zic dânșii, cum că între aristocrații Critaniei s'ar afla multe familii cune și vechi foarte însă alții sânt în stari a dovedi, cum că aristocrația anumit a langliei este cea mai nuoă din toată Europa; și aceasta preafirește. Iată ce zice un Pair englezesc: „aristocrația boieriiea englezască, a măsurat principului său, e întemeiată pe însușiul său merit; ea nu este o castă de sine, care să aibă privilegiuri spre atricarea altora, sa se ține de popor, din care denta în toată vremea se rendiește, lela care ea nu s'au desghinat, ci numai cuprinde în trânsul cel dintâiu loc. Nobilimea englezască stă din familii, carii abia pot sa'și reducă său început la câteva generații îndărăpt. Mai încolo ni se opune, cum că dela vremile lui Iacov PL. încoace în Anglia toate ceieriile se da sau pentru bani, sau pentru favor jatăr). Oamenii bogați fusără îmbibi cu sila a priimi plinrile, numai ca să dea bani, și nu este nici o îndoială, cum că în acele vremi stricate nu numai în Anglia ci și în Scoția și Irlanda tot așa mergea treaba; mulți pastarzi și nascuți din pat nelegiuit căștiga pe atunci boierie; apoi iarăși oamenii cu talente și procopsiți se lupta și mai adeseori de ajungea la patrii (caftane), pe care franțezii le numesc „familles de la gore” așadar aristocrația Angliei s'au premenit necurmat, odinioară pe ușor, astăzi numai prin merituri. Lestul atăuta, cum că înfrenga familii vechi nu se prea află, ea în toate zilele se înnoiește prin oameni harnici, încât niciodată nu poate fi semeață întru vechimea sa, nici orbită de prejudecăți așa numite aristocratice. Ea nu poate fi mustrată ca odinioară ca Franțuzască de Voleap: „de se raghegi insotemment dun meaghite d'apigu. Cunoscutul aeronaut Carl Sgheen, cugetă a zidi un balon după niște principe cu totul mor. În acesta vrea el să sboare din Anglia peste marea atlantică la Panorc în Nordamerica. Mașina va fi de o mărine umieșască, și d. Grien ne încredințează, cum că acea călătorie în ler va fi așa fără primejdie, cum fu cea deja 1857 din London la Palau. Atunci adauge dântul, ar fi sculat în turcia, căci palenua a bea încă destul gaz, însă lși hotărâse a sosi la vremea pusă în paris. (Dest. Vecb. sin Aug. Zeitang.) Ceva pentru otare pitorunui nostru. Dela 1. Poembrii 1858 pănă la 31. Oct. 1839 prin institutul de contumaș dela Timișul de Sus intrară următoarele măfi curățite în țările c. c. austriace: păr lănă de cal, vită, capră de cons. 15 m. 82 fgi; cănepă nelucrată 189 m. 52 f.; de oiie și de funți; miel cu bolete slovode pentru păașune 3096 m. 52 f. in somma funți; pei de pită și și L de cal 75864 cucățile cons., și cu colete slobede pei de oaie, capră, miel ie, 191256 cucăți, pei de oaie și cârdume lucrate 14586 bucăți; panuci turcești 150 părichi, apoi împartii mai mici pei de vidre, nebăstuici, vezui și culpi. Unii voiesc orga nu este mai milor: 4479 muji 47 fungi, lenă de dovedi, cumcă nestru scade., Spre a arăta zgo bumbac bună decât de consuma oaie și de miel 3557 7575 negoțul sanvămuită sau dovada numemăjimăși 7099