Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-06-02 / nr. 23

na e numit ministru de răsvoiu. Pănă va sosi acest din urmă în capitală, Ahmet Fefti nașa ducne trebun.­­ De când în anii trecuți Ho­sreb pașa, marele vezir de acuma, au ținut mai multă crime postul de Seraschier, făcândul pe acesta prin persona­­la ea influință asupra răposatului Sultan unul din cele mai de frunte ale împărăți­­ei, următorii azi, Halil pașa și Seid pașa, amâ­ndoi gineri ai Sultanului au știut a­ și păstra ca seraschieri aceeaș influență. Ha­­lil, de la moartea Sultanului încoace, nu­­mit Seraschigr a dea oară, se socote­ște a fi fost în aceasta a sa poziție unul dintre cei mai mult lucrători, prietin totdeodată și ajutătoriu a înnoirilor, după măgurile europene. Ce va fi lde următoriul lui Ja­lil pașa? Pub­licul se minuniază de­căderea lui Halil. Pricina se poveste­ște în o mul­­țime de favule. Adevărul este, că pe dân­­tul sau răsturnat intrigele, prietinii inti­­tuțiilor bici. Și oari intrigele încetează cu aceasta?­­ Unii din cei departe bătă­­tori voiasc a ne încredința, cum că dănșii sânt în sta­ie a chiar măsura prăpastia, pe a cării margine se află astăzi împărăția tumcească toată. - - - achif pașa fostul guvernor de la colgea Ili pentru nelegiuirile Sale e scos din post și surghiunit deocamdată la Alaria­­nopol. Se socotește, că în scurtă brime dor mai urma și alte schimbări în posturile sta­­tului. Din Chiena se scrie, cum că Puri efen­­di, solul turcesc la Berlin, după sosirii sa în căpitala lustirii, sau perdut mintea cu to­­­tul. Doctorii judecară a fi această stare destul de primejdioasă, spre a lua maturi energhice pentru a lui restatornicire; se spune însă, că în puțină vreme au și murit. Sghipt. Scrisori din Ilecsanaria din G P­aiu, sosite la Triest, nce­ încredințează, cum că cuvântul ministrului franțuzesc Tiers, au adus pe Mehemed Ali în cel mai vese­ umor, va au poruncit a i se traduce desvaterile franțuzești asupra cauzii orientale, din care trage nădejde spună, cum că gubernul lui luis Filip nu'l va lăsa pe dânsul fără a­­jutoriu. Porunci nouă pentru nepregetată gătire de răsboiu încă au dat, ca și cum ar sta în minutul de a începe lovirea.­­ Ciuma în eghipt se lățește, trupe și coră­­bii se află în lăzăret.­­ Șirile din Si­­ria sună tot încă în pricina obreilor. Cer­­cetarea asupra lor pănă în 17­ aprilie cu toate chinurile și tirăniile încă nu scotete nici o vină la lumină. Ipal­l. îon VPed­e de Raghis se cirage: N­ego­­țiațiile pentru avaterea unei loviri între Neapol și Anglia îmcetate, făgăduiete un sfârșit ușor, Anglia nu face pretindiri prea mari opri­a sa despăgubire, care după cum se spune n'ar trece peste suma de 80,000 ducați. Compania franțozească, care cu Riga le Pe apol încetase un contract de arendă pentru scoaterea pucioasei, să fie despăgu­­bită. După aceasta ori­ce pricină de brăș­­mășii între Britania mari și între riga­­tul ambilor Sicilii, precum și primejdia po­­litică, care p­lăcia venirea englezilor ar­­mați pe țărmurile Italiei evilibrului euro­­pean, va fi depărtată. LAcoma rămâne în­­sărăpt numai întrebarea despre interesele ne­­goțului franțuzegă în Sicilia. în ce sta­­re va ajunge aceea prin mijlociria noastră­­­­ , de însemnat, că la contractul pen­­tru pucioasă sânt interesate câteva persoa­­ne mari în înțeles neguțetoresc, între ca­­re se numără și însuș Riga Siciliei precum și ld. Tiert. Daturi apatistice. Dintr'o socoteală publicată de curând în RChiiena cunoaștem, cum că impopulația în­­treagă a împărăției austriace spre 54,922,450. Din aceasta se vina pe arhiductul lustrii. 2.168,700 Ungaria s cu țările întrupate­ 11,138,900 Transilvanii. „,2.170,400 i­ia 1.195,800 J .3 , 955,600 Galițila și Bucovine. ... 4,001,900 Hotarele militărești 996.000 Lombardo-Veneții 4­.5834,200 . 575,500 ce nu sănt aici numărate, 6.692,550 54,922.450 Act deplicit pentru țările românești) în numele lui Dumnezeu celui a­tot Puternic. Amândoală în nalte puteri contractătoa­­re întărim­ toate căte s'au sim­ulat (toc­­mit) în actul cel deosebit al învoiri dela Achiman, care vorbește pentru chipul cum țările, u­ Dalmația Pe latuza. .... ") după cum au eșit acest act în Curie­­ru­l româneșc­ii anul 1829, așa în îm­­părtășim aica.

Next