Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-05-28 / nr. 42
Nr. 42. Greta - Brasiovu; 31. Maiu tai cuibaniei. Gazeta ese de ciue ori adeca: Mercurea si Sambata. Eutea odată pe septemână, adesa; Sambata. Pretiul loru este pe unu annu 10 f. m. e., pe diumatate annu 5 f.; ear pentru terri straine 7 f, pe unu sem, si pe annul intregu 14 f. m. c. Se prenumera la cote postele impregaterei, cum si la toti cunoscutii nostri DD. correspondenti. Pentru serie „retus” se ceru 4 cr.m.c. Monarchia austriacă. Officiose pa Inssiinitate. s. r. de dreptate prin inaltulă emisii a aflatu cu care a transpune postul Nr. 10298/927 1852. 2 Ministeriului Nr. 3462 sectiunea îndesatogeasca a sommiesinnei essaminelor teoretice de stati din Sibiiu, care prin rechiamarea presedintelui ală commisiunei, Umlauf, deveni vacante, c. r-lui consiliariu Massimiliani Figer de Chshtrogni, de teaga care se afa in functiune sa pro spratoge generale provisorii de presedinte ală tribunalului criminale, si pe r. consiliariu de la tesaurariatură transsilvană si commembru ali commissiunei introducâtore de judecâtorie Alessandru de Donath, apoi pe s. r. consiliariu de teara dela c. r. commissiune superiore de indecâtorii dloane Ca gabetă ai destina de commembrii slane pentru essaminile de statui, Sibiiu, 22, Mei 1852. Dela s. la numita sommisa. c. de din 14. Martin presedinte de la pene acum g. gubernementiă civile și militare din Transsilvania. Ageanaltele patente îmragatessi din 27. Maiu 1852. Promisiunele împeratesei făcute prin prean, ratenta din 31. Dec. 1851. se înfiintță și se aducă intru deplinire una câte una. Manunchiul 36 al „Foiei legilor imperiali“ (care ese în Viena in mai multe limbe) cuprinde latenta imregatessa, prin care dela 3. Sertemvrea, s nainte in tote provintiele manageriei austriace impreună cu Ungaria si Transsitvania, afara numai de „Frontiera militare“ (din Vanati, din Slavonia si Croatia) se introduce condica criminale austriaca cu tote adaosele ei, cum si cu unu regulamintit “pentru presă sau tiraghii, Insă pentru rresa esi patentă inadinsii totu din 27. Maiu. Preste pucinii acester gean. patente se vom vedea pu Misate si romanesse spre deplina informare si odihnire a connationalilori nostrii, carii se bucură si se mângâie atâti de multi sandti vedu că legile se publică si se respiră si in limba nostra. Rene atunci noi tomii arrunca numai o cântatura usiora preste acestă legiuire de o imrograntia neprecalculaveră, a oi romi presei, care ea gasi insufla nu da si unimicii esi gasitila toti unu interest atatti de mare, pe câtii abia se pote spune prin cuvinte. In Nr. 39 al Gazetei avind accasiune a discurge despre noasa organisatiune îndesatogeassa din Ardeal, lipsitarii a descoperi si temeiurile din care doriami si introducerea condicei toti austghiase, atatii acelei civili catii si acelei criminali. — Prin susă atinsa patentă îmtregateasca vedemii ca deosamdata, adica dela 1. Sept. a. s. innainte se întroduce numai condica criminale, iar infiinttarea condicei civili se va mai amâna putinii. Condica criminale austriacă se află compusă, sanctionată din regulamentul odata dusa in celelalte provintie tosma de la a. 1803. Desi acestă carte de logi e lucrată cu mare intiefertiune si tactu, totusi capului trebui mai cigiosii privitóre si nesce adaose su supleminte acele supleminte se vârsară intru una, se intretiesură adică tote sondica, pentru ca se se scie pe viitoriă, cu numai o singura carte de legi criminali domnesse in tote provintiele monarchiei austriace. S'ai mai intretespti si alti Ș$i de legi, pe carii ii cerea neaparatii nduele prefa'**i sociali, cum si immatugea mijlocelor de comunicatiune. Asia aes. p. 85 cuprinde pedepsele la saghe spatii se sada aceia, carii facil stricatiune drumurilor de ieri si telegrafelor, statului 6. 278 decretă ca întâritaturele asupra nationalitatilori , confessiunilor religiose, corporătiunilor i se privesce ca umu pecatii seu prevaricatiune în contra linistei publice. §. 65 in care crima turburarii de linistea publică nu era definit accuzată, se schimbă si rediga cu asspgatetia si rghesisiune juridică. 6. Din aceste puține essemtnle încă se pote spnoasse, cu sata grijă si susotintia sai intreprinsă noața revisiune si rentregire a sondisei criminali, carea acum rote deservi pe unu lungu siru de ani fara a mai suferi alte modificatiuni. Legile pedepsitore in privintia presei inca se intrupară la condica criminale. Darasendisa sensoga prevenitivă fa delaturată, au remasa firesce, ca escesele si sgimele sagiesari sommitte prin tipari, se fie judecate si pedepsite ca ori care alte crime după ce sau sommisii, incă era causă îndestulată pentru care pedepsele ce sară dicta asupra presei, se fie defipte în o alta lepgiuire destinsa. Crima este totii crima, ori sa sommisii ca prin sondetii, ori prin graiu, ori cu mâna, ori cu arma. Atâta numai ca unele nelegiuri ce sarii committerghin presa vor fi fi pedepsite mai aspru desatu altele commise numai prin zgaip. Asia de est. Catemarea onoaghei