Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-10-10 / nr. 81
Ya îi Pe 8 Be Șișpuiorariu, Gazeta ese pe doie sri, adeea: Mercurea si Sambata. Pâiea odata re pertemana, adeca: Mercuriu . Pretiueru este pe unu amnu 10 1. m. s.; pe diumetate anu 5 1. in launtru Monarehiei. si Foaiea etc. Pretiulu pe 3 luni din urma e a 4 Ș . 21. 30eg. m. e. Pentru tierile dinafare . S ș «i Ee Si fiindca se afla essemplare intregi dela inceputulu anului deajunsu, se potu primi pe anulu intregu cu fier, . . - -. - e unu Semestru cu i zi ș d 045 30:30 sara pentru tieri din afara cu pretinsu ssipta. Prenumeratiunea se pote face pe la 00. nostrii DD. sogestondinti, precumu si prin s. r. oficie postale cu scrisori fansate. Onogatii DD., carii au remasi in restantia cu trimiterea pretiului pe Semestrele trecute si celu curgatoriu, sunt poftiti ultima data, ca se nu mai amane asi implini datoria, ceea ce isista sustienerea pe viitoriu. Editogmamn. Optobre 1853. 3 . Pentru fieri straine 7 1. pe unu sem. pe si anula imtregu 14 f. m. e. Se prenumera la uie poste imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD. sottesrondinti. Reptra “serie „petit“ se ceru 4 cr. m. Monarchia austriaca. Din Subcercul Branicea 11. Optobre 1853 s. v. Cand Gazeta natiunala mai din tote partile patriei ne aduce sciri imbucuratore despre redicarea scolelor comunale, eu din ragtem cu sfasietore durere sum silit a anuncia apunerea scolelor comunale inca in orele nascerei sale, din causa numai ca fatulu au adusu cu sine a pune curma acelora in manile unui parinte vitregu, comunele acestui Subcercu incorporate innainte de 1818 mai tote sau tienut de Dominius baronescu Josika, si lacuitorii lor” sunt inbranciti de biciul sgadei iobagii mai tare decatu in orcare alta parte a patriei. Provedintia insa care nu perde pe asupritu nici pe unu minutu din vederea sa, au trimisu acelora omeni maltratati de injuriile timpului, unu subcomisariu dreptu medicu ranelor loru. Acest subcomisariu - cu numele Andreu Apneg - cu tote ca nu e de natiunea romana, au doveditu totusu prin fapta ca sortea subordinatilor sei au aflat adeverata compatimire în cultivatai anima. Asesta barbatu liberu de ura natiunala ca unu prudiute nu au vediutu mijlocu mai secur spre sublevarea sortei cadiutiloru decatu redicarea scoleloru comunale, a caror infiintiare fara a fi fostu rugatu de verun romanu si o au propusu cu tarie in suffletulu seu anca la inceputulu anulu 1850 la tote ocasiunile, si in tote calatoriile intreprinse prin comune acestu pieptu nu au lipsitu alu gesomenda romaniloru cari na cercudau cu deplina incredere, ca pe unu parente. Romanii din natura loru plecati a primi sfaturile celora despre a caroru iubire suntu convinsi, hotarira nerevocabila redicarea scolelor comunale, si defipsera singuru din voia lor ea fixu anualu 100 fl. c. m. si de totu pruncul care va cadea in etate dela 8 pana la 14 ani 11. s. m. dreptu plata Dascalului. Cu onore prementionatulu D. comissariu inse, considerand atatu starea loru cea misega, satu si o remuneratiune proportionata cu ostenelele fiindiloru Invetietori, contrase numerul scolelor la 12, intrupandu due si trei comune invecinate pentru redicarea unei ssote, care plana- dupa ce comunele parte au redicatu scole, parte au inchiriatu si curettu sasi private, numai ca se nu ghemana una in deretrul celeialte - slu trimisa la Professura de Praeparandia in Oglatu se ghinda Individi destoinici spre acestu scopu, de unde in scurtu se ghetgimise unu sensfesta sprghindie togip atata numele, catu si care din selea 11 statiuni provisionate cu leafa si au ales fiacare tineru, durere insa ea in locu de a veni sa'si ocupe statiunile pe terminulu praefiptu — dilele prime ale lunei lui Martie a s. se trimise numai contra dte chiara „tiubile loru: unul sau hotarit a studia Theologia, altul au oeprata statiune de Diurnistu, alu treilea doresc o statiune vacanta in patria sa, alui 4, au venitu, au pasitu la contractu cu comuna, si dupa acea au trimisu vorba ca nu se invoesce