Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-09-19 / nr. 75
3 Ari 75. 1Crasiori, sșete ese pe che si, adeca: Pegeșea si Riiea data pe septemana, adeea; Mercuri Prater Sambata. 29. Septembrie 21558. Pentru tieri straine intregu, 14 1 s. imperatesei, espondiati, cum si Pentru 7 1. e. Se pe unu prenumerasem, la toti cunoscutii mostri serie „fetita” se ceru pe la 4 si tite DD. annalu poste correr, m. fă lu abțe crânvă. Monarchia austriaca. TRANSSILV ANIA. Blasiu, 25. Sept. M. Sa D. Eppu., dupa re'ntorcerea dela sealde, a emisu urmatoriulu Cerculariu cu Nr. 851: „Intru interminaghea lipseloru de Arese davie romanessi, dupa ce editiunea abesedaghiului Sibianu in 10,000 esemvlaghie nu a fostu de ajunsu, bine a voitu Ministeriulu Cultului si al invetiaturei publice a lasa se se tiparesca in Viena alte 20,000 esemplaria dein care al parte se va imparti gratis la pruncii cei seraci. Deci intru urmarea Ordinatiunei scaleiană, inaltu Ministeghin de rug. nr. 6541/756 si a inaltului S. p. Guberniu de 23. Aug. nr. 19175/1995, avemu a ve inseientia, spunea pana la aprobarea si tiparirea unui Abecedariu dieseanu, care speramu sa nu va intaghia. Abcedariu lu Vienesui e prescrisu a supleni defeetulu altui abecedariu de noi aprobatu in tote stolele gr. Catolice ale Diesesei nostgice, cu esclusiunea altoru abecedaghie de alta confesiune au,de privati facute. Aresedatiele prescrise se afla de vendiare la tote librariele asiediate de inalt, S. p. Guberniu, aici in Blasiu, in Sibiiu, in Clusiu, in Brasiovu, în Legisora etc. Mii in colo se face cunoscutu, eumea patru luni de religiuneasc, anume Petru Anea, Ioan Basiliu, Basiliu Dumbrava si Ludovicu Grauru, carii mai nainte invetiase în zgeragandia dela Naseudu, si apoi cu sresele statului fura trimisi la Viena la înstitutulu de preparandi pentru Maiestri de scola, numită In Sang Ana, acum absolvendu cursulu asestora invetiaturi s'au intorsu in patria spre a fi aplecati la vre o scola mai deliante normale in provincia. Deci Fratia, Tu vei ingrigi, ca de cumva în tractulu Fratiei tale se ar intentia vre o scala mai bine dotata, se recomendau pre vre unulu dein acestia spre astediarea la aceea, ca si tenerii se apsi riegda tempulu in desiertu, si egasi publiculu se insera asi trage folosulu dein ostenele asestori lepegi si deiu spesele facute de Statu. În urma se face cunoscutu, spunea inagma Decretului ministerialu de 22. Jul. a e. nr. 5794 sia In. S. C. Guberniu de 7. Aug. p. e. nr. 17983/1837 sau opritu urmatoriele carti unguresci ale lui Mich. Staneviea: Magyarok tugtenete, Resten (8%, - Magyar nyelvtăn, îb. 1848, “— si/Altalânos fold leirâs kiiliinâsen magyarorszâg leirása , ib. 1849, care s'au opritu dein tote stolele publice si private. Deci Fratia ta vei priveghia, ea tinde sar fi aflandu in schole aceste carti, numai de catu sele opresci. Blasiu, 3/17 Sept. (Subscrierea.)“* Teneghimea scolastica atatu gimuasiale eata si normale s'a adunatu dupa pusulu terminu forte nomegosa, incatu în elasile mai mici inteagimnasiale abia i cuprindu incaperile. Aseminea in a ȘI clase normale ur lru a trecutu pan'acuma preste 100, si dupa cum se Ji voru mai veni inca. De unde se vede ca natiunea nostra sar fi trezitu si desteptatu, facie cu cerintia tempului, pentru a si adepa fii sei cu seivitie, ce singure numai voru se o scota din noroiulu intunerecului, si alu superstitiuniloru, de care nici un poporu necultu nu este scutitu. Numai pucinatatea instituteloru literari e forte multu o imredesa; de altmintere ea jertfesce catu pote. Scumpetea in acestu o gasiela micu, si sera cu totu cresce, causa ei se adscrie secetei celei mari — produse prin aretarea comnetului trecutu, dupa cum se crede carea a fostu mai mare si mai ardiatoria ca pe aicea, si a uscatu acestu tienutu de totu. — Economii nu potu semina de tomna de locu, si aceasta mai tare ne sperie. Bucatele se cara din piatra mai alesu satga munti