Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-11-22 / nr. 91
. .. + _ G za-a---r- - - Brasiovu, 22. Noemvre ANN. S) „Nu. Bi : 2 i? 3 . Ă ib [i : Fliazeta ese de doe ori adeca: Mercurea si sambata, Foiea odată pe serteman,, adesa Sambata- Pretiul loru este pe unu annu 10 f. m. c., pe diumatate anna 5 f.; ear pentru terri straine 7 f. pe unu sem. si pe annul intregu 14 f. m. c. Se prenumera la tote postele imregatesei, cum si la toti . «2 N - cunoscutii nostri DD. correspondenti. Pentru serie „„petitu se ceru 4 cf. m. e. 1017 J e S.F. Aa Da 0: 1 a3 -- zec- PRG T prinde : Seliste tiiogis ționagenia apsughiasa. evbeci j . i - Albo-lulianu. tpgmatoaghiele localitati (Abrudufalva) cu side V. cu se, administra formatu In se si vitiage. . . : Bordolo S. M.C. Subcercul Zlatnei oficiul Dintre cele 4. Sagna; din novu, presedinte al marei au formate Rosia. 1852, subscrsu: CAROLU PRINCIPE Pentru Inaltia Sa Domnul gubernatore civile si militare b) Sprongeni Abrudului, formata din]. ale subcercului Platnei : 1. Abrudu; 2 Abrudusatu apertin intiele: Vanisina, Ciuruleasa, Cristea, Mesia, atmintiele: Cerbu, Iscita, statatoriu din celelalte localitati, devene aspma subcercului se stationeaza in 9 sub de catra respectivul oficiu de cercu si ne si Spnani. 3 Buciumu dinpreuna cu dinpreuna repartitu la oficiul regentui Albei-Iuliei. cercuri se vor mediati din statul regional al acestuia: Sabesiu, Sibiiu Nr. L., Mediasiu Nr. I., Cohalmu, Brasiovu, Vistgiti'a si Abrudu, IV. Dupa precesa consultare al Imreg. directiuni finantiarie alta schimbare intru impartirea, judecatoreasca Datu, Sibii. 20. Noembgie si cu conttelegerea cu Domnul preg. lospMantiani, Siasa, Poieni, de nova 5. a tierei preture, cercurile parte 3 prin Zlatna subcercuri, pomatoagiele si cu Domnul s. gheragtitimea si Imragtigea politica a Districtului Sibiiu si a Sf. Scaunul Orestiei de mai nainte, imragtita asuma ca subcercu :— in districtul Albei-Luliei, tot asta si subcerceul Gribova ce rene asama era alaturatu cercului Blasiului, se repartiescu la oficiu cercuale s.p. a) Subcercul Topanfalva, dora desighennaghea localitatei Mogosu dinrgeana „cu aresuirintiele Vradessi, Giogiesti (Sgogeiu) Mislisiani si, Mamaligani, mai insole localitatile Ronogi si Cemete, care se repartiescu la subcercul Aiudului, carn parte. localitati se ap schimbatu, in privintia judiciaria si sant ghiuptionaghia, se iindrumeaza la pgmatoghiele cercuri judecatoresci si contributionarie. “dupa urmatoriul sensresta tabelariu, foga a se face prin aceasta vero| „Consepectul tabelariu. Dupa aratarea Igoii, regimu in Bucovina eu dat, 16.i. e. in fosa . Cercul Subcercul. Cercul Iitatea confiniaria Novosilitza a eruptu ciuma viteloru. Ce se aduce “ala 22 judiciare si la sonostistia publica. “Sibiiu, 27. Noemvre 1952. : le IOFEV. îi etatea Sibiiu. „IL. „Cercurile de rene asumra politice Bistritia si Reginul se voru 3|Sibiiu Nr. intr'uni intgana segep politicu cu scaunul in Visigitia, saghe segip sp prinde agmatotielte spb cercuri politice. a) Bistritia. b) Lechintia. s) Reginul. * 1(Jublinn. 6 Lisnadia. 