nevasta a veni in locuri asia departate. Destul ca din 12 in praesentu ne aflam cu 2 Invetietori, loanu Bunea in Branic ca, si Vasiliu Andreu in Booz. Nu cade in sfera mea a disputa a cui datoria ar fi sa ingghitusea ca comunele sa fie provediute cu invetietori destoinici, nu potu a nu observa Insa, ca acestoru tineri carii au studiatu cu spesele statului inainte de ave primi la ori ce alt servitiu ar fi prea cu scopu ali se impune de datoria barem 3 ani a servi in calitate de invetietoriu si inca acolo unde vor fi expusi din partea mai mariloru sei imediati. Am disti la inserata ca sum silitu a vesti perirea scoleloru, care abia se nascu, care rotitura a sortii pe scurtu se pote esprima in urmato gheles Prememoratul D. comissariu dupa ce fu silitu a gusta unele neplaceri, si au retrasu pasii inceputi, si continuarea lucrului firesce deveni pe mana Protopopului respectivu, a carui datoria era si mai nainte a fi fost actorul celu din teiu in scena, insa oh scoli nasepte in planeta nepartinitore!! Domnului Protopopu, alu carui nume astadata ilu refacu, precum mama informatu din isoare de credintie sau causat sange ren acea, sase comissariulu au intreprinsu redicarea scoleloru si chiamarea invatietoriloru fara Dniului, adeveratu ca acelu barbatu se fie supusu atata slobatiune in barbatii nostri cei priceputi era mai pesusu de catu se iulu fi provocatu la conlucrare, inse neintimplanduse fu destula causa de a se incuiba ura in inima Dsale tosma in contra scoleloru si a dascaliloru. Din acasta causa necum se ingrigesca pentru suplinirea celorulalti invetietori, dar nici pentru cesti doi, carii si au perdut vera pe aici, nu au voita a interse nici o atentiune, man slobodit in totu anul unu cerculariu catra preoti si catra poporu ca sei indemne asi da pruncii la ssola, cu unu cuvintu nimica, asa catu din 150 prunci, care se afla pentru fiecare scola son si ghi si, abia au frecventatu 10—7 si acestia inca neregulatu, cu carii se timi essamenul de vera fara a se fi praesentatu Dinarii, ca se faca indemnurile, care la astfel iu ocasiuni printu radacini atatu in parinti, catu si in fii. Dupa examenele de vara din ordinatiunea Episcopului se retrimisera invetietorii iaresti la statiunile loru, inca din luna lui Augustu se presentara Protopopului si ilu rugăra sa le stee in adjutoriu, ca se vina pruncii la ssola, Inse ce le respinse? Acum nu pote sili pe omeni, fiindca cursulu scolasticu prescrisu de legi se incepe in Septembre; in Septembre nu toate pana in Optobre, in Optobre nimicu, si dascali perdu timpulu fara a ave baremu unu invetiecelu la ssola, pe unulu din trinsii, precum se vorbesce larn fi si dusu intr'o calatorie pana la Sabiniu, pre ca si erbu? Au nu sint perite aceste scole! socotu ca Dnul Protopopule si voiesce totala morte, ca apoi sa le reinvie pe numele Dsale tardiu. Adjutei Ddeu totusi, insa astfeliu de lupte pentru cadre egoistica ne invatia trecutulu a fi avuta mai totu de una essi tulu celu mai tristu. Un romanu. Brasiovu, 22. Optobre n. Eri, in dina defipta pentru adunanti'a anuala a membreloru Cerminnei Femeiloru Romane ets., se tienu in capela din cetate la 9 oghe cultulu divina pentru fericita starea a tușgoga binefacatoriloru Reuniunei, pentru eterna fericire a celoru repousati martiri ai tronului si ai natiunei in revolutiunea trecuta, si pentru reposatele membre ale Reuniunei, renoinduli se aducerea aminte pentru siertfele ce leau facutu pentru institutulu acesta. Dupa cultulu divinu se tiem adunantia, ca si de alta data, conforma cu cuprinsulu statuteloru. Din raportulu Comitetului Reuniunei se vede ca colectele incurse in fondu pe anulu acesta, pene in 2. Optobre, suntu 3548 f. 22 cr. m. c.; eara sar stalșit per casa dela inceputu in obligatiuni si bani 11,496 f. 38% cr. m. e. Intre carii se afla 615 sfanti si 545 galbini in natura, 1taiegu de 5 si | galbenu de 20 franci. S'au ajutatu orfeline cu 63 fio. 3% cr. Interesele pe anulu tr. facu 499 f. 24 cr. m. s. Mai pe largu in partea a II. a Brosturei Reuniunei,