Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)

1852-11-08 / nr. 87

­. vârșirea lui, mi ce i­l veacului nostre, ca știind imi să'l îmbunătățim să ori ce proiept cum Cap pate face acee ceaa semi dopim. —­­ . lovit Escelenția Ca D. B. Andreiu Șaghen gr. resăritean aa Ardealului, Escelenția Ca reședința episcopească de aici mi încă pa sa le primi diversele visității precum din parte așa și a mirenilor. Numai o denutățiune a țerani din preg­urul Temișorii, pa­san cu preoții sei, meta pană nopom­pea a fu represertată Ecsenengiei Sale, din­ causă bb area a trece peste bariere ne­nvingibile.­­ Cu­­rioșilor de a ști, ce barieri au fost acestea, le spunem, că curtenii (călugării) reședinței episcopale re­spinseră deputățiunea aceasta, cu cuvânt, pentru că Escelenția Ca n'ar mai primi ue nemine mai mult. Oare era adeacra cu voia Escelenției Sale? - Timișoara. 3. Noemvre 1852. Escelenția Ca Gubernătoriul civile și militare au înturnat încă de la sinodul din Carloviț.­­ Resulta­­nodului nu e încă ebnosest. Ce vorbește sigur, de­­arh­imandriții Mașirevici și Stoicovici de episcopi, unde însă vor fi nu se știe, că întrebarea aceasta ar fi legată cu alta, că adecă unii enicreni ar­ărea a fi translocați în episcopiile astăzi vacante.­­ Se vorbește mai de napte, că episcopii Ardealului și ai Dalmației n'ar fi luat parte reale la alegere, pentru că atriarcul sârbesc ap­ei cerăt, sa ambii acești episcopi se suppenă întru toate trebile episcopiilor sale și no­­deluei acestui. Episcopul Bucovinei nu venit la sinod. Dacă înaltul gubern ns ce va îndura a ne confirma episcopi romăni, zeloși pentru cultura romănilor și pe carii sei doră inima de starea presentă a scolelor și a clerului romăn resăritean, atunci remănem ebstăș sub capi sârbeșști paria Austriei în aceste doe puncte de viață s­au trăgănare, și aceasta spre dauna statului, dar mai vârtos sare ceea a tronului. Kri astfel romănii pop trebui a remăne de incresment altora! - Viena. 13. Noemvre, sava. Sale milele apinuine! cl­ronom Alecsandru din Resia din­preună cu Soția și Prințul din Hesen-Darmstat sosi­ndi­alaltă ori noptea mi descălecară în curtea împărătească. Mai. La împeratul îi așteptă noaptea în curtea Locomotivului.­­ Spre onapea pn­ oaspeți ce ținu­em­ înainte de prănz la glassă o paradă mape miairapr, la care escurse intreaga garnisoana din presnă cu alte trupe din giurul Vienei aduse. Mai. Ca împeratul ce arătă ne au 11 ore, alăturea În. Sale Împerătești D. M. P. Alecsandre, a În. Sale Principe de Wirtemberg și cel din Hesen- Darmstat, încungiurați de toți căți presinți arhiduci.­­ În. Sa Împerătească D. Arhiducesă Sofia își alăturea Îon. Sale Împ. Ma­­rei princese în caretă deschisă la paradă, tot așa și soția prinț. de Wittemberg. Mai. Sa Împeratul purta nețeaua cea mare vânătă rusască, și În. Ca D. Marele deschidere a unei școli reale complete cu 5 cursuri, fiind aceasta aplacidată de înaltul c. r. ministeriu al cultului și instrucțiunei, nem­os Voivodină și Bănat. Cronică străină­­ torilor întregi pe Umnițăți Doed­erile către palatul senatului era mult pline de oameni la 4. Noemv., căci totă lumea știa cumcă în astă­zi se vor începe desbaterile despre răstăsrățimnea Îm­­periului, pn zădar însă fu îmbulza la cape a intra în sala de ședințe, căci porțile Luisenburgului remaseră închise pentru public; jurnalelor ai ce opri a face area mai mică vorbă decepe cursul seanței păoă cu să vorbi mai întăiu Monitorul.. Pela 17 oră după amiazi regi se­­natorii erau adunați în sală. Marșalul Ieromu, președin­­tele senatului ,a). cu o cuvântare, în care demustră trebuința ce simte Țera de a ce stabili odată Prinț uniforma de general austriav­. La 12 ce fini mele- gubernul. Franța, zice, nemai ca Împeriu poate Bia mi a uni cope a » nersyvropi regularea agențile­isionarilor­ aceșttei regălări, lăvngiu s­au în afară, de cumva a în servițiul trei industriaș patriotic, ce cere­a apt non comerțiali cesiunea dela diregătorii, care pentru în afară nu trece peste termin de un an. Pentre concesiune ce cere o laună, sape pentru Viera ne termin de o lună face 1­ 8.. “pen­­tru țeri de coroană, după extindere, căte 4, 5 și &. nem­ps mai multe țeri 20 c­ ore drept acordată, numai și trebue 6­4. m. c. Un agent de comerț ca, nisi a­espedul maran și industriași ori fabri­­canți pot învețe trebi, propune biete de prețin, mustre ș. a. ce ducă protocol.