2) Sibiiu. Cetatea Bistritia se va administra, ca pri segen de sine in estinderea sa, de magistratul seu cu subordinare nemeditosita la oficiu distr,. d'asolo, care dela 1. Ian. 1853, in. losp de disig, Ceteagalai! va lua: numire : Districtul Visigitiei, dela saritatea districtului. Despre]: localitatile gheragiite reia singuraticele cercuri si subcercuri ale di strietatai Sibiiu si ale Bistrittei va esi in scuunu o sresiisatianetiparita. IV. Cercul de nou formatu, cu scaunul oficiului în Abrudu ep- Ajsaga - - remane: Linsp mare, Sigisoga, si subcercurile politice, si finantiaria, a tierei, anoga de SCHWARZENBERG. - WR o N sone-Ur l CFOTINGOVINUĂ.U. Sisegone. (Urmare.) Cicerone socotea de lucru essential in filosofia cercetarea si stabilirea principielor adeverate despre detogiele si drepturile omenesci. „Doace lucruri in filosofia sunt de cea mai mare imrograntia, indesata despre adeveru si scorpul supremu alin tendenti eloga omenesti.” De off. 1. 2. Si din aseastia causa preferi in gesreetdu practica alte sfole cari nu deghima ci construiaunu edificiu moral. Mai multu inpa contenta in partea aseasta invetiatura Stoica care da virtutii o valore absoluta. Cu dinsa un o mare parte din sistema lui Platone si a lui Aristotele. „Aceasta intetiatura e sommana stoiciloru, academiciloru si regitatetii toga. — Dar noi vomu urma acumu in acesta cercetare mai alles su pre Stoici. De of. 1. 2. Despre Dzeitate. Materia despre essistentia si proprietatile Dzeitatii p attinse Cicerone numai pre scurtu in cercetarile academice, si din causa, acestă ii spnsesga unu tractatu propriu, de natura de drum, în saghe face pre unu Epicureu si pre unu Stoicu sa-si desvolteze ideele loru despre Dzeu si provedentia, si pre unu Academicu sa-i refuteze pre amendoi. Scopulu, lui era: 10 sa arreze ca ralionea inca nu pututu in respectulu acestă sa ajunga la o convingere fgma si nemiscata prin ver-ce cercetare, fiendu ca dintre ideele celle atatu de diverse despre Dzeu si despre reportulu lui catra lume, cari domnescu inversati, si neinvetsati, nu se afla nici una însoatga care să mintea se sgietatoaghia nar pute sa se dispute cu triunfu, si fiendu ca Sar pute ca nici una dintre assegtionite contrarie sa nu fia adeverata, insa e preste pubulia ca mai multe decâtu una singura sa fa adeverate. „Nu e nici unu lucru despre care sa disscordeze atata nu numai invetiatii ci si neinvetiatii, si de paga-se parerile loru sunt astă de diverse si de contrarie rate sa nu la nici una adeverata, insa nu se pote ca mai multe de câtu una sa fa adegegate.” De nat. D. I. 2. Chiaru prin aseasta se dessearta minte segretatoaghia sa iea de nou la desbatere unu obiectu care e atatu de importante pentru umanitate si de la a carui realitate derinda întentiunile si lucrarile religiose, si in fine, chiaru tota moralitatea. „Dresa acea discordantia nu se va disindesa, voru fi constginsi oamenii sa remaia in cea mai mare ratecire si in nespunosfintia lucrurilorucelloru mai insemnate. Si precumu cellelalte virtuti nu potu consiste in oirorghisia prefaspta, astă nici pietatea, care deja se va redică din lume, atunci trebue cu dinsa sa se redice si sanstitatea si ghelifienea, ci ghedisandu-se acestea nu toate sa urmeze altu ceva decata cea mai mare revolutione si incurcatura în vizita. Si un sciu, deca se va redică rietatea catra D zeitate, nu se va redica si creditulu si legatura societatii omenesci, si virtutea cea mai inalta dintre tote virtutile, sibebatea. De nat. D. I. 2. Academiculu oppune argumente nu ca sa derime convingerile religióse alle mintii commune cellei sanetâse, ci numai ca sa refuteze probele mintii speculative, de a intemeia credintta pre argumente. „Spune-mi ca sa intellegu ce simti tu. Caci de la tene