Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-04-27 / nr. 17
S6147 GTA DE G TRANSILVANIA. scu prEANALTA voie) Moldobl. tii și Departamentul Trevilor din lăuntru. Nro. 18639. După așăzământul din nou rigulariut pentru cultivirea agronomiei, și a vitelor, urmând a să înageba patru Comiii prin deosevite locuri a țării, la care trebue a fi și căte un doftor interinar cu leafa pănă la patru mii lei pe an de fieșcarele, să aluce la cunoștința tuturor de peștie, care să vor găsi doritori să se înfățoșeză la Ciparmin. f - Degoțul producturilor pământului Moldovei, și acel a vitelor, fiind din în vechime izvorul înbelșugării, a oprejinirei și a înabuțirii Moldovii, acestor doă ramuri de îndustrie să socotește țara și în vremea de față datoare pentru cumpenirea cilangului între eosportația producturilor sale și importația manufacturilor streine, care, în propășire ce să vădu agiunsă prin agiutoriul perfecției și a estinătății fabricării lor, produc o îngrijire nu cumbra sistema industriei agricole, stând lice întru nemișcare, și povățuită spre propășire numai de singurile pământenești vechi cunoștință, să rămăe cobărșită de riegiunea și duhul speculativ a streinilor, după care apoi plecată în scădere și înstărirea publică și veniturile Statului. De niște asemine îngrijitoare prințipii, departamentul îndemnat, văzind că, pre cât agricultura pe încetul face oareșicare mici propășiri, pe atăta au rămas creșterea vitelor nu numai neîngrijită, iar încă și înnapoită, precum adeverează singura vedere a vitelor albe coborate, a oilor și mai ales a cailor, și părăsirea temontelor, ce mai nainte întemna să lice liveranții Lustriei și Prusiei, care acum s'au tras în alte provinții unde și Moldovenii să adresază când dorite a căștiga caii de bun soiu, iar meseria cea veche a păstoriți și pășunile celemăncate a șăturilor și a plaiurilor, lăcate în părăsire, productul cașcavalului și lâna, întru atămănare cu acele streine, au rămas în îngogită calitate de aci ce să fac în vechile doă părți a Moldovii: Bucovina și Beterania, când pământul Moldovii, dupre a sa fire, are în sine elemente de a pute rivaliza întru aceasta cu oricare altă țară, urmând sprn dovadă cașurine din Bucovina, ce să vânduice supt nume de amfițirii, și lăna de oile Merinos (Spanioni) din care în Cheterabia să fabricază Frumoase covoară întru apropietă asămânare cu acele din Turcia și cu acele din Ghermania, unde să fac și cele mai bune postavuri și materii în mari cătimii din lâni cumpărate și duse din Bucovina și Degerabil. Pre lăngă aceste, ștul este că cultura vitelor nu are în sine numai interesul comercial ce și îmlesnirea lucrărilor agricole acelor de transport căc cu vite de soiu bun puternice și bine păstrate să pot săvărși interesurile stăpânului lor, cu mai mare înlesnire și folosință fără a cheltui cu dănșile nutreș mai mult decat cu cele proaste. Departamentul, povățuit de aceste cuvinte, și de datoria ce după atributu în pribește, potrivit articului 159 Litera din capitul al IV, a Reglementului Organic, a să pune în cea mai vie îngrijire pentru înbunătățirea acesttor ramuri de agricultură și de vite, și pe acest temeiu, cu anaforaua din 21 Dechemvrie 1840 No 26616, supuind Pre înnălțatului Domn, nevoile prescrise și măturile închipuite spre întipinare, a cărora cercare și prin alte țări au produs foloturi vederate, înnrațiunerea cu înnalt Cuiurdiu, recomenduindule Sfatului spre cercetare și chibzuire, și de acolo cu lămuritoare Anafora supt Po. 51, din 16 a curgătoarei, au căștigat înbunătățire în cuprinderi precum urmează: