Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-06-03 / nr. 45
încă să ne folosim pe apărat. Noi sclavi nu săntem, ci români. Iată simpatia. Acum să și mai comvinăm politicește, rece, însă iute, că minughele sberă. Cetrănd. .... 187 PARA ROMĂNEASCĂ Și MOLDAVIA. Corespondințele din aceste țări vin arevoie firte, pentu că omenii se tem ale mai pune la poștă, ci mai primirăm și acum una dela București cu dată 27. Maiur, pares între alte multe cuprinde și următorele: „Resultatul venirii generalului muscălesc Diuhamel este că sau învoit cu domnii principatelor, ca îndată să deschidă ambele poște și adunări tot cu aceiași foști deputați. Proiectele adunării ar fi: 1) Să se ceară cu subscripturi luate de la țară 20 mii oștiri de la muscali spre asigurarea liniștii publice. 2) Se lucră cu tot adinsul ca ambele principate să se răscumpere de fapt suzeranitatea turcului cu 20 milion. (lei??) pentru care sfărșit au și venit comisaril turcesc Galaat Efendi la București, care șilioarele dă Resia împrumut supt ipoteca moșiilor monastirești și a ocnelor „ Rusia mai împrumută principatelor încă 20 milione pentru deschiderea unui banc na R„1 4) Se face catagrafie generală pentru tote productele țărei; se oprește esportația, pentru că Resia are în cuget a băga în principate 160 mii oștiri și a face un depou central de oste, de unde apoi va pute străpurta trupe du înlespire ori unde i va plăcea. Nesocotiți că Diuhamel este venit numai pentru Moldova-Romănia, ci el are corespondință chiar și cu sărvii noștrii din Bănat și cu slavonii. Ținta lor este întinderea panslavismului pănă la marea adriatică șci. Cobra se întinde din București mai în totă țara; unii dau cu socoteala că ar fi lipiciosă. Ce să reflectăm la toate acestea? Noi carii ne răzimăm pe caracterul corespondentului nostru ca pe o stăncă, săntem convinși că cu cele de sus voi a ne informa numai ca de adevăruri, de aci însă nici decum nu urmează că acele proiecte s'ar puteaduce vreodată la îndeplinire. Cuvintele ne sănt la puntul: 1) vă atăt principii băt și obșteștile adunări tocma de ar și voi, nu vor cuteza nici odată a vota în numele țărei ceva, prin care nu numai ar perde toate simpatiile națiunii întregi, ci ar și produce neapărat o revoluțiune generală, o sculare a națiunii întregi, carea astăzi se simte ajunsă la matoritate de ași putea însa apăra patria fără nici o întrevenire străină. Mai dăunăzi Mienegru declară, că călcarea celor dintăi trupe moldavo-romăne ar fi privite din partea Austriei ca un manifest de răsboiu. Noi la aceasta adaogem și descoperim cu toată sinceritatea ca să știe lumea toată, că la orice încercare de ocupație a principatelor romăne din partea oricui, nu numai regimentele granuțare romăne, ci și totă națiunea romănă de dincoace va alerga peste munți spre a se înfrunta cu mortea oriunde o ar întălnio. Regimentul romăn-vanatie Ișrab Caransebeș), regimentul romăn transilvan I. Oștar Orlat) și Plea (ștab Năsăud) locuitore pe marginile țărilor care tote fără smintirea economiei pot scoate cu înlesnire 25 mii ostași deprinși, așteaptă cu sete și rutele în care să fie chiemate a da nouă testimoniuri de romana lor bravură comprobată de atăte ori pănă la a. 1815 în cele mai grele răsboie europene. Asemenea regimentele de liniă Bucovina, Duca, Carol Ferdinand, husarii înpărătești în partea cea mai mare a lor stătătore din romăni, vrednicsă monarhului și patriei, însă și națiunii, cicăiri nu s'ar oști cu foc mai mare ca tocma spre scăparea principatelor. Aceea o retăcem cu totul că din ocuparea acestor țări s'ar esca îndată răsboiu european general. Însă noi vesperăm la ajutoriu străin: voim independință perfectă și o vom ave. Se vor mulți pandurii și ostăștimea regulată așea cum are și principele Bibescu, se va forma gardă națională și tot ajutoriul străin se face de prispe. Le p. 2) Poarta să'și pragă sama foarte bine să nu prea întindă tărgul, că ce știi, mai la urmă își va ține norocire să poată recunoște suveranitatea artncipatelor grație. Aci însă noi ne încredem lui Sechil Efendi de cumva el reajunse la cărmă, sau neghiobiei urmașilor lui, de cumva se vor arăta prea lajoși. Ori și cum, moldavo-romănii nu au trebuință de împrumutare pentru ca să se răscumpere. Ei se vor declara singuri de independenți, vor deschide ispoarele patriei și vor plăti deadreptul fără nici o întrevenire. La p. 3) Bancul național își va afla ipoteca și moneda tot în patriă și pe la particulari; să nu ne amețim întru nimic. La p. 4) Ascultați: protectoratul rusesc a devenit imfolesiune în principate, pe slavii meridionali însă să pui ținem așea de simplu ca să și pună cerbicea singuri supt crută cănd, ei răsuplă cerescul aer de libertate. Deci, deși cumva D. Dieschamel va fi venit la Dr. cu astfel de de planuri curiose, provocațil să răporteze suveranului său despre imposibilitatea împlinirii dorințelor abtrite, sau mai bine să nu mai piardă timpul în demert, ci să se întoarcă la urma sa, pentru ca să nu mai dea omenilor prilej de clevetă că ar fi luat de la principele Moldaviei 40 mii galbeni (Aug. Ziua din Mare), nici patrioților în bolditură spre manifestarea antipatiei. Să spună la Petersburg vurat, că toți Stanielaii, Vladimirii, Anele și căte alte cruci în briliante nu vor mai fi în stare a căștiga prădători de patriă și de națiune; să lucre și Dlui ce sinceritate creștină, cum lucrase și Chiselef cănd văzuse că nu se poate altmintrea; să nu preadă la complimentele curților și ale unor boieri, căci acelea toate sănt fățărite, rele jucate spre a scăpa de năpaste; să ia sama că un milion de baionete nu mai are ce face în contra voinței generale a u- -