Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-09-18 / nr. 75
299. evreești 14. Bară romănești? nici una? știmu bine că s'au tipăritu căteva. uitării? - Austria dela 1842 pănă în 1853 cheltuiao făcutulu și cumpăratulu drumuriloru de feru 203 milioane f. m. c. Ci prețulu tuturoru drumuriloru socotitu după venitulu loru ce poate acumu socoti la 300 milioane fri. m. c. Nu se poate, noi Cumu s'au pututuor e da Tiega romanesca si Moldavia. De lângă Pretu, 2. Septembre v. 1854. (Urmare.) Aceasta fu ne scurtu trista sorte a principateloru CăB domnia fanarioțiloru, greci ș'a consăngeniloru acestora, c nu contenimi nu cu mai indulii chiaru nici §5 Domnii Nu! pentrucă acei greci se'nmulțiseră, ce progățiseră,seră la rangurile cele mai'neste și se'ntăriseră Domnii din Fanaru. - Schimbările dela anulu 18289 oulară servițele statului funcțiunile publice în mările loru. -Influința rusescă, ce crescu peste mesură în principate dela acelu anu încoce, mi favori mii întări încă și mai multu cu scopu de ai ave de spioni în orientu, și la înpregiurări favorăbile de a subjuga principatele și orientulu, ai avea chiaru mi de instrumente conlucrătore, revoltătore și conbătătore, dupăcumu ni se sfetiră toate aceste în anii 1853 și 54. Ba influința rusescă merse și mai departe, că mijloci în secretu ca frățele guvernului se devină numai și numai în mănile greciloru; ca Domnulu, deși romănu pămănteanu, se domnescă numai pre forma; cănci adeveratulu Domnitoriu era consululu rusescu, care ședea în trăsura statului și de acolo comănda surugiiloru greci cumu și'ncotrou semăne cau, făcăndu semne Domnului pămănteanu, ca se ștee numai în'apoia trăsurii și se privescă aplaudăndui comăndulu și încuviințăndu lucrările surugiiloru. Această influință inferată țintitoare la dărănănarea și la cotropirea noastră demoraliză chiaru și unu numeru mare de patrioți atrăgăndui în partea Rusiei prin amăgiri, căi va înainta în funcțiuni publice, le va așecura drepturile și privilegiele asupra țăraniloru, a țiganiloru și alte asemene numai să se desbrace de interesele fericirii patriei, ș ale națiunei, pe scurtu de simțemintele naționale și de amereu de patrie. Prin această întreprindere ni se mai înmulțiră rusofilii ori rusolatrii în țeră cu slăbirea tuturoru patrioțiloru binesimțitori. Acumu începură grecii în unire cu acești pol rusomani a ne înpila țera, a ne jefui averile, ș'a procura în secretu realisarea planului inferatu spre a pe subjuga naționalitatea și patria în favorea și'a interesulu Rusiei, care plana în anii acești din urmă să și puse în lucrare, nlu videmu, videmu în ființă. Dela invasiunea rușiloru în prințipatele danubiane noi remaserămu totu de greci mi de rusofili guvernați seu mai dreptu vorbindu în pilați acumu cu totulu, pentru că acumu interesulu Rusiei aduce cu sine, ca să se delătureze de la gubernu totu, ce saru mai pute zice că e romănu și despre care saru putea presupune că simpatizează cu patria ori cu națiunea, și așa noi remaserămu sub jugulu proditoriloru de greci și de rusofili asupriți, nedreptățiți și jefuiți de aceștia, de volontirii loru și de armata rusească în dulte patria nostră!!! Ba ce e încă și mai durerosu pentru poi, că acumu chiaru și după retragera rușiloru rămănemu totu sub arbitriulu, acestui guvernu greco-rusescu lăsatu de principele Goreacoff și de președintele Budberg sub grea responsabilitate a țerii!!! Ye pote dară a ne liniști inimile, a ne întări speranța și credința cătră patrie, cătră națiune mi cătră viitoriulu ei precumu mi cătră Europa cea civilisată? Bată ue: Noi credemu mi sperămu, că cabinetele înalteloru puteri europene fe ce determinară a apăra intregitatea Tspusei în Opiență chiaru mi cu armele amănă sacrificăndu pe altariulu dreptății înteresulu civilisățimei și a progresului umanității săngele și viața supușiloru loru, și mai deaprope înaltulu cabinetu alu Austriei, căruia se'ncredință prin unanimă consensiune a puteriloru dreptulu potestății esecutive pe lăngă comunulu dreptu alu protectoratului asupra atestoru principate, crede muzica și sperămu că nu va trece cu nepăsarea