Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-11-24 / nr. 48

191 mm-ar putea avea lordul Palmerston la lucrările sale? Trei se pot socoti, adecă, sau ca anglia să cuprindă Siria pentru sine, opre a și sigurisi comunicația cu India; sau că nădăjduind a putea impedeca înnaintarea ruciii în Asia către India, li trage luarea aminte atuma Constantinopolului; era în urmă că, Anglia are o aluzie asupra marinei și a negoțului Franțuzesc, pentru că ar dori un răsboiu între Franța și între Rusia, însă nici una din aceste pricini nu poate fi destulă, dacă Constantinopolul e perlat. Apoi dar ce motive va fi adând sora Palmerston? La aceasta n'avem a respunde nimic. Noi judecăm pe om după faptele lui. Destul atâta că sfaturile lui erau în contrast cu rezultatele pricinuite. Oari astăzi n'ar folosi, dacă lordul Palmerston s ar perde Porfetul? Nu, următoriul lui n'ar priimi decâat o povară moartă în tractat, care zace pe Anglis. Apoi ce este a fale dar? Dacă Franța vrea cu deadinsun a se împrotivi nedrientății, ea tribuie să facă apelație la dreptul neamurilor, însă acesta drept trebuie să se păzească, ca nu dansa însuș să'l calce la Medsico și la Buenos-lireg, iar de Angli și la tot ce este anti-turcitc în eghipt să se lapede; numai cu aceasta condiție poate dânsa lucru slobol, numai așa poate ea păstra întregitatea împărăției osmane. Sau mai scurt: Franța să nu fiă nicăiui nedrept, pentru ca să se poată dobod lupta pentru drept. franța. Camerile au obiceiu a face altete de mulțumită la cuvântul de tron. Dezbaterile asupra acestia se făcură în 10 Noemv. și fuseră vii foarte. D. Tiers fu poftit de către toți ca să vorbească. Vlade și se făgădui, cum că în adunarea formală a oamenilor va descoperi mai multe, rosti un ceas întreg și este lucru prednic a căuta cum se desvinovățește, acest ecsministru. L. Tiers alecă încredințiază pe Franța, cumcă pe la 1. Mart, când intră dânsul în cabinet, nu mai era nici o armonie a părerilor între cabinetul franțuzesc și între cel englezesc. Cabinetul din Paris poftea Vghiptul de moștenire și Siria toată pe viață lui Mehemed Ali, cu acea hotărătoare declarație, cum că este mai gata a se desface de către Anglia și de către celelalte patru puteri, decât a îngădui cât de puțin în punctul acesta. Lordul Palmerston din protivă, ca unul ce totdeauna vedea puterea lui Mehemed Ali de stricăcioasă, vina a a fi stringe pe dânsul la singura stăpănire a egiptului, din cari pricină avu întru nimic a da mâna cu celelalte trei puteri dughine aduse de către Franța. Tractatul din 15. Iulie fu subescris fără știrea Franței. Această lucrare fu primită de și nu ca vătămare, însă ca o purtare Ffoarterea cari totuș nu era în stare a naște răsvoiu. Apoi dar care fu pricina îndemnătoare la pregătiri de răsboiu? Nimicirea influinței Franțuzești la cea mai mare cauză politică din câte sânt astazi Franța făgăduite de mai nainte Voghipteanului multe, și acuma să se vază deodată izolată, în stare de a nu se putea împlini! Singurul mijloc de a mântui cinstea și influența Franței, era a face gătirile războiu serioase, iar nu numai pe jumătate. De aici încă nu urma, ca răsboiul în Europa să se înțeapă, ci singur ca prin aceea să se poată stoarce o modificație în tractatul din 15. Iulie și un rezultat bun : cinstea Franței; iar când aceasta nu s'ar putea, atunci focul s'ar aprinde. Căci adecă fraștil i se cuvinea maibine nici de cum a nu se mesteca în cauza orientală, decât a se retrage de la aceea cu rușine. „Nu aș dori zice Tiers, ca Pașa din Zghipt să se restrăngă pe sine la o apărare cu energie. De s'ar putea el apăra numai pe jumătate, atunci Franța ar păși la mijloc armată și ar avea năldujdle că își le va ajunge scopul, bombarduirea Bairutului near nu neau venit fără veste, și nici o hotărăre balemnoaea arătă numai cumcă graba este trebuincioasă. Atunci eu poftim dela coroană trei lucruri: 1) Să le săvărșim gătirile; 2) Să adunăm cât mai curând camirile, ca dânsele să recunoască acestea gătiri de bune; 3) Să trimitem flota franțuzească la Alecsandria, ca apărând această mtate însimțiutoare curajul Egiptenilor să se deștepte. Aceste propoziți fuseră mai întâiu lepărate toate; după aceea Coroana se învoi a aduna camerile, iar a mai face găuri și a trimite flota la Eghipt nici de cum nu. Ministeriul din aceste pricini eși din postul său, iar nu singur pentru o puțină neînvoială asupra cuvântului de tron. Din desvaterile lui Tiert se arată limpede, cum că el și partizanii lui, nimicirea și scoaterea lui Mehemed II din Eghipt o privesc la pricină îndestulată de a începe răscoiul. Siria și Friptul. St. Lean d Asge, cea mai tare cetate din Orisit și cea mai din urmă nădejde a apărătoriului Siriei căzu la 4. Poemorie în stre nu oau schimbat;