Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-01-01 / nr. 1
glas mare: „Vu la primitu pe ea în numile Franții, greeranul atalin duse sabia împăratului pe o perină și o dălu marșalului Sult, iar acesta o adusă craiului, după care acesta întorcândusă cătră țeșeralul Certrașnd visv: „eneran eu te însvriineau a pune această enuuită sabie a împăratului pe sicriun lui, întâmplănduse aceasta, generalul Gorgoi priimi asemenea porunca, a pune pe sicriu pălăria împărătească, apoi craiul care era îmbrăcat în uniforma gardei naționale, se întoarsă pe tronul său îndărățt, cănd slujba dumnezeiască se și încena de cătră Arhipiscopul cu clerul său. Numai cătră 5 ceaturi fu săvârșită aciastă sărbătoare, la care în centrul bisericii era 7000 persoane. Craiul cu suita sa se întoarsă încongiurat de garda națională călăreață și de vânători (soldați) călăreți în Tiușki îndărăpt. Opinii. Tribile în Spania încep din nou a se potomoră. Ministeriul de acum, împreună „cu elevitul erou Besartero, care înainte cu puține zile fu chiemat la cârmă prin înguș glasul poporului, are a da pept cu opoziție o sută de ori mai mare, decăt era cea înainte de dănșii. Toate partidele care pănă acuma luasără poziție vrășmășască una asupra alteia, o au unit împreună., Gubernul este părăsit de toți prietinii. Fermecul numelui Espartiro o au stins fără urmă, în provinții neorănduiala este mai mare ca pănă aci. În Giipuscoa domneșt deștinare publică între generalul Alcala și între deputația provințială. În Sevila s'au făcut bătăi și restcoale triste. Bețe, cuțite și spade își avea vola lor; resculații însuș întru o biserică nu se putură conteni de anu'și împărți unul altuia înțepături de cuțite. Turul luarea aminte a publicurilor este tracă mai de curând asupra destinziilor le se făcură în Divan. Doluă elemente șiiși crășmașe: Iurcia bătrână și Iuriia tinără, adică, Reșid și ahnet Ffeti Pașa la o parte ca reformatori, Rauf Pașa (Sabasan) și Mustafa Pașa (seraschierum la altă parte, iar în mijlocul ambelor partide stă Risa Pașa mușirul și generalul gardei, om cu tact și cu frumoase cunoștințe. Se spune că Reșid au mulțumit de postul său, însă Sultanul mângăindu'l pentru neplăcerile ce are a suferi, nu lau dobozit. Drumia mdi. Șirile cele mai proaspete în Observatorul lustrian ne fac cunoscut, cum că Cabinetul din London n'ar fi Străin de cătră priimirea învoielii făcute între Napier și între Mehemedah. De altă parte veștine venite din Constantinopol în London se văd a adeveri, că Poarta voiește a ține la în putere anatema fulgerată odată asupra vice-craiului și a-l ști afară întuș din Wghint. Englezii nici astăzi nu încetează a găti și a inti arma cu multă silință, mai multe corăbii mari și mici. Flota britanică la China făcu în vara trecută înnlintări mari. Insula Cusan numită o cupringeră de la Chinezi cu bombardement, însă nu prea cu mare osteneală, pentru că vitejii acei lăcuitori a împărățiii ceriști fug încătrău văd cu ochii dinaintea varvarilor europeni, cum zic ei englezilor. Veneralul Rinot, din pricină că Mandarinii nu voiea a împărtăși împăratului Chinezilor niște condiții de pace, făcu în Iulie a. t. planul de a înlinta tocma asupra căpitanei Peching. Greșană de îndreptat, la ciichiiul Nnului 52 din at. în lon de, pe anul 1841 zi, pe anul 1840. PRRȚUL ECUCATELOR în BRAȘOV. la 8. IppuLRIE c. n. (în pani de valută.) --------- ---, RRZ (NMP - eedantoe provote baruț văitor Ioaț tătt