Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)

1852-09-17 / nr. 73

283 mape de învățători melți ce primesc mi cu ama pregătiri - destul de asudând profesorii în restimp de 2 ani, ca să poată forma din trânșii din toți învățători harnici. Toți asemenea nu esti nici de aici, precum nici cănd au eștt asemenea harnici ori din ce școală. Mulți vin la Arad fără nici un ajetoriu, de la nime în lume, neavând nici haine, nici cărți, nici hărgiă, și după ce ce arată la respectivii săi mai mari, deodată sep, ca săi comande undeva un serviciu pentru ca să poată trăi și a ămela la scoală. În așa tip de sportul acestora slabă nădejde! alții deloc părăsesc scoala din causa neputinței de a trăi aici, sau nesporingei în învățături. (Va urma.) Ugaria. Pesta, 20. Cent. În castrele dela Palota unde petrece Mai. Calma,, cum mai ziserăm e pe,presentată partea cea mai mare a Europei prin membrii de ai familiilor domnitoare, prin generali și alți o ofițeri mari, cum și prin diplomați și cavaleri. Toți ce intereseză a Bedmia vănoaște mai de aproape starea armatei austriace după noia ei organisățiune. Eri în 19.1u absoghiă, apoi masă mare acolo în lagăr, la care pe lăngă arhidecți casei domnitore mai fuseseră chiemat un număr respect av erit de alte persone mari. Croația. Pe lăngă pregătirile de toată clasa ce vedem că fac și Croații nu Slavonii (tot o semințiă ca și Săcuii cu Ungurii) pentru priimirea Mai. Sale a „Amperatului citim în partea ooficială a Gazetei de Agram, că flamura națională tricoloară a Croaților (vănăt alvroșu) este oprită prin poruncă bănescă din 14. Sept. a. c., din causă dD acea flamură nou ce întemeiează nici ne dreptul de stat, nici ne diplomatică, pentru care Mai. Ca nici că va priimi acest feliv de flamură ci ca semnul unirii tuteror provințiilor monarhiei serbește flamura negru-galbină, iar apoi Mai. Sa concede, ca în regatele Croația mi Slavonia să ce spoară flamurele paționale ovicinuite (cele vechi,) adică albă roșie în Croația mi vănătă-albă în Slavonia. Pentru edificiile publice împu,s cu acesta cu cele naționale, însă așea, Badea împărătească totdeauna să ocupe locul mai nalt. Viena. Este de cel mai mare interes a cunoaște cu cătărețelă Ce făcură subscripțiunile la noul împrumut de stat. TOT odată mi cu ue summe înfricoșate s'au subscris caseele cele mari ale bancherilor. Asta vassele cizmelor Rotsild au subserie 25 mil., casa B. Cina 8 min., Arnștain și Escheles 5 mil., Stamer 4 mil., Biderman 2 min., Baibershain 900,000. La banc ce subseriseră 25 min., dela Triest cas trimis 4,100,000, dela Praga 3 mil., dela Pesta 2 min. Din iernile de afară B. H. Goldsmidt din Francourt au subscrie & mil., Piscatori ma Paris 1 min. Mai drept din toate știrile căte ne vin despre acest împrumut aflarăm, cum că subscripțiunile Bop trece departe necre 100 mil., An căt ce arată neapărata trebuință de a le reduce, adecă, de a se cădea din fiecare semmă subscrisă căte un prisos. Noul îmarumut de stat a și început a îndrepta cursurile, mn bătaa 20. Sept. aurul era 23 %,, iar argintul între 15 mi 16 s. Bersele esropene încă dau pe față o deosebită încredere, cum că starea finanțială a Austriei este pe cea mai sigură cale și numai unele jurnale răuvoitore ce încercă a defăima austriace. Co adonat toate părțile, a înnegri operățiunile finanțiale - Marele Principe clronom de tron al Rusiei, cum se află și principele Aa Manevra cea mare lăngă Pesta. Mai. La Regina Prusiei, hidecesei Sofiei, din vătrănii faimoși ai diplomației) c. rarvase o călătoria npin Austria mi Bavaria ne la rudeniile sale. Generalul franțuzesc Letang înbă merce aa Pesta. Canțelariul Statului poceca gr. Neselrode snul ce rentorse din călătoria sa de la Roma și Neapol și se așteaptă la Viena. Terra românească și Moldavia. Iași, 4. Sept. Marți în 2. ale burgătorei, s'au descis sesia : a Divanului General, întrunită sub presidenția Ees. S. D. Logofătul din lăuntre N. Cantacuzin. La aceasta osadie, Prințul C. Ghica, cenperapis de stat au citit următorul ofis Domneca: Mai nainte de sosirea vremei îndeletnicirei anuale a Divanului, urmănd trebuință a ce oa ce o eostraordinară convocație a lui, spre a delibera asupra osebitelor obiecte de mare cuviință, se s'au ivit în intervalul de la contenirea seanțelor casei care chiamă cea mai de aprope niszsipe a Divanului. Noi am nus înainte președintelui acelui Divanului Logofăt Niculae Cantacuzin ca să facă chiemarelor Sale madblarilor Dinansași de a ce întruni în sesie astăzi la 1. Cear., mi dap în temeiul acestui ofic sesia Divanului este deschisă estraordinar, spre desăvârșirea