Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-11-26 / nr. 92
M Întrodeierea măsurelor ari a fondurilor vieneze pn Apolena. naltul gebernement mia. și civ. după ce înbă în anul dece e avisase diregătoriere politice - sa se etăe strenuința în comerț cu măsurele și ponieneze ce ordinăținnea din 27. Opt. a. E. a demon. EA IA - ască singur pe mai ăsurele vieneze de J cobice mi e lungime. Noergețăutori el cad industriașșele na sapa din potrivă, ne lăngă confiscarea măsurelor sau punților neertați de această porrinezie, mai întăiu ce va pedepsi în Bani cu căte 5 pănă la 50 f. m. e.; în ora a doua ns pedeapsă îndoigă și arpeia oră ce va pedepsi cu perderea meseriei, ear “ei neputincioși a depune nedeauca pn bani cu apecr de 3 pănă 14 zise în Bacspiae dintăiu. Această ordinăție ne înaltă încă este un pașu pentru întroducerea uniformității în toate provințiele, ajutănd a se sprijini prin titlul unității imperiului. Dacă vom vorbi la adevăr, cu tote că o asemene uniformitate în măsure și nedepi aduce mai vârtos plasei comerciante o indespire foarte mare, eu totuși va da peste multe greutăți, npănă ce se va întroduce pe toată estinderea țerei, mai vârtos între poporul de joșu. Însemnn, gabern întimpină și această greutate cu aceea ușurare, căci se îndură a mijloci, ca atăt pela diregătoriele c. r. distriptuale căt și pe la magistrate, unde mai sestau aceste, să se poată vede mestre de măsurele întrodurânde, și să se afle gata inspecțiunea asupra obietului acestuia a timbra sau mapsa gratie măsurele pentre particulari, ne lăngă o mică desdămnare de cinece ar ce se fac RS aceera treabă. — Altă ușmurătate ce mai făcu din partea gubernului, că ce trămiseră ipi ce împărțiră mai multe exemplare dintr'un conspect, care cuprinde asemenarea și reducerea măsurelor și ponderilor ardelenești la cele vieneze. Cu toate aste aflăm cu scop a împărtășit următoarele desluciri, după care cititorii jernalului nostru, varii nu au avut a face cu reducerea adecraa măsuri, ce poată capacita nedei ce sunt în corelațiune cu dânșii, ferindui de pedeapsă cu aceasta. Pondurile (punții sau greutățile de măsurat cu cumpăna), care umbla și pănă acum în Ardeal, fiindcă se află deopotrivă cu cele vienezi, remăn nestrămutate, atăt în greutate căt șin împărțire, ado mașie ape o 100 punți; puntul 52 loți; lotul 4 drame (cucatepne). Măsurele găunoase de Viena, sau cubice, ce împărțăsc în măsure de aoluide, curgătorie, (an. Bia mal.) și în măsure pentru pascate, (grăunțe), aceaste trebue deosebite bine de cătră olaltă. Împărțirea măsurelor vieneze de fluide e ca și vea din Ardeal, ad. în buze, veadră, cupă, jumătate cupă, pătrarina și jumătate pătrariu (Pfift); dar cuprinsul măes pe nop acestora e mai mare decăt al celor din Ardeal. Unitatea de bază pentru fluide e cupa mica pe măsura vieneză e mai mare decăt cea de Ardeal cu 7, ad. 15 cupe vieneze fac 16 de Ardeal. Prin spina pe o fană vieneză face 11, apoie avent, și una ardeleană oase 1, vieneză. După măsura Ardealului cuprinde o pure (Fals) 40 de vedre, vadra căte de 8 cupe Butea vieneză însă cuprinde 10 vedre vieneze, bare e de căte 40 cupe vieneze, prin urmare ea cuprinde 17 din firticul ardelean, adi Butea de Ardeal cuprinde 320 cupe de Ardeal sau 300 cupe de Viena; iar butea de Biena cuprinde 426 cupe d'ale voastre sau 100 sane de Biena. Beadra (Urna) e cu forsa deosebită: O veadră vieneză face 5', vedre de Ardeal. (Barus nemai 5, după cum ce practica pănă acum cu greșală.) Butea (Fass) vieneză după cupe vieneze se împarte în 10 sone (vedre); arna în 40 cune; cupa pn 2 jumătăți; 1 jumătate pe 2 pătrare; 1 pătrariu în 2 patare cad jumătate pătrariu. Urna de bere (olărpină) e de 42, nene vieneze și doă spne d'aceste fab o bute de bere vieneză. Măusura pentre uncare e osebită de sea pentru oluide care în Ardeal era tot una, și are o împărțire lungă, cu totul deosebită. După aceasta, măsura vieneză cea mai mare, ad. mediu (chilă) (Wiener Math) are 50 metrete sau 20 cubuli (gălege ardele peștii); o metreză se'mparte în 4 pătrare; 1 pătrarie în 2 optare, 1 optariu în 2 cupșore ;1 cupșoară pu 2 jumătăți; jumătatea în 2 cepșore de nutrețiu, care se mparte în 2 pătară. Asemănănd măsura ardeleană de trepte, găleata, cu măsura austriacă, merpera sau ciubărul; 2 gălete ardelene fac 5 metrete (ciubare, Metzen) vienezi, ad. 1 metretă v. e = 7, găl. ard. sau 421, cope ardel. Măsura de lungime e cotul vienezii împărțit ca și cel din Ardeal. 