Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)

1841-02-16 / nr. 7

27 cină, se va domoli în scurtă vreme., Deci de acinainte luarea aminte a Europei firește se va înfige asupra Franței și asupra celorlalte puteri. Scopurile gubernelor se judecă nu numai după vorbiria lor, ci după faptele lor: întămplările, care tulbura pacea Orientului, ele singure nu putea cu adevărat recunoaște de ampregătirile de răsboiu ce se întreprinseră la apusul Europei, însă totuș de steamăt slujia. Deci după ce steamătul acesta numai pite, pregătiri ne făcute de aci nainte de cătră una sau mai multe puteri, nu s'ar putea tălmăci decât numai că acea sau acele puteri cugetă a tulbura pacea. Purtarea dechilnitelor guberne se va supune la un ecsamen acuzat. O vreme scurtă va ajunge a lesluși publicului aceea ce are a nădăjdui sau de ce are a se teme. Nu doară Franța țiina poziția sa lea vrășmășască, va sili pe celelante puteri a se lăpăda de pace? Poi nici de cum nu putem crede, cumcă gubernul franțuzesc va urma o politică atâta de nebună. Întru adevăr noi nu ne putem închipui, cum o nație în starea de acum a Europei să se poată hotără la răscoiu, faru a putea da pricini binecuvântate, sau cel puțin care să se pară a cumplni ceva. Un răsboiu întreprins din răniță, la națiile ce s'ar încurca în acelaș, ar deștepta duhul unei răsbunări desperate. Bărbații sfaturilor ar trebui să fie orbi, ca să nu vază aceasta, și încă mai mult fără conștiință sufletească decât orbi, dacă ei ar pricepe aceasta și totul ar vrea să arunce pe Europa în răsboiu. Însă o asemenea treaptă de orbie și de neconștiință trece peste credința noastră. Elbiții, recunoscută cearta ce domina de o vreme în republica aceasta pentru revizia constituției. De curând însă la un loc s'au declarat cea mai mare parte a lăcuitorilor, cum că ei voiesc revizie și prin urmare vin colea, unde va aduce trebuința, și îmbunătățire. Unul scrie despre această republică așa Elveția cu vechiul său așezământ federativ se aseamănă unui rău cu iazuri rele. Apa ese căndici când colo. Partizanii nezărind vreo putere pe deasupra lor, se slobod acum la una acum la alta. Jocul primariu (căpitala) ajută cât poate, căte odată e silit însuș a se întinde la arme, spre a susținea rândul public. Toată puterea Vluiței zace în năraburile sale, în familia și în conmunitatea sa. Slăvbiciunile care nu le are, o fac tare; sfășiată în unități democratice, fără stați mari și fură bogății mari, ea este cât de vine scăpată de influență personală. Unul sau altul are pe comunitatea sa în mână, dar un ceas și jumătate departe dela catul evu nu'i mai cunoaște nime; el trebuie să fie mulțumit, dacă influența sa îi ajunge pănă unde ajunge umbra turnului din sat. Prefacerea în bucăți a tuturor instituțiilor, își are urmările sale foarte rele, însuși foarte bune. Dacă binele înnaintează încet, răul încă nu merge mai iute; acolo toate sânt locale, însuș rescoala. Dela 1850 în Claveția s'au făcut 20 de revoluții, fără ca Vaveția însuș să fie revoltat măcar numai un minut. Șiri metecate lalecsandria, 21. Ianuarie.Flotele. Flota turcească compusă din zece coratii de linie, din zece fregate și șante corăbii mai mici de răscoiu cu vreo 1600 tunuri, au petrecut în portul de aici 18 luni, și mainima va abea afară de 15,000 manrovi încă 7000 soldați de uscat, carii la începutul insurrecției o au țtnuit în Siria. leuma abia au rămas ca la 8000 matrozi; 5000 au murit, ceilanți au dezertat. Matrozinorianii avea a trage soldul pe patru luni, li s'au plătit pe o luna. Flota turcească au costisit pe Mehemed lar peste 60.000 pungi ( milioane f.arg.); topma atâta la costisește pe an și flota la însuș, pentru care ei au plătit peste 10 milioane franci. Socotind cineva interesele de cinci ani încoace câte 24 proț. după socoteala eghipteană, căpitanul se îndoiuște, apoi dar ce folosiră bătrânului pașa ambele flote, pe care bunii săi priitini i mi au căștigat? Dacă el numa jumătate din suma aceasta oar fi cheltuit pentru canale și pentru alte lucruri folositoare în țară, Cghiptul ar fi cea mai înfloritoare și mai bogată țară din lume, iar astăzi este cea mai suplă și mai săracă. Pe apoi, înfricoșatele pustiiri pricinuite prin neprecurmatele ploi din ianuarie în o parte bună a Italiei de jos nu se pot meșe descrie. Singur într'un rănd dnu ploiia ziua noaptea cinci zile una după alta. Lavina, adecă apa de zăpadă de la munți n'au duc cu sine numai naietrii și copaci, ci părți de dialuri întrigi ,au săpat și au acoperit cu dânsele lăcașele de prinpregiur. în seara din 22. Iamareatul Graganano de la poala muntelui St. Angelo fu copleșit prin o sărămătură de munte. Lavina răpi cu sine 25 case; 115 persoane se știa moarte pănă în 27. Ianuri.