­­­­ După M. un cerculariu al ministeriului de resbel ce dorește, la doctorii militari se'și petreacă timpul ser­­vițiului pe­ ocurați. Medicilor, sape sunt ce­iotre pi armată d. p. depă absolvirea studielor și sunt spre acest scop asem­­­eni, numai a păși în rangul de me­­- Franța. Pariu. Restăurățiunea Împe­­riului. În Noul precedinte al Gazetei atinserăm și noi alia de de asupra cuprinsul Mesagiului imi­ta proieptului de consultul senatului; cu aceasta le înfățișăm a citi­ în a face trebi 3. Noem ape­st atunci si f.­pegetători ce eartă m, pe cama dis superior (Oberarzt), dacă vor ț­ili. În urma pute­ri agent de comerțiu în geniul ns­e nemijlocit gânteci ce pin; în Verșețu solemn a fi re­ nsurați. n ---- pentru că ne era prea tărziu pănă să frun­­zărim în statistici ca Lassu, Feier ș. a.­­ Mai știu pi eu ce neam de om sănt, paremise că­ lu nemți, căci ei țin legea nem­­țească. Se pare că romănii încă nici pănă astăzi nu știu Bine, cum că șocății sănt sărbi curați, carii părăsiră legea răsări­­teană, se făcuseră romano-catolici, iar apoi prin legătura confesiunii se amestecară mai mult cu nemții și își corciră limba în­­fricoșat, tari precum sau corcito și bul­­garii cu cea grecească și romănii cu cea sărbească (în Bănat mai jos) și iar romănii cu cea greciască în orașele moldavo-romă­­nești, mi tot romănii uniți și neuniți cu cea ungureacă în Ungaria și în Sălagiu. O bamocură foarte urâtă autora asupra făptu­­relor lui Dzeu dăruite cu minte judecătore, ca să nu se mai cunoască ele din ce neam de om sănt; acelaș popor a fost o crimă tot­deauna mi va rămăndi crimă grea tot­deauna. Voința făcătoriului a tote fusese, ca fiecare popor și națiune genetică să'și aibă, să'și vor­­bescă și să'și cultive limba sa propriă. A vre să corcești, de­scălcii seu tolema de Confusiunea de limbi la unul și stirpești o limbă ori­care, este a revolta de a dreptul în contra voinței lui Dzeu, este a ți bate joc pe față de natură și de fap­­tele ei, Nici nu e sculă nimic, nici scopuri relegionarii nici politice. Am ajuns la Arad în cap de nopte, de unde ne au 4 oare dim. mănecarăm cu niște cai bătuți și obosiți, carii pănă la vecinul sat Tom­ia mi steteză. Neam luat nai să­­tești pănă la stațiune în carda dela Tompa. Car iute ca melcul, Eilwagen - M­eilmagen. + - --. - --. Literariu. Afară de Lecsiconul germano-romăn care se vinde cu 4 f. m. c. pe la librerii în Brașov și Sibiiu și dicționărașul de cuvinte tehnice cu 40 c­. m. c. se mai află însă și următoariele cărți eșite la lumină prin D. Auctorul Dr. T. Stamati: Abețedariu Franțezo-Românee. Manual de silavit a 2-a ediciune. Cărticică, de citit pentru începători. Istoriea Naturală Iașii 1841. Fizica elementară Iașii 1849. Vocabulariu German-Român, acum tot ti­­părit. Pepelea, partea I. Curs de Matematică după a lui Crie. Curs de Fizică, după Munce. Herrie poporană. Disionariu Românesc, lit. A. B. V, G.D și E­­Vocabulariu German-Român min. O întâmplare la anul nou, nuvelă din Cioce. Învingerea și viruința lui Ștefan cel mare. La Răsvoeni, dramă istorică originară. Descăpăținarea lui Grigorie Ghica la Beilic întămplată la 1773, dramă istorică ori­ . . Pol­­taru­, ginară. Epigramă, din Coțebuc. Nepotul răposat id. Cearta caspică id. Femeea din pădure sean Dochiea il. Răsipitoriul (Der Fegimmenuet) din Raimond. Iudita mi Olofern, nomedie. Ochire asupra comerțului de pe a L. N. Suțo. Moldovei, traducere RILE si­ 4 i Lisi i a

Next