Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-10-12 / nr. 41
FI pp.nr. 163 odihnire a compatrioților noștrii. căii, Seinregezo acditog tantum? - TVa Behuieuc. - vestea despre circulația unei sume de galbeni împăratești fanci, anumit în portul Crăilei, lățită din luna trecută încoace, se vide a cuprinde în sine adevăr. Se vorbește că acei galbeni falci ar fi fabricați în Grecia 6). Scopul neplegiuiților fabricatori nu poate fi altul, decat a scoate din Țara romănească marili număr de galbeni împărătești și olandezi, precum și alți bani buni, iar în locul acelora a înunța țara cu crani răi, fanci. Cum că singura veste, cu atât mai vărtos adiverirea aceliaș despre o așa afurisită speculație ar fi cu influență prea stricăcioată aupra negoțului și a creditului public, nimini nu se îndoiește. Cănatul și Transilvania, care stau în mare conmunicație , clană cu Țara românească, încă ar avea a-și dichide ochii agunra acestei prevaricații. Dar fie destul atâta cât atinserăm despre manceagra, în unele foi publice ale Transilvaniei un correspondent porbește minte asupra nesuferitelor abuzuri și corrupții ce se fac anumit la tribunalul unuil din Crăila. Noi din partene pregetăm a mai portori și a mai înșira asemenea știri. Măture și fieșterare dinnaintea ușei sale. Prsemenea știri neplăcute vin în cauza c. . pVănuan futtinat de corăbie Scarbarin, pe care cum se opune, tribunalul criminal romănete din Brăila voiește a'l trage la judecată înaintea sa, cum că în puterea arentului ceamurilor, oricum și a când într'aceea este cunoscut, tractatelor, un căpitan lustriac, șutitoriu supt bandieră austriacă, pentru oricare vină, numai înnaintea unui tribunal c. c. austriac maritim are a se înfățișa. lușiri. Viena. 4. S. Canțilariul l de casă, de curte ți le atat a Malității Smece, prințul de Metternich, în 10. Oct. după amiezi din cănătoria ea dela Bannstuern făcută prin o parte a Germaniei, soci dela Stuttarda și Munden în Viena, snte Șiii. lațin turul Junezuuumune, u, Sent. parnizonul din Constantinopol se îmulțește din zi în zi. Planul este, a concentra mai multe zeci de mii ostași în capitală și, prin pregiur, chiar și o parte din armil sirani este poruncită a veni lici. Pe lâangă marile casarmii ce se află în căpitală, de curând se hotără a se mai vidi una mai mare decăt toate. Zărafii armini îmbiază pe Poartă cu purtarea din partele a cheltuielii acestei mari Zildiri. Pricina concentrăției unui număr așa mare de ostășime se vede a fi, ca după ce o sută, o sută treizeci mii ostași răspândiți prin toate unghiurile unei împărății așa cumplit mățite cum ste cea turcească rămăn fără nici o energie, la un loc nu numai le prindemne miluitărești se pot face mai mene și mai cu folog, ci și șefii miliției se pot ținea în frău mai străng, iar prin influința lor morală pot îngusta respect mai mult popoarelor ce sânt a se ținea întru scuntari. - Pahir Pașa sosi în Sent, cu mare triumf la Constantinopol. - Ciiții Critenii se așezară pe aromâii. în 19. August fregata F franțuzească „Minerva” porni cu 191 părtași la fosta revenie cătră Grecia. șmiții, carii petrecea de șase luni prinși în temniți, fuseră trimiși cu cheltuiala Paști, înșirile de la constantinopol și alitese mult despre neiertata semeție și cruța vrutanitate a turcilor lermii în contri rivalilor. Fie la aceasta distună pindă atacul făcut de curând agunra corăbiei austriace negustoriști „Constantino, șre petrecea la Tofana pe anghire, despre care chiar jurnalele oficiale vor uiră cu multă”ecătuiri, prilej la aceea dădu un turc, căruia li vpeni chiful a intra cu cima în torabie. Oanminii austriaci pu voiră li slovozi fără a noe arăta pritină îndestulata. Deși ce iese o ceartă, la cari iute se aluniri o tloată, de turii trași împinși, va chiari și soldați turiiști, dirii toți năvăliră cu oile rele în coratii, văzând și pe cățina lui matrozi, după ce munți din ei ec vins, ezrind în apă și eșind cu norul vănz de ante corăvii. Puțin de nu este de price lepulni, cumuă ellițării c c. mutuniniiu luciri saronul le Știurner încă li zioa leca 9. sept. scoacă și stoirie li Polită nea mai zine”. ți 4. vile salt. întă se aunterin din a șarte iar veni amenințarea „ripturilor, prin urmare nici nu se poate gâci în contra cui ar fi oinit prințul sărcisc a ce apăra. Corbă să fie. ...