Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-12-03 / nr. 94
36 Mumrut pe. aisi „zastru, fu favoritoriu; si amânosu, in sata cu l epgadini — desi pentru estindarea Somesiului sau lui Iuniu Fenu, Nadoa era — el totusi fost, destul, vinu avea pâna la ceș” LH.3. -. .... se - Dia a fostu ajuns la deplina cocere. — . AMAN §. - (papa din Nr. 7p.) Anandu a mare. - cuări de îndreptate sune însă princinele Dvostre, care întosmirăți forma alegerii Metropolitului, dela înțelesul așezământurilor bisericei nostre răsăritene, căt de periculoseră sent tendințele pravoslavonice cu neamul romăn, prin care cu o simplă înbrățoșare îl știe săți despoia de dreptul sau cea mai sfânt, de viața subleteasă, de vederea asminii, să poate cunoaște din următorele: — La congresul ținând pentru alegerea Metropoligului slavono-serbesc și romănesc!! din Carlovițiu, concura prin 75 de representanți 8 diețeze, adică: 5 Serve ( ale Carlovițiului, Parrațului, Bacicei, Buzii și a .. tote ce 839, 222 și trei romăne, a Verșețelui, Aradulei și Temimbrii ns 1,075,657 secrete pravoslavnice; din cei 75 representanți, ne cum neau „învățat esperința, rar ai putut afla 56 romvoi de Domne pradă Gasca e, căci cele 5 diereze ce pb+ aprope, singure dau doe părți din peieară cele române ar pea napte, mai mult cu 3, adică 28 de representanți. — Din aceștia încă unii sunt șerbi, aleși de peamba lor mestecat și romănii din numitele trei diereze, în proporțiune sa 1: 9; unii sunt preoți romăni și șerbi corii însă de regenlu sunt siliți a se ținea de pățiunea episcopului lor diețezan, cu urmare de cu serbă; voii sunt din statel militamie, varii An timpurile Mai vechi nu bani știau vătă deschilinire e îngră „tene gospodi” și „ție Domne“ eatăți sema: „ adecă, scobănind din numărul 28, șerbii și preoții noștrii atingători dela Buia episcopului diețezan, neremân abea 7 representanți mireni romăchi, vezi valcul potrivit! 900.000 romăni din 75 mădelari ai congresului să nu mai 7 representanți: anoi cl le fie baremi și acropa inima la lor; dap căt de lesne ce amăgesc omenii a vota după mulțime contra convingerii sale mai vârtos cănd au familii numeroase, băndi vu prenci cerșitori de stinendii și cănd !€ Bine „Bine a se vărâ suv aripile sosi patron pe tinte! Așa ce mai trebuesc și cești puțini romani a ei de într'un ostelie de congresu, unde nu potu pretinde, ce cerea în socogință și pagările acelui popor, care ce numesc a fi trimiși?. Dară au dreat ca fii răsăriteni a da voturi la alegeriva căpeteniei cane bisericești? Dacă a așa, de ce cedoră surisă condițiunea în faimoasele D voastre pririlgii, iubiților - frați! că numai din nățienea serbă să poate alege Megropolitul lapeno-serbesc mi românesc? Apoi să vă mai întrebăm încă una, un feliv de calese dogmaticești sau politicești eschieră dela acestu congresu pe Românii din de Dzeu vine scutitele episcopii răsăritene ale Ardealului și Bucovinei? Căci aceste enictonii să află în Monarhia Abstriacă, și cenr destul de pravoslavlice, depi ce lucru! Romănii din Banat și Ungaria merg la Carloniția săși aleagă Metropolit, iar Ardelenii ori Bucovinenii, frați de-o limbă și o relege ne dânșii era ne loc, ne având trișă de unde mi cum le vine ue sau arhiepieconismul Carlovițian, poate fi dânșii nu vor se privilegite? Oameni cu m'aț amesteca cu nea- Vrednici de a ei imișuri [voi mi de frații lor Bănățeni și Ungureni „Sau șerbi având răcoare de înmulțirea representanților romăni nu pop săi primească? Au dmeni, ei sunt tare temători de Dzeu, cap mai vâărtos de periclitarea naționălității lor; dela loialitatea romănilor vănățeni și songureni încă cap cere să puie mai însuple grije, ai săi lese a trăii în pace Serb cu Cepi, nici e frumoea ce vârâ, ca molile în scrinin străin și a rode flămănți aa privilegiele fraților săi de crucei, privirăm forma alegerii Metropolitului, văzăurăm cu ce cine să bătu serbismul în arhiepiscopia Carlovițului, cu mâănim tema mai departe, cv apeenertm sp. mările încopoiate cu acest act minunat și apoi vom înțelege cauza cauzelor de se arații postrii îngrădiră cu atătea privilegii scaunul Metropolitan. Luați bine seama fraților Romăni! Boiș cu rădir ț gestul sub sare de coace torrta șerbilor... „Pins prima mai labes“ „de aici să născu boala” Metropolia Caravițiulei poartă sceptrul gubernătoriu duhovnicesc preste tote episcopatele greco răsăritene din Monarhia Austriacă, dispune după placa ce diregătoriile bisericești mai nalte, ne înparte tsi Bpea fără responsabilitate; mălțimea călugărilor, poldiaconi, protodiaconi, singeli, protosingeli și prohimandriți numai de la dânsa au de a aștepta înaintarea lor la treptele visericești; mănăstirile, fondul