Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-02-19 / nr. 8
putință, spre a procopti tinerimea, după cum poftesc trebuințele veacului nostru. Cluj. La 11. Fevr. c. n. 6 au săvărșit instalația cinstitului părinte Superintendent (episcop a religiei soțimiane din Ardean Ciculae Secheli. Deputația trimisă de cătră loc. Gubern, șetindui milosttul c. crăiască diplomă de întărire din 24. Oct. a. tr. dată, sau așăzat în cuvenitul său cocaun. După aceasta Domnu Superindendent mulțămind cătră DL. Deputați pentru prea'nalta îndurare a împărăteștii Sale Măriri, totdeodată au și deslușit greutățile și îndatoririle cu episcopatul împreunate, la care răspunzănd L. Potariu primauriu citoricesc Alecsandru Secheli, arătă și principurile fundamentale a religiei soținiane, adecă, temete de Dumnezeu, iubește pe deaproapele tău, cinstește pe stăpănitoriul. Terimonia s'au închiat cu un prânz vesel și strălucit la lăcașul părintelui Superintendent. Zălau (în sălagiu). Cățiva mădulari a familiei baronilor Reșeleni, judecând ce folog ar răvăria o stare mai bună a gimnaziului de aici preste tot ținutul acesta, urmând pildei mai marilor săi, făcură le curma o fundație de 5400 fier, argint, din a cărui camătă să să mai plătească încă un profesor. La aceasta sumă bv. Stefan Veșeleni au dat 1000, b. Gicullae veșeleni 1800, b. Franțisc Veșeleni 800 și tinărul b. Wolfgang (Lupum veșeleni 1800 f. arg., despre care au și dat obligațiile sale la consistoriul bisericesc al reformaților. Pe lângă aceasta DL. paroni s'au îndatorat a ridica și o casă bine întocmită de lăcaș profesorilor, singur din chelatuiala DDA-lor fără ajutoriu strein. afară de aceasta D. bvaron Picullo Preșeleni deosibit din partea oa au mai dat încă 5440 fiorini arg. la fundație, ca din camăta acestora și din cât fond era din zine mai vechi să să facă 520 f. arg. de plată la un alt profesor. Toate aceste fundații DL. care nu leau făcut cu aceea declarație, ca nici odată nici dânșii, nici următorii din familii să nu poată avea vreun trept a să amesteca la alegerea profesorilor de la ocărmuirea școalei; ci toate aceste griji să le poarte înțelepțește consistoriul cel mare a religiei reformate. La 10. Fevr. în adunarea generală citiniciască s'au priimit și s'au încilt toate socoteala asupra acestor fundății atât de bogate și doveditoare de patriotism Ferbinte. Brașov, 17. Fevr. c. v. Deși sântem noi așăzați cu cetatea noastră înant la poalele carpaților, unde prin urmare paria mai grea decătre firea n'ar fi ceva neobic”nuit, zăpada totuș ce neau acoperit ținutul în aceasta săptămână, pentru mulțimea ei, neau venit prea neașteptată. Lăturinii nu pot străbate nici cu carul, nici cu sanii pănă la cetate. Un domn ofițer de cavalerie fu siliteri ași lăsa forșpanul în Herman, aruncândusă pe un cal pănă la Brașov. Frigun este astăzi 617. Fevr. pe la 7 ceasuri dimineața șapte graduri supt zer în termometrul Nearmag. Ungaria. Poșta Dunărea scăpă de povoara ghișții la 14. Fevr. pe la 11 ceasuri, fără primejdia a cărui frică îngheța mai nainte inimile multora. După ce au pornit ghinga, toată comunicația pe dunăre fu precurmată; poșta de la Viena încă au rămas. La 115. au și pornit luntrile încoace și încolo. Mișcările de reform sau modificație în legea asupra vămii cucatelor în englitera, au pricinuit o vioiciune în negoțul de cucate a Ungariei. Mai în toate părțile acestei țări se fac cumpărări pentru Englitera prin aghenți spre aceasta încredințați și singur un neguțătoriu de Pesta luă asupra sa comisie de adunat 100 de mii mături de grău. vânzarea aceasta mare neașteptă, începe să ridice câtva prețul bucatelor și a pănei. în primăvara ce vine, vom vedea un vapor de fer pe dunăre. austri. Maestatea sa c. c. la 5. Fevr.l.c. priimi jurământul obicinuit de la episcopul Vesprimului Iosiif Copaci, carele fusese numit l arhiepiscop al Strigonului și Primat al Ungariei încă la 15. Dec. a. trecut. Viena. După înăbușirea revoluției în crăia poloniei (an anul 1850 împrotiva Rușilor) răposatul întru fericire împărat Franțisc I, îngăduită, ca fostul general primariu comandant la armia polonească revoluționară, cyzhneschi la cererea dănsului să poată lăcui în staturile Mi. Sale, pe lângă făgăduință fură, cum că va rămănea în odihnă. La 15. An. a. c. de la Praga (în Boemia), unde făcuea în clocotenie deplină cu toate familii, să depărtă noaptea pe ascuns, lăsând o scrisoare, în care c. crăștii stăpâniri arată, cum că dânsul merge la Ceagiu, viți numărul 7 ai acestii foi și cu noagre, câtă influință are de munte ori staria țerinor diepărtate asupra patriei sau și a cetății în care lăcrnri. (D DR INI