Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-12-15 / nr. 51

-------- -- -” - meștii foi din prejună cu Fata pentru minte inimă (SURVEALNADTA VOIE) DĂ GUMILGAMCA. 21. 24 cr. F fără poștă 91. 8 cr.arg- Pentru Așttiin­­țări și li­­teratură este pe Ann jumătate de an cu poșta Șgasnov, Pă. Degpemuvurgie., Cărerea lui Măhemed Ani. Un bărbat de la Ram­a scrie unele ca a­­cestea: Mehemed iti au capitulat. Acel bărbat, carele atâța ani ținu duhurile a­­târnate, este demascat. După ce sva mo­­ralicește fusese cumpănit de mult, acuma întâmplările îi lădură pe față și du­­hul dănsului. Prietinii carii pe el il prea­­nălța în noronire, acuma văzăndu'l în îm­­pilare, tac. Să lăsăm pe morți, ca est'și îngroape morții. Istoria va da pașii un loc lăngă tiranii de plasa lui; nouă ne vin în minte alte lucruri prea mult cum­­pănitoare. Cisul restatornicirii unei împă­­rății arabice s'au stins, și aceia, carii ve­­lea în Mehemed Ali pe bărbatul, ce ar fi în stare a închega țările cele desghinate a împărăției Fatimizilor și a ridica o riva­­lă Turiciei, sau înșelat foarte­ Anglia, -­ pentru ce să nu spunem la lume? - are ochiul asupra Siriei, Franța asupra Egi­­ptului. Europa au luat asupră­ și enitro­­pia Orientului, într'aceea pănă când această politică legănată de statul ova mai ține, cel pu­­țin acolo unde nu predomnește un interes mai mare, ar tre­bui să facem ca interesul moralității încă să'și aibă vola sa. Dar ce se întâmplă în loc de aceasta? Vicne­­craion este strimtorat câ­t de bine, i se prescriu condiții. Pentru ce întru acelea nu se află nici una pentru cinele supuși­­lor lui? Eghiptul fi remâne lui prin mila biruite d­e ca­­re poporul eghiptean nu po­­menește nimini. De o mulține de ani strigă la ceriu eforturile lui Mehmed Ali, cruți­­mea lui și a soților lui, ticăloșia săra­­cilor Fellah. Fieștecare călătoriu ce cal­­că pe pământul Vghiptului, se turvură din lontru, dar Europa nu aude, acestea. Eu­­ropa, când se poartă vreun profil de scan­­lălă, ascuntă cu luare aminte, o apucă mi­­lă, când o persoană sete chinuită: soartea unui ponor întreg o trece cu vederea. Ce este opinia publică, dacă sa tace la un lu­­cru ca acesta? Va ar trebui să protesteze asupra ori­cării nelegiuiri, care se face asu­­pra unui privat, cu atâta mai văr tot asu­­pra aceia, ce se face asupra omenirii. Fiind­că eghintenii din veacuri sânt dedați a ro­­bi, acea barvarie e trecută cu vederea, cănd tocma ar trebui cu atâta mai mult a fi pedepsită. Poarta are cel mai bun cuget: ea vrea omenie, să i se dea mijloace, de a'și pune în lucrare și în Rghipt planu­­rile sale. Acestea nu sânt nimicuri, tocma le le vom privi din un punct de vedere eu­­ropenesc, nu numai omenesc. Vremea domnirii în Orient au sosit; popoară moarte tre­­buie înviate, căzute ridicate. Aceasta a­st­­fel nu nu se întâmplă prin binevoință și omenie, prin o politică omenească și mora­­lă. Ori­ce politică, sau absolutistă sau liberală, ar trebui să nu piard­ă din ochi moralitatea. Veacul nostru n'ar fi un veac luminat, ci un veac ticălos și vred­­nic atât de milă, cât și de urț­­ire, da­­că el în această privință n'ar putea scoate la cale aceea ce este vrednic de omenime, se plătesc pănă la 6 rânduri 8 cr. di aci însue 1 cr. argint de un rând. N N 15

Next