Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)

1853-07-01 / nr. 52

201 apostolice, la stejeriulu din pădurice numitu­ eteferiulu­pe­­ratului.­­ Într'o corespondință din șii i se apromitu lui „S. B.” împărtășiri prea însempnate. — LUSTRIAL. Viena, 5. Iuliu. Maiestatea Ca Împeritulu dede astăzi audienții în timpu de mai multe ore, și tetiționarii fuferă din toate plasele în numeru mare. Viena. Din Vida de seră a „„Lazerei de Bien scoteau aceste: „În urma știriloru venite din Petropole s'a datu po­­runcă ca să trecă trupele rusești pn spate, și ce crede că intrarea se va face între 5. și 7. ale lui Iuliu 6. p.onu numeru mape (cumu ce zivea ka la doue divisiuni,­­ după știr Ce ter­ne; private numerulu rușiloru intrați pn Ppate ce suie dela 160.000­- 200.000). Într'unu manifestu dată în Curtea lui Petru la 14. Iuniu cr. v. Împeratulu făcu cunoscută supușiloru­sei acestă hotărâre învredințindu' că dânsulu nici acumu­ln­are a găndu să deschidă resboiu, ci că Mai. I. prin ocupățiunea srateloru voiește numai să aibă în mănă o chezășiă, care să garanteze Împeriului rusescu restavilirea drepturiloru sale. La care se mai adaogă că Rusia nu îmblă după cuceriri și mare trebuință de ele, și se dechlară Împeratulu a fi gata a opri mișcarea trupeloru îndată ce Porta se va obliga a păzi privilegiile be­­sericei ortodoxse cu conștiință. Pentru curiositate scotemu aci căte ceva din Comentarulu cu care „Timesulu” însoțește această notiță. „După părerea postră, zice „Gimesu”, Rusia n'a căștigatu nimica. Cu multu înainte de a treze vr unu soldatu Prutulu, flotele puteriloru apusene se voru fi aflăndu la gura Dardaneleloru. Decă intra­­ruși! 1) prințulu tutoruiele, ajutantu pen, minieră, de resboiu; 2 conte Neselrode, canțelariu de săratu și ministru de esterne; 3) con Perovechi, cons. intimu­mi LD alu casei împer; 4) conte Orlof, șefu min. de polițiă; 5) C. Adlerberg, pen. ajut.­ii ș. dip. posteloru; 6) C. Clainmichel, p. aj, ț. dir. de drum, canale și editii­e; 7) de Broc, min. de finanțe; 8) Chitrov. controloru împerialu; 9) con Chiseleff, p. ajut., ministru de­­șiniel­ru împ. 10) și m­eteriulu culturei poporale - e vacantu, ajutoriu e Narof cons. de statu; 11) Panin, cons. intinu și șșir de dreptate; 12) Bibicoff, m. ajut. și ministru de în­ 13) prințipele Menck­off, admiralu și diriginte alu­mi­­mii de marină. e­­7. N „Presa” scrie: „Afară de gen. Danenbept a întratu și gen. Tutereu în Moldavia. Totu din Iași i se dă de securu, cum că Omer-Pașa­ i începe ami, mișca armata dela Șumla că­­tră Valahia­” Prinațulu împerătesiu “Wiener Zeitung ne împăr­­tășește o știre din Rusia cu dară 28, Iuriu cumcă D. brown, solulu străordinariu și ministru pleniputinte alu staturiloru unite din Nord-Amelia, mi a dară chiaru Înperatului Nicolae înscrisulu, cumcă e . din Petropole. — în cuom. Șiumega în Untaria, spre a se stărpi beția între țăreni sa datu mandatu aentenoriloru comunali, ca să pună stavilă la acesta rău. Detu mandatu pie mi p'aici. * T. 27.” scrie că mulți ofițeri piemontezi vreau ce pri­­mească servițiu în armata Portei. Colonelulu Pinell a și pornitu, tămplese, noi vomu vede că dreptulu va triumfa, are o însem­­nătate despre care nimene nu se mai poate amăgi. - trugeloru rusești nu e faptă de resbelu, ci e să fiă numai la care spre a'și masca căte unele din mesurile unu mijlocu spre a constrânge se Poartă la supunere, apoi acestu limbagiu e numai o imitățiune a mijloaceloru, alerga și Napoleonu, sare cele mai neertavere. Căndu la 1808 armiile lui intrară în Spania, acesta n'a fostu pici decumu o faptă de resboiu, cumu zicea dânsulu­­ ci numai o ocupățiune amicală a Terei. După aceasta și mașină ar pute franțozii să meargă la brusela seu­ra Turinu, și atunci tote legile nedependinței teritoriale ar fi suspinse. „Ames în casulu presinte Rusia n'are în naprei nici măcaru celu mai comunu din proteste. Întrarea rușiloru în aoate ape de scopu a constrânge pe să primescă orecare condițiuni, pe care ea le a lepă­­datu de repetite ori, și care nu suntu împăcarere cu suverani­­tatea Ilopiei. Dar operățiunile de resboiu ce ce obicinuescu și ele n'aă altu ocopu, fără numai să constrângă pe unu Statu a face ceea ce elu almintrelea ar denega. Vine treba la resboiu, decă acestu Statu e în stare a se împrotmvi și a respinge putința cu putință. Însă simpla cercare a dicta unei Țeri streine condițiuni cu armele pn mănă e după toate principiile dreptului de Statu o faptă de resboiu. Acumu toate spănsură dela attituda Portei și dela riscari eventualități de prin Marea neagră. Atinge interesele noastre și a­tu N națiuniloru co­­merciante totu ce privește la plutirea Dunăre, și căndu rușii ar întreprinde ceva spre a închide acestă arternă