cuiva in lege se defini asspgatii, după aceea se decretă ca cea facută prin tiraghii se pedepseste cu aresti si pene la unii anii, iar cea commisa in altă modă numai pene la 6 luni. Patenta îmregat, suna tare anume despre rghesa, decreta intre altele ca: Ori ce hhartia tiraghita se roate numele tipografului si al editorului, cum si alu locului unde se tiraghi, jurnalele au se parte si numele redactorului ori redactorilori. Din ori ce numeri ali jurnaleloru trebue se se depună la politia locale câte uni essemilagiti cellu putinu cu o oaga mai nainte de impartirea lui. Somogragirea gazetelori din casă în casă este oprită. Pentru orice scriere periodica (gazetă, jurnali, dacă 6se pe dis cu celi putini odată in luna) trebue se se lega concessiune deosebită, carea se da numai dela suprema politia. Orice redactori trebue se fie locuitorii acolo, unde este jurnalul, in vrestă celii mai puținii de 24 ani, sudită austriacă, omurgosorsitii, cu purtare neputata. Sazetele politice dasa vară esi mai de multi ca de ciâe ori pe sertemana, trebue se depună saptine de 10 mii f. m. c. în cetati mai mari ca de 60 mii locuitori, 7000 f. m. s. in cele mai mari de 30 mii loc., si in toate celelalte locuri 5000 f.m. s.; iar dacă gazeta aici esi numai odată seai de doe ori pe sertemîna, va depune saptipne numai pe jumetate. Eoile scap jurnalele nepolitice nu prin saptipne, ci trebue numai sesi câstige cautiune. Numai daca uni jurnalu nepolitică aici cadea intr'o cercetare judecatogessa, ar fi si datorii a depune si cautiune. Criminele in care totii cadea jurnalele sunt: in contra tronului, a formei de ghetimi monarchică, a unitatii si intregitătii statului austriaci, a principiului monagenisti, a relegei, a inodalitatii publice, a linistei publice si preste totii a temeliilor, sosietatii omenesci. După doe admonitiani facute inscrisii, eubernatorul provintiei pote opri unii vignați pe 3 luni, care oprirea totale tote urma numai dela politia si Viena. — se mai priimiască la casuri criminali reprevediute, să si întreîn cursul, timispun în FOILETONUL. Cuvăntarea Principelui Primate, ținută Iuniu 1852 pe malul Dunării, cu limba „Maiestate ”. Eminenției r. apostolică! Doamne! Sale pn carea a 5. în maghiară salută venirea Maiestății Sale apostolice în capitala Ungariei. Astăzi se revarsă în pepturile noastre celle mai dulci simțiminte de nețermurită bucurie, pe cănd cu toți credincioșii suppuși ai Ungariei, văzănd că ni se împlinesc celle mai căldurose desiderii, celle mai învănărate dorințe și speranțele cele îndrăsnețe, ne simțim fericiți a vede în mijlocul nostru pe sacrata persoană a Maiestății Tale, a o bineventa salutăndu o, mi a ne forma totă An giurul Domingoriului nostru. a minutul ne scriea despre appropiarea Maiestății Tale în terra noastră ca fulgerul sbură prin zimbințile cămpuri ale terrei acesteia se umpleau pepturile noastre de simțiminte de bucurie, de mulțumită, de omagiu mi amore, ba acelleași eară ce eirumpă afară; și acum în primul momentu aa pregrațioasei visitări părintești a Mai. Tale se revarsă affară, și giur în pregiur sună și resună înnălțimea munților patriei noastre de elle Bine ai venitu Maiestate c. r. apostolină în mijlocul subdiților Tăi din Ungaria, cari atătu de ferbinte doresc fericitoarea mi de pace adducătoarea aceasta sumute bineventat fii din partea eilor dintre celle 40 de millione suppupii, cari aflară de domnirea prenaltei case austriace nu cugetă aiurea, și căror fără de aceasta le lipsește viața! Bineventat se fie pregrațioce Domne primul pasu fericitoriu nel ai făcut pe terrenul terrei acesteia, care și '- au căștigat eroicele brațe ale străbunilor Tăi cei încununați cu gloriă, în contra viscolelor resplătitoare, mai mult decăt o dată 's au appărat mi in fine pe care victoriosele arme ale Maiestății Tale 'l au scos din mijlocul mistuitorielor acestor eleminte, cari 'l turba în timpi de currănd trecuți, l amenin o perzare totale și 'l au conservat pe dânsul! Bineventat se fii de repetite ori, zicem, Mai. c. r. apostolică în fericitoriul cercu al credințioșilor, omagianților Preanălției Tale fii, cari se află răniți de simțiul grației și al mulțămirii!” „A tot potintele se comite pe pașii Maiestății Tale cu părintească purtare de grijă și potintea sa appărare, ca cu prestația cea îmbucurătoariă și revărsătoariă de liniște fericităndu cu atătu mai multe ținuturi ale terrei acesteia, ce vezi prenălția Ta cu ochiii cei plini de grațiă cea mai sinceră aderință, credință de suppus și miasca millionelor amoare, cu care se poartă națiunea aceasta cătră gloriosul urmașu al săntului Stefanu, primului nostru rege, al împărătorului și regelui de imortale memoriă Franciscu erezitoriul de inaltelor vârtuți nepotu, cătră sacratissima persoană a Maiestății Tale; ca Preanălția Ta se poți fi martore oculate al credinciosului și delicatului simțimănt cu care locuitorii patriei acesteia în unanimitate acum și tot una vreme îți urează. Ca Maiestatea Sa c. r. apostolică încununat de groră, mărire și for Pră grațioase