4 coți de Viena fac 5 ardelenești, prin urmare Borșa de Viena e mai mare cu 7 de cot ardelenesc decăt acesta. Stănjinvul Ardelean e întocmat cu cela al Vienei. Ungaria. Depăștiri mai proaspete timpul umblă în Ungaria foarte favoritoriu și călduros pănă mi la comitatele mai nordice. Semănăturele de iarnă au prospect forte îmbucurătoriu. Cespre aceste dominează o scumpete californică, care, vedem, că pe unele locuri e mai neauzită. Așa citim în jurn. Teminopii, cum că în Becicherecu-Mare Voi lunos bostă 5 cr. ocupă de lapte 30 cr. puitul de sur 5 f., 0 păreche de pui 2 a. 30 cr. Ban. ș. a. În Pesta și Arad fiind prețurile limitate, scumpetea nu e așa mare. Măcar de s'ar limita și pe la noi, mai mult însă meseriașii decăt economii, carii cei dintăiu ne vor aduce o scumpete fabuloasă cu urcarea prețului manufănturelor sale peste îndoite. - Despre bande de hoți cultivați, tot ce mai citește prin jurnale, mai vârtos ne ținutul pustei. - Pesnisnes agronomică s-a adunat în 7 m ase l. tr. în sala museului național; adunarea însă s'a repmopri ne lăngă citirea statutelor preanalt sancționate și alegerea președintelui: Princ. Pavel Esterhazi, a vicepreședintelui; c. r. Camer. Uermeni, a comitetului și oficialilor. Modificățienile făcute de sus le a privit adunarea de bune și le a primit ce mulțămire. - știiiuiinințiului AMA APP PA spăiilie nose viiea AR SORGINTE anonem plincinsiuii cu imipiiiainevinre DEIREGRIFORESE RRR RPR PEPEGERE logmatientui .. allatura în unu modu scepticu diversele pareri. alle Posofioga celloru vechi, in tote partile filosofiei, ca sa puia in o lumina epatata mai chiara santgadistionite intre elle. . Acesta parte a lucrarilorului celloru filosofice e de cellu mai mare, integressp, pentru sa supplinesce, multe lacune in operile greciloru asupra acestei materie, si revarsa o lumina chiara preste multe idee intunecate, cu tote ca le considera mai multu din tantala de vedere allu seclului seu, de catu din alla vechiloru autori; si din, acesta causa trebue cititu cu mare attentione, si comparatii cu locurile counoscute, din originale. Allocutione e benedicerea unui stendardu nouu pentru que se dissa de Andghea Viviu, capellauu castrense militariloru din regimentulu de linia pedestru Nr. 46 D. Iellaeie nominatu, cu osensione a benedicerei unui Stendardu nouu, pentru coortea a 3.. in samrala de essercitiu la Vghiiin, in 18. Novembre 1852. Braviloru Militari ! Scopulu solemnitatei spogtea a 3. a regimentului nostru, estă e causă, quo, ne adunaramu, aici in samra lu de essereiliu in deplena pompa. Etină solemnitate'a dilei aquestea, sa aiba una semnatate mai mare, bene, volta, atatn Seghenitatea Să Domna rginstressa, quatu et Escellentiile Selle Domni, generali cu, presentiă Domneloru a ne insogonaghe esta solemnitate; fi aquesti bravia, Iui Marte, gpaghi atate corone de lapga secerara pre campurile de bellu, pentru quare fapte eroice consecrate pentru Tgonn, et pentru Patria le suntu pepturile condecorate cu metallurghetiosp. Diua aquestă, e ună di de mare semnatate pentru noi amatiloga teneri intru quare bene vaira et Escellentiă Sa Domunulu generale, de artileria baronulu Zellach, proprietariulu regimentului nostru în persona ane histingice pre noi. Quà in frontea essercilului so fluture un stendardu imperiale, esta e pna constetudine hesnia de la Cemanis inquo nono gemassa , quari în frontea essegsupiri de geshellu porta ano arbore teneru cu ramuri verdi, pre quare stă depicta icona lui Marte Dealui de bellu. Braviloru Militari: io sapta la voi, quă la nesse Ai bravi a lui Magie, io sațta la voi qua la anțegri rasei între rorși. Omului i dona Donmedeu gatlone, gatlone'a e ună fagticula celeste, quare e data omului de gubernatore, quare solu conduca pre saltea virtutei et dighertatei. Quandu tota omala ar auscultare de preceptele quelle sanitose a gationei, atunci na ar lire necessitate de essercituri în lume, atunci tota omulu si ar terminare opurile selle în pace et in leniste ne turburatu de nemine, ar inflorire sirtutea intre populi, filia aqueă celeste, que face pre tolu omu'lu fericitu in lume. Atunci nu se ar mai turburare equilibriu pacei intre populi neque ună data, ci armele le amu usuare, singuru in contră feteloru sălbatice, atunci pamentu'lu aquestu a intru uare domnesse alatu ochiu intre populi, fratii unei mamme a naturei, se ar preface întru unu Paradisu plenu de carităte fraterne. Der freudu quo pre rapsini ominis so alla quari se lucre conveniente rationes sanitosa, qui qucă mai mare parte a umanitatei nitandosi de chiamarea sa qucă sansta, ambraca pla natura brutale, et