Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-06-16 / nr. 25

aijunge la domnie; el trece de căpetenia par­­tidei rusești, și se spune că de curând o­ ar fi făcut niște descoperiri mari în privința comunicățiilor, care le avea depusul mare vi­­zir cu puterile din afară, încât pricina să­­pătării lui n'ar fi a se căuta nici în Eghipt nici în Turcia, ci în mai sus pomenitele cale­revății. Însă în această încurcătură universală cine poate deolivi creveta de ade­­văr? sau nu era învinovățit Halil Pașa mai nainte cu puține săptămâni tocma cu asemenea fante? Ferverea în cele mai în­­nalte sfere ale Statului este cu mult mai mare, decât să poți deosivi ceva hotărăt. borulin Frideric Wilhelm Ș­­piga porun­ei s'au mutat din lumea aceasta la 7 iunie 35% ceasuri după amiazi în an 70 an­aviștii și în al dublea a domnirii sale, în urma unei gripe, ce îi d­ădea de câteva săptămâ­ni fi­­rul vieții strălucitului monarh, în cât toa­­te mijloacele medicinei nui putură prelungi zilele lui. În minutul desfacerii sufletu­­lui de cătră trup, se afla de față nu nu­­mai fiul și ruga de acuma următoriu răpo­­satului, Frideric Wilhelm IV­ au toți ceilanți fii și fiice, dar din o neprevăzută în­­tâmplare și înpărăteasa Rusiei fiica cea în depărtare a răposatului, apoi în cele din urmă momente și însus împăratul Nico­­lae, în ziua de Rușiii dimineața (7) se adu­­naseră toți me­dularii familiei împrngiurul patului Maiestății sale. Minutul de întri­­stare se apropie. Cei mai mulți din mări­­ta familie nu dormiseră toată noaptea. Du­­pă amiazi lovind și împăratul Rusiei în cea mai mare grabă, intră în lonteu, fără ca să fie cunoscut de cătră socru său. Mai tărziu colnabul își aruncă ochii fără viste în sus și ținândui ațintați asupra ginere­­său în cunoaște. Atunci împăratul ple­­cănduse întristat îl întrebă: Somment sela ca-t-i!? Riga respunse: An, sela va mai! acestea sânt cele mai de pe urmă cuvinte ce leau vorbit Monarhul. După a­­ceasta făclia vieții i se strănse cu liniște, încâ­t familia p'au priceput pănă, când nu fu înștințată de cătră doctorul ce se a­­fla de față. Maiestatea Sa Riga de acuma otrănse­ocii tatălui său. Familia toată între șiroaie de lacrămi își căzu unul altuil în crațe și sus spinurile scutura ini­­mile fieștecăruia., Vestea se lăți într'un mi­­nut prin tot Berlinul. Mulțimea năpădi spre a vedea acuma numai pământeștile remă­­șiți a prel­uvitului lor tată și monarh, ca­­re într'un șir de ani așa lung suferise și purtase cele mai grele lovituri ale sorții și ale vremilor împreună cu d­ânșii. Scest monarh au petrecut o viață pe cât înțeleaptă, pe atâta fără pompă și simplă; pănă în cele mai di pe urmă zile­le vieții sale îl vedeli îmbrăcat în mante­­lul cru­cea militărese le­gănd. Pentru aceea au și lăsat, ca îngropăciunea lui în­­că să se facă în liniște și cu țerimonii simple. în aceeaș zi pe la 9 ceasuri regimentele din Berlin au și depus jurământul omagial noului său rigă­­. Așa cu Riga Wilhelm e­ au atins cel mai de pe urmă din cei trei întemnitori a sfintei alianțe. Opini­a. Se pare cum că Carlismul moare și fana­­tismul apărătorilor lui pretutindeni nu e alt­cevaș de­cât minciună și înșelăciune. Mo­­rella, acea cetate munteanu, despre care Ca­­brera zisese cu doi ani mult nainte, cum că el n­ci își va afla eraul sau moartea sa, la 30 Mai a căzu în măna lui Vepartero. Atacul și apărarea ac­estui loc au fost cum­­plit. Cel mai crăncen foc ținu șrii zile una după alta, pănă când la 29 ju­­mătate Morella era acoperită de flacări. 5,000 carliști căzură în mănile Cristinilor, împreună cu profiantul și cu toată muni­­ția. Cabrera, după ce încă la 22 laiu, căpăta­se a lovirei de la oastea generalului 0 Donnel, s'au tras cu ai lăi în Catalo­­nia, care provinție singură au mai rămas teatru a răsboiului cetățenesc. În aceste zile s'au făcu­t neaugzite tirănii atât din par­­tea Carlișilor cât și din a Cristinilor­. Gruil. Atina 27. Maiu. Andriiu trimis pre­­zidentul ministeriului, muri la 15. Maiu. Numele acestui bărbat, pentru multele sale jărtfe puse spre desrobirea patriei sale va străluci pururea în istoria Greciei.­­ Gen­­darmeria împreună cu miliția pământenească apucă toate măturile spre a călca pe ată­­ța hoți, ce nu mai încetează a neodihni pe lăcuitori. Manolmachi pe al cărui cap era puse 3000 l­ahme, întru o luptă la Tiba fu omorat împreună cu cațiva din ai săi.­­ Riga încă nu o­ au întors din călatoria sa în capitală. ?) ve cu bine a ști, cum că în regatul Coru­­sini este monarhie absolută, iar țara e organizată militariști.

Next