Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-08-02 / nr. 63
260 publicul romănesc, că de se fac astfeliu de adunări ascunse, acelea nu să fac nici cu știrea mea, nici cu voia mea, dar nici potrivit cu ideile mele; pentru că eu am descoperit și descoperiu sfaturile mele poporului mie încredințat prin cerculare pastorale, iară planurile și dorințele mele țintitoare la fericirea națiunei romănești le am descoperit și le descoperiu la locurile mai înalte, acolo, de unde putem spera a lor dorită înființare. Drept aceea eu nimic nu doresc mai tare, decăt ca poporul nostru întreg să fie în pace și odihnit, putănd avea cea mai bună speranță, că doririle lui să vor înplini pe cale dreaptă și legiuită, care singură ne poate duce la dobăndirea scopurilor noastre; iară de cumva s'ar încerca cineva a întrebuința silă spre dobăndirea scopului său, acela nu numai că să departă de tot de dobăndirea scopului său, dar încă grăbește cu pași prea repezi spre totalași peziciune. De să fac deci adunări ascunse, care ar întrebuința numele meu spre înființarea oarecăror propuneri de ale lor, eu pe unele ca acestea le declarez de primejdiose și stricătoare întregii pațiuni romăne. Pentru aceea sfătuesti pe tot romănul bine simțitoriu, ca să nu primească hotărârile astorfeliu de adunări ascunse, să nu asculte de dânsele, și de le capătă, să nu le socotească, ca și cănd ar veni de la mine, de vreme ce eu numai prin c. preoțime sub adevărata mi iscălitură înpărtășesc sfaturile mele cu bunul nostru popor, departe fiind de tot de aceea, ca pot să nu ne putem sfătui despre starea noastră națională în adunări legiuite și vine sistemizate. Andreiu Șaguna, episcopul Dieta țărei așeză o lege de colonisație în 4 S8uri. Însă ce legea decretătare ca, în ținuturile revoltate prin sărbi iar anume în Bac, Torontal, Crasău ș. a. ministeriul să coloniseze toate dominiunile fiscale, cum și alte locuri numai cu maghiari și mai vârtos cu săcui din Ardeal, pentru ca avea nouăle sate ungurești, urmănduse tot odată, să poată ține în frău pe sărbii revoltanți. Noii coloniști vor căpăta moșie întreagă, vor fi scutiți și de contribuție pe 6 ani. Gazeta Figyelmeze află că această lege ar fi prea nefolositoare și desperată, pentru că să tăcem că maghiari și săcui sănt mult mai puțini decăt să poți colonisa din ei și că sărbi rău p ar privi la coloniști cu mănile în sin aerul și aparea din acele comitate mai vârtos pe săcui iar stinge în puțini ani. Într'aceea deputatul săcuiu Berzenței sau și dus spre acele ținuturi ca să caute locuri săcuilor...! (De 14 ani încoace se vorbi mult pentru colonisarea cămpiei Ardealului săcui, ca romănii pe acolo să nu fie sine). În comitatele Baci, Torontal, Congrad, Canad și în căteva orașe sau publicat și cu de din nou legea marțială. Poate măsura aceasta este bună atunci, cănd nu stau 30 -40 mii armați în cămpul de luptă. Pe cine să spănzuri? 40 mii?? - AUSTRIA. Viena. E cunoscut ce grea însemnătate are în privința întregei monarhii petrecerea împăratului la Insbrue în Tirol. Noul ministeriu austriac rugă pe Maiest. Sa cu cele mai ferbinți cuvinte ca neapărat să se rentoarcă la Viena, căci numai dela această condiție ar atărna nu numai pacea publică, ci chiar și veritoriul monarhiei și toată regulata lucrare a dietei monarhice, iar apoi liniștea publică în Viena ar fi prea bine garantisată atăt prin garda națională căt și prin sănătoasa purtare a cetățenilor. La acestea împăratul răspunse în următoriul înțeles: Am trimis pe unchiul meu Ioan ca să deschidă dieta, care se și întămplă, încăt aceeaș acuma se poate constitui și ocupa cu drepturile sale legiuitive. Ministeriul e în Viena, el are să și poarte trebile în departamentele sale. Pănă cănd dieta nuși va statornici legile, venirea mea sau a unui alteg Evo nu e trebuincioasă. Iar mai nainte de toate, eu trebue să mă conving, că libera lucrare a dietei legiuitive este asigurată în toată privința. Cu această așteptare sunt datoria însăi fericirii supușilor mei,e se va împlini așteptarea mea, atunci îndată voiu trimite la Viena în locul unchiului Ioan pe frate meu Franțisc Carol ca un alt eg Evo. Ministeriul să împărtășiască această a mea voință dietei întocma. Insbruc 25. Iul. 1848. Pe 6. August e pus terminul în care armata austriacă să ia tricolorea germană negru, roșiu, auriu în locul bicolorei negru galben. Se vor supune toți? cel mai de aproape veritoriu va arăta. Preusia nu vrea a recunoaște unitatea Germaniei; va vre Austria? Împăratul Ferdinand scosese în primăvara zi. bcumăna sa steagul tricolor pe fereastra reședinței sale.a dieta austriacă se luptă greu aristocratismul cu democratismul; aristocrații se luptă ca desperați; ei simt că le bătu ceasul de a mai predomni politicestg. etc.) Tocma primim știre oficială, după carea cabinetul Austriei declară, că la orice întrevenire străină în principatele romănești danubiane, ce s'ar face cu vreun scop de a le aduce în pericol ființa lor politică, Austria va protesta cu toată tăria și va căuta ași apăra interesele ce le are la Dunăre. Ori ce alt pas atărnă n'mai de la dreapta lămurire a gradatelor, pe care străinii și chiar austriacii le cunosc rău. Această mare și strânsă datorință cade numai asupra românilor; ei trebue să lucre pe cale diplomatică cu cea mai neobosită silință, ei să întimpine orice minciuni, care în urechile diplomaților se vâră foarte adeseori.cește. Di