național și clerical de casă administrează, ea frământă dogmele, tălmăcește vapoanele, aplică resolețiunile mai paste, după împregierări, ne tm cere folosul bisericei îmbrăcat cu idea savremblui, cin ne e serb sau nu prea cu de serb, acela nu e calificat, ne e vredoie de a primi darel duhului scănt din sântâna acasta plină de pravoslabie! Să nu vă mirați dară Fraților Romăni, dacă din națiunea Voetră de 900,000 suflete la om episcopate nici de căt sau puține individe găsiți pregătinduse verios treptele bisericești mai nalte, căci mai de acel romăn bore, fără de a să lăpăda de nățiunea sa, fără de a primi a doilea botezu în loc de „În numele Tatălui” vi „Slava Orții” întră sub flamura trepei călugărești! — Călători pe mare de mânia viscolelor, militariul de focul tunurilor ape mai puin a ce teme, de cât călugarul romăr de Metropolia Carlovițelor, o sută de oci a usi Aproc privesti la dânsul cu cea mai mare încordare, toată mișcarea i să împută de atentat, dens să miștă supunu că favricesză la planuri periculose; dacă vorbește cu fratele său, (romăna) face complot; dacă tace mi cu, ferește de el, îl nemesec farisele ascuns, adaugă apoi suferințele cele msate și grece ale prăjicelei tractat de mama maștere ambițiocă mi zgârcită, varea inima și tot vinele ei pastrează pentru oii cei alalți din elîngele său pustiuii.. Esemnplu pis avem, naintea ochilor, în trista sorte a celor doi bărbați, carii unicii din noatral romăn să aflu în ceata călugărească, sub părinteasua îngrijire a Sfințenii Sale patriarhului serviesc din Carlorițiu, amândoi de un nume nefericit pentru treanta călugării praboslavnice, ape numai ase limba comisa în contra faptei riraite si în armatoriul circulariu . Nr. 70, 1852. "Prea onoratilor Egati tegulii instinctul amogei catea tulu ce e foumos si placut. Aceesi santanatoga ne indemna mai departe si iubimu dulcea nostra Nactiune. Amore, catva aseisi vom 'areta prin agadisaghea ei d'in statul celu indeositț sa 'o stare mai inalta si Peghisita. Feghisirea apei natiunei sta d'in destoinarea intelespalelor facultati, si a binelui mateghiale, cu cota 6 mai destoltata in orecare natiune facultate intelespala si materiala, cu atata starai in 'nalta trepta a culturei si fericirei. Noi Comianii prin" fatalitatile cespgilor tracute, precum in start stiintifica, ast si materiala am g remas Inapoi, Cine va renasce in noi stagea sea apgita a strebunilor nostri? Venim noi preoti la intrebare „Melise cupa te ipsum“. Sa ni va fi popular Inminata, cand noi cari constituemu inteligintia romana, ase suntem de perasatori indiferenti, catu unii nici „Gazeta Transsilvaniei”, singurul organu patronate al teitimu, Tiatia si propasire o gheza, vali s prin ep laptele, materni, care v'au dat e siutintia si ciatia. Inaltiativa cupitele Fratilor a saghia sange ,vali nascul, densa. Joi nu avemu mult Dine materiale, mult nu putem jerfi, din ratina ce avemu dare si jerfimu malti, so Gta regia adunata dela multi va face, tesapta si alta ghig patimei noastre. „Premmerali, pe „Gazeta Transsilvaniei“ emrso ase mestgur curgătoriu, de un singur fie care, batem apoi la pilalta, co eta ase veti face destul camari Fratiilor Vostre. De vom pasatori „alunce Drasta mai face pe natiune, a seghiea de multu trecut [i stralucit, „presentul miserii, ciioghiu inserti. — Mai babiila seghiplui tempul intunecos au trecut, seninu zimbesce, peste formusa nostra literatura, si ne studiemu, daga a lucra pene e senviu, citind in limba romana. .. carti romane, si prenoomeganire cele publicate „ Aceste de veti face, atunce voiu crede ca SE inatia natiunala în Egatiile Vostge. Fara, acesta nu ne potemu pomi Comani, fara „numai sclavi limbelog 1”. Augusta 1852 ; al Egatiilor Voastre Frate din sange Vasilie Vancu m. r. adm, protopopu districtului Fernasiu.Asemene provocari sitimi ca a datu si Arehiepiscopul din Milano la Cleral seu, provocandu'l, sa fasia cu gubernul se se rotie loialș, si fasia se presa, se citeasca, se lucre, se lumine si se resfranga relacitele ei opiniuni. Durerea ca inteligintia nu iea mai nese cea mai mica parte la sustienerea ogigandui logi - pesi sp sigiegi, nesi antenuli) toa veli asee care Nătura ne au inde o natiune din si vo iegfiti pentru deco ceti citi in si gaine, lipituri de aici. — Datam Spinusiu Fie va mila si noi ne- Jurnalul seia. (Încheiere din Nr. tr.) II pin urmare. Luând în pribire că legiuirea cea mai folositoare atuntea numai cere fără de aplicat cănd grebuința ei nu se pede înpiedecată de deprinderi învechite; că singurul scop al legiuirei de față au fost e, ce sau făgăduit cărmuirea înplitind lucrare de obștească folosință, iar că