în­­semnătore a negoțului seu a împedeca libera esportățiune a grăneloru din Șate, atunci curăndu întrebațiunea ar căpăta unu înteresu generalu. Esperința ne a învățatu că aceste Poate și Țerile 'nve­­cinate, care trimitu cu corăbiile grăne din alte porturi turcești, NOTĂ să țină concurință cu verce națiune agricolă. De mărtiniri fiscalice fiindu liberate ele n'au trebuință decătu de pate și de libertatea negoțului spre a face propășiri în avere și cul­­tură. Sub aceste condițiuni (ad. avăndu pace și libertate de negoțu) ele potu deveni grănarele Europei, și, decă Anglia se va măguli cu speranța că Anglia ar fi indiveriată în acestă întrebățiune mare, atunci ei trebue să i fi trecutu din vedere că noi și pănă acumu tragemu provisiune marină, care nu este supusă nici decumu la acea vamă mare prin care tarifa rusescă împedecă desvoltarea negoțului rusescu. Penerab­ulu Maierhover însoțitu de căpitanulu Stefanovic sosi în 30 la Semlinu, de unde porni la Beligradu, de aici se va duce la cracuevațu aa Voda (?) Kniuanin.­­ Se scrie, că se va duce și în­­ pentru ca se­ și iee în cunoștință starea fortărețeloru. Consululu c. r. austriacu din Beli­­gradu a primitu 6 puști elegante cu însărcinare dela Mai. La c.r. apostolică, ca să le dee prințului Caragheortevic, ce se află­­ Topola. * Înperatulu Nicolae a dară unu MANIFESTU cătră na­­țiunea muscălescă în causa orientală, în care zice, că nain­­tașii săi a juratu ca se apere credința ortodocsă, și că, decă Turcia nu ce va apleca la pretensiunile făcute, atunci­­ „în­­ „Cronica straina. 1 urșia. Constantinopole. În N. trecutu s'a șub­eau ultimatisimulu curții Rusiei adresatu jutre Poartă, știmu că acela nu s'a primit î­­n privința acesta „Ziurnalulu de Con­­stantinopole, organu alu gubernului turcescu, cuprinde următorele: din sape noi reproducemu numai pasajulu în care se întrevede plecarea Ilopreă de a privi de casusu beli trecerea Vuuilaru preste frontiere. Ce știe, zice numitulu zuralu, că Nota Dlui conte­­ Nesselrode pi puse gubernului împerătescu (turtescu) numai unu terminu de 8 zile pentru darea­­. Fiindcă acestu zi știe 5 lire după anuic se duse la h­a­și după o îmre­­vorbire de o oră Reșid Pașa îi îmbună respunsulu Portei, care în vorbele cele mai cumpătate pacinice și seriose esprimă ponderoasele temeiuri din puntulu dreptului, vazăi și a indepen­­dinței suverane ce nu îngădue pe Divanu, ca să împlinescă cerințele curții din Pegropole repetite în Nota contelui „de, Necceapode și, cum ni se spune, în acestu respunsu s'ar cu­­prinde dechiărățiunea poștii cumcă ateptata trecere preste pra­­nițe din partea trupeloru rusești, aa, casu căndu Tăpuia va­ remănea pe lăngă negățiunea sa de mai nainte, Porta sa­rpesăi să o . ca o dechiărățiune de resboiu un­­tirile venite în Parisu din Petropole cuprindu că în­­peratulu Nicolae, după ce a auzitu că i s'a lepădatu și ultima­­ti simulu­mi că Porta a dexiapară, că ocurățiunea Principateloru­ o va privi ca o deb­iărățiune de resboiu, s'ar fi esprimatu într'unu tonu foarte aprinsu în contra ambasadoriloru Franței și ai­ Angliei. Se vorbește că M. S. împeratulu ar fi zisu cu ace­­stă ocasiune că dănsulu Ba merge înainte întămplese ce se va Mai încolo ce zice că Înperatulu în uniformă întămpla, plină încungiuratu de stabulu seu generalu s'a dusu la beserica ai Isacu. În peplu purta crucea cea mare grecescă, Map semnu alu demnității sale de capu supremu alu vesericei gre­­cești.­­ Aceste vădescu o hotărâre tare și seriosă a Împe­­ratului.­­ Eră despre ambasadorulu rusescu din Anglia se vorbește că ap­oi căpătatu dela gubernulu seu rretrucțiune ca să numai aibă convorbirile obicinuite cu lordulu Aberdeen și ne uiitoriu să se mărginescă numai la relățiunile oficioase cu unulți dintre secretarii statului, Împăratulu Rusiei, se plănge că pur­­tarea lordului Aberdeen stă în lunileciu cu dechiărățiunile lui cele private. FRANPA. Sa zisu că „Monitorulu”, ziurnalulu a alu gubernului franțuzescu nu și a datu părerea asupra notei circulare întru care cabinetulu din Petropole își demustră politica sa față cu Turcia, dar de altă parte acestu ziurnalu oficiosu nu fără ostentățiune înșiră acumu în fruntea părțiii sale celei neoficiose unu articulu scosu din „Morning Post” (ziurnalu anglicu), care cumu e știutu stă sub influința cabinetului fran­­țuzescu; pasargulu „aptive ce que pourra nous verrons le bon vredințindune în totu puternica mănă a lui Dzeu, zice în mani- drout r ghetaloig!” ce va să zică: fită și ilese ue ce ba în­­festu, vomu păși în luptă spre aperarea credinței ortodocse”.­­ (În Np. viitoriu 'lu vomu publica.) * În noile germ, cerculează următoarea listă de miniștrii Acestu articulu sună: „Despre atituda Rusiei în Anraia !

Next