Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-04-22 / nr. 33
AIGTA -515. ANCET DE TRAMMMNAMA. gst RVERNALIA TOIEAP. JPVEA.. JLilm .. TRANSILVANIA. Prin biletul Maiest. S. din 21. Apr. b. Samuil Iojica cancelariul Transilvaniei la curte în urmarea cererii sale încă la 10. Apr. făcute cu slobozii (dimisu) din postul de cancelariu. (Mien. Zte.) President al cancelariei rămase b. Lazar Apor, cum se pare numai pe un timp scurt, pentru că îndată la 20 se nălță și la palatul cancelariei nu numai tricolorul transilvanic (albastru, roșu, auriu), ci și cel unguresc (verde, roșu, alb), cum și cel nemțesc, spre semn că desființarea ei încă se apropie. Egd. Nigadva iar mai răpede o proclamație cătră toate popoarele transilvane, anume și cătră români, regănd pe toți ca să se feriască de amăgitori și tulburători, carii nicidecum voind a se deslipi de sistema veche nici de interesele lor egoistice, se încearcă a spărgea și a irrita pe gloate cu feliuri de minciuni și crevete, trag în prepus pe cei mai mari binefăcători ai patriei, scurt toată tendința lor este a cășuna vărsare de sănge fără nici un scop altul, decăt numai interesele lor particulare. Se crede adică, cum că acei proprietari carii nici de cum nu voiesc a lăsa robotele și zeciuielele, nici a plăti contribuția, ar voi a produce o reacție asupra uniunii cu Ungaria, silinduse a arăta poporului feluri de pericule ce ar urma din uniune. Noi din partene le spunem și a treia oară, că ori cu uniune, ori fără ea, robotele tot vor înceta, nobilii tot vor plăti contribuție ș. a. Dzeu să dea ca toate să se facă pe calea păcii. Brașov. La 1. Maiu se aleasără de alți deputați dietali senatorul August de Rot și secretariul Carol Șupel, iar suplinitori (dacă cumva ceia n'ar pute merge) Advocatul Ilie Rot și secretariul Ludw. de Bremerberg. În 25 Apr. se ținu aici o adunanță a comunității, publică ca nici odată. În aceeaș se desbătu petițiunea de dăunăzi a cetățenilor sași. Între altele se determină, ca pe veritoriu comunitatea să nu se mai aleagă ea pe sine, ci să fie aleasă din și de către toți locuitorii căți au drept de cetățean, și nu pe viață, ci parte să iasă pe fiecare an, iar cetățeani să fie toți căți au moșie în preț de 700 f. arg., sau și numai un venit sigur pe an. La postul de senatori să nu mai fie candidație, ci să se aleagă din comunitatea întreagă. Această hotărâre se tine la universitate cum că Cea din tăie arătă nimini la și nu la toate scaunele spre cerculare. Pentru congresul romănilor. În zilele acestea se răspăndiră doă știri forte supărătoare: din poruncă congresul ar fi să se taie vorbește fraților, totă patria încordată asupră ne. locurii noastre, șai după doăle confesii ținăndul uniții la Blaj, pe uniții la Sirbiiu; și iarăș că dela Cluj pănă la Brașov opiniile romănilor, mai nainte de a se asculta unii pe alții, începură a se și sfăse mai poate adeveri, congresul trebue să se țină la un loc, oriunde, el trebue să fie numai unul, aci nu poate amesteca ce nu e de amestecat, adică confesia; congresul are scop civil politic, iar nu religios. Este prea adevărat, că dela Cluj păn' la Brașov tot care mai cumpătat, care nu vorbește pănă la timpul său, care nu trage clopotul ca să nu spărie pe trei deodată, este înserat cu spurcatul nume de vănzătoriu. Tristul resultat al iuțelei se și două își aruncă Cel din tăi pastă și Adoa, oh, adoa! Pentru Dzeu privirea congres va da cea din tăie probă, dacă am ajuns ori nu, la matoritate politică. Luați sama, ca nu cumva cei mai înflăcărați prietini ai causei bune, prin necumpăt, prin manifestarea de ură personală și prin nesuferirea opiniilor diferitore de ale să ne răpezim nația în vreo prăpastie. Nu opinia unuia sau altuia, sentată prin majoritate ponturile petițiunii nostre, și Așea re prea determina aceasta în toată Europa luminată, așea trebue să fie la noi. Mai vârtos rugăm pe junime, ca focul sfănt al peptului său să sufere a se stămpăra prin cumpătul bărbaților, în capetele cărora se unește teoria cu o esperiență bogată. Încăt pentru cvartire și măncare luarăm știre de la Blaj, că acolo se fac tote pregătirile cuvenite spre a pute primi pe toți confrații în comoditate pe căt se ofere împregiurările acelui oraș mic. Ar fi prea bine, ca nainte de pornire să avisăm din tote părțile numărul deputaților căți vor merge, pentru ca primitorii noștrii mărar cu 3 zile nainte să poată afla încătra suma totală a oaspeților. Să ne adresăm în scrisori france cătră Redacția Organului, sau cătră prefectul curții episcopești. Călătorie bună și întălnire frăiască tuturor. Uniune. În scaunele săsești circulează o proclamația nemțască tipărită, carea provoacă la uniune cu Ungaria supt con lmise și ie,ci judecata totului, va ave este