lucrărilor ce i se vor înfățișa inca de o bancă comercială pa Țatra Moldaviei, așa după cum acest metitet e fântăna w razimel, înflorirea și avăntarea averii materiale a unei țerni, o vădise astăzi cercumspeptul imi nepregetătoriul Domnu ai Moldaviei și punerea în lucrare a înființării unei bance comerciale naționale în Iașii, a cărei base ce cuprind în afisul înălției Sale Domnului cătră statul administrativ eostraordinariu, care pentru marea ca însemnătate îl și publicăm aci, de dovadă, cum că înălția Ca și cu aceeaa instituțiune documentează pătrunzătoarea unui părinte adevărat priveghiare și stăruire pentru binele Terrei Sale. „Noi Grigorie Alecsandru Ghica BB. din mila lui Dumnezeu Domnu al Terrei Moldaviei. Între dorința Noastră de a înzestra țara cu una din instituțiile de căpetenie, care este un element de netăgăduită fericire și după o cu dinadinsul luare aminte asupra trebuinței se simte atăt industria îndeobște, căt și averile private, de a se înființa o bancă așezată pe bazile coprinse în alăturatul proiect, am socotit de neapărat fără de a se depărta și capitalurile străine, a se da însă acestei instituții caracterul de naționalitate ce este vaza folosinței și a propășirei sale. Prin somape mai 'nainte de toate, eere de trebuință a ne încredința pănă încăt ele ar putea contribui într'o a îndreptărei, — occasiunea misosirei de coroană împeratelui la Agram al Wirtembergei încă sora înn. Sab Ba ei și avoion număr foarte însemnat de pepoți din ...6).ĂS învățători și așa n'avem destui, căci esperiința ne a învățat, că învățătorii prin necunoșterea detorințelor sale învățătorești ar avut rea în curgere asupra poporului nostru. Antipatia Romănului cătră școală nisa o mare parte ne camareliei propășiri a învățătorilor cu pruncii școlari. Dap pneine, ne vrem noi mi care e tendința communităților, că îmbunătățesc simbriile învățătorilor? cu bună samă luminarea sa, și la aceasta al conduce nu va fi în stare învățătoriul, care numai a ceti, scrie și cănta știe, și a cărui inimă și spirit tocma așa are de lipsă, ca acela a învățăceilului seu, de paza luminei. Aici suntem siliți a ne găti discursul nostru, deși am ave încă multe a vorbi și despre învățăturile, care se propun în școlele populare, și care se par că întracolo țintă, a nu dezvăli, ci încăt ea cu putință a tămpi mintea pruncului. Dar pote pu altă occaziune! Barbu, Pănă'n căt și Evreii! Pentru ca să vedem pănt'n căt a străbătut spiritul național și dorința de reformă pănă și între evrei, spre rușinarea tuturor celor ce stau cu mănile în sân, vase și stănjănescu, ca se nu se inființiaze școli romăne misiuni mari, cerute de timpul presinte sau cel puțin le împedecă începutul spor, publicăm aci Cuvântul ținut în 28. August cu ocasiunea deschiderei școlei israeliților pământeni din București compus șiizică în ființa de față a DID. Efori,a corpului profesorale. D. M. Aga A. Platano și o mulțime alte persoane de D. prof. al acestei școale Naftali Popers: „Lăudat fie numele Domnului care ne a ertat a trăi până astăzi și a vedea această zi luminoasă plină de bucurie, această zi pe care am adăstat'o prea mult și în care s'au deschis porțile acestei clădiri înnaintea copiilor noștrii spre a'i priimi și a'i aduce pe calea științii și a virtuții. Lăudat să fii Doamne că ne-a iertat ca să vedem în această zi împlinindu-se speranța tuturor sufletelor pobile și dorința tuturor oamenilor de simțiri înnalte, adică toleranța religiilor. Fiindcă printre acest opu, frumoasa țarră Rumănească în care fanatismul inamic către religii streine nici o dată n'au isbutit, și care totdeauna au avut brațele deschise pentru toate națiile și toate religiile, au căștigat coroana to. religioase.i încă odată fie lăudat și binecuvăntat numele tău Doamne în acăsta mănă este inima regilor și a prinților, precum zice Sf. Scriptură, fiindcă tu ai inspirat în marea inimă a Prea-înălțatului nostru Domnu și Stăpănitor Barbu Dimitrie Știrbei milostivirea și pentru noi, că ne ai fericit a avea și noi parte în marea cea lucrare regeneratiică care acest înnalt tată al neamului său desvoltează din zi mai mult la admirația tutulor. Apoi cănd prin voința sa înnaltă s'au deschie scoalele publice organizate cu perfecțiune și liberalitate în care junele învață cunoștințele pu cultura inteligiții care împodobește existența umană tot d'odată îmbogățind'o și îndoind puterea ei fizică și morală; atunci, părintele nostru înalt""și a adus aminte mii de noi mi de ciomanii noștrii copii, părăsiți și lipsiți de orice educație, și iată că a poruncit și s'a făcut această clădire. (Va urma.)