cu deadinsulu. La Teologia s'au primitu cativa si ca estegni, avendu costulu in Seminariu, din causa ca incaperile Seminariului sunt pre strenite de a primi mai multi ca la 50 de teneri. De pecata ea nu se vota mani asesta Înstitutu, dupa planulu si cointia predecesorului Eppu, pecatu ca nu sa pututu face santa acea vointta si trupu sasi dora acum am fi scapatu de multimea Moralistiloru, si a Idiotiloru ce se mai primescu pana astazi, adeseori cu prejudeciulu si innapoierea teologiloru seminaristi ce astadi speramu ca nu se va mai rgastisa. Olmustiu, 24. Sept. Dupa ce Maiestatea sa Imregatata a intratu in 15. Sept. la 6 ore aici in infrumsetiata capitala a Moraviei suptu cele mai entusiastice urari de bucurie si in timpine ale intregei populatiuni, în 16 si urmatórele dile a fostu de facio la essercitarea corpului I alu regimentului de asalt Wüttemberg, a brigadei Generaliului Lainingenn, mai in urma a intregului corpu, caveleria si infanteria, se intarnă in 19 la 1 ora trea medin la Viena pentru da vede ca gona Ungariei cu insemnelele. De acolo era se intorse in miiloculu nostru. Scopulu concentrarei insemnate de armata aici este mai la lumina cu venirea inspidientelui armatei confederative germane. Adica 12 Maiestatea sa s. g. apostolica in uniforma prusiana in fruntea inaltiloru archiduci, unei generalitati insemnate si decorate partea cea mai mare cu feliuri de ordine urmata si de alti oficeri straini, primi pe inaltia sa principele Fridrich Wilhelm de Prusia, inaltala insricicute alu armatei confederative germane care era inbracata in uniforma regimentului seu austriacu de infanteria si pe inatti'a sa principele Friderich Wilhelm, fiului inspicientelui insotiti de o suita insemnata de ofiseghi g. prusieni. Cu o primire amicale ii conduse in apartamentele gatite pentru inaltatu oaste în ressedintia Dlui Conte Staragi. De acolo se intorse Maiestatea sa in uniforma bavaresa la curtea tronului si primi pe inaltulu duce Maximilianu de Bavaria, fiitoriulu socru alu maiestatei sale, cu care pe la 2 aghe dupa medinale intimpinatu de tote autoritatile militare si civile se rentorse intre vivate la sogtelala menitu pentru naltia sa, unde dupe o archiduciloru si DD lasă inaltulu osre se defile compania de cndre inaintea sa. La 3 page se tiena la Mai. La unu dine la care fura invitati inaltii osteti, generalitatea, oficerii straini. Dupadine M. Sa iu uniforma de colonelu de artileria se duse in lagaru, unde fu primitu si semnele cele mai entusiastice si achiamatiuni de adeghiniia din partea armatei. —- Mane sera va sosi aici si Mai. La Imieratulu Husiei. Cu principele de Prusia a venitu si principele de Hohenzollern- Sigmaringen. - Nortea sosi si ducele de Parma si Luca Carola IM. de esterne Conte Bucl-Schauenstein inca. soseste astazi aici si contele Neselrodu asemene precum si solulu rusescu din Berlinu si mai multi din ministrii nostrii. Aceste personalitati dau o mare insemnatate castreloruolmatiane, si in crestiona ce o face Principele de Prusia, ca inspidiente alu trupeloru federative germane, nu pote fi fara ssorp. - Comitiva Mai. Sale si servitiulu intregu casta din 420 persone, intre care su 1t adjutanti, 6 oficiri de ordonantia, 7 oficianti de Can celaria, 15 oficianti de curte, cinci servitori camerali, 257 Lachei, 10 gatitori, tăbucatari, 8 sonieraghi, 13 servitori de masa, 6 maistrii de celariu, pretoriani gendarmi, & oficiri si 63 gardisti. Despre starea sanetatii trupelorn se scrie ca ea e imbucuratâre, si ca pentru bolnavi se redicara de nou 4 casi si alte 6 spitale nope, cara cele vechi se reparara in catu se afla locu de 5000 paturi. — Astadi catva sera la 6re sosi aici si prea pravoslavnicului Imperatu alu Rusiei Nicolae, si Majiestatea Sa s. r. prostolisa Imperatulu nostru Frănsiruen Iosif |. iessi inainte pene la Prezau spre intimrinage. In suita Imp. Nicolae se afla si pr. Paschevici. — | - D. Ministeș | -