dureroasele noastre în pilări și amărătele suferințe causate și cauzănde încă de cătră aceste instrumente periculoase, de cătră acești spioni rusești, ești ómeni jurați spre a neduși lumina și progresulu patriei ci din contră credemu și sperămu tare, că luăndu acelu cabinetu în dreptă considerățiune trista noastră sorte ce se manifestează în trecutulu și a presentulu patriei, pa face a ce delătura dela guvernulu țerii și dela subordinatele deregătorii unii omeni lipsiți de totu respeptulu cătră binele patriei și cătră raportulu în care întrarămu cătră protegerea Austriei și a Europii, și va depărta pe jurații săi inimici, omenii acei fătari, miloculu loru '45 va suplini cu patrioți capabili, înțelepți, sinceri, și simpatisători cu Austria și dreptu simțitori, cu carii în consensiune, și cu a căroru ajutoriu se poată procura regularea, organizățiunea, și'nflorirea patriei spre comună mulțumirea și fericirea locuitoriloru ei în interesulu chiaru și a puteriloru protectoare. (Va urma.) Iașii, 5. Septembre v. 1854. Retragerea rușiloru din Principatulu acesta unora le caută bucurie, altora întristare, pentru că pe unde ajunseră ei roliră țeara de vite cornute, de cai, de gorii, de găște, de găini și alte parte furate și parte stoarse cu sila. - Carăle loru erau încărcate de asemine prade, ba văzură cu chiaru și pe caii loru, porci vii legați, asemine găște, găini și alte. I se ridică oșului părulu ne capu ascultăndu numai la tănguirile poporului pentru prătățiunile suferite. Aici în capitală ce e dreptu lăsară oricirii mulțime de bani acumu cu retragerea, suntu neguțători, carii văndură într'o săptămănă marfă de 30 mii galbini; însă pe lăngă acesta însemnată vănzare suferiră ei și pagube nu puținu însemnătorie, pentrucă unii cumpărau și alții luau, - alții earăși plătiră numai 2 părți din marfa luată remăindu ca a 3-a parte se orespundă în următoarea zi, căndu voru mai cumpăra, și apoi noaptea ce duseră, d.e. Generalulu volontiriloru Salos dela negoțiantulu Miculi și alți delarații. Unu precare paisipă rusu ce învoi cu unu droșcariu jidanu de aici, ca să 'lu ducă cu trăsura de doi cai pănă la Sculenii de preste Prutu, jidanulu trimise pe servulu seu cu trăsura, pe drumu dar servulu se află omorâtu și oficirulu cu carulu se duse sănătosu peste Prutu. Stăpănulu trăsurii află a doaa zi ne servulu seu mortu, mi ce duse la Gorciacoff, dela care priimi oreșcare ordine în acestu obieptu, cu care apoi trecu peste Prutu în urma trăsurei cu ovicirulu. Dela unu argintariu luă unu ovidiru niște linguri de argintu, dela altulu niște inele de auru, mi alte, ue nici că ce mai potu enumera acumu. Aice se păzește acumu ordinea legală și securanța internă parte de cătră militarii regulați, ce se reîntoarseră de prin vii și de prin păduri, parte de cătră țăranii vănători, carii se chiemară de pre la munte. Principele Gorciacof? reîntoarse armele și caii miliției moldovene, luăndu cu sine numai cele 6 tunuri dăruite țării de turci, ca unele, ce - cu mu zicu Domnialoru - suntu turcești, și nu moldovenești. (?) Se mai milostivi numitulu Principe a promite și ași da parola în urma mai multoru rugăminți, că va elibera, și va reîntorce ne căpitanulu Filipescu îndată de va trece Prutulu, vomu vedea, căci pănă atunci nu o credemu. — Veninulu celu vărsară ofițiarii și comandanții ruși pe la locantă și pe la case private în contra și asupra Austriei și p contra Maiestății Sele Imperetoriului acestei, alătu e de amaru mi grețosu încătu nu ce poate descrie. Unii blestemați îndrezniră a ataca pe sudiții acestei case Domnitoare cu vorbe vătămătoare, pentru că ținu în case portretulu Maiestății Selem. Franț Iosiv, mi scuipară ne portretu! Mărșavii! Episcopulu Suțu dela Romănia și alți greco-ruși fugiră pănă aice, spre a trece în Rusia, însă înțelegăndu de amnestia dată de Omer Pașa și totu odată că turcii n'aru veni aice ci numai Austriacii se determinară a remănea pe locu. Asemine făcură și alți mulți greco-rusomani de ai noștrii carii își scoseseră pașaportele și ce preparaseră de fugă. Mulți dintre aceștia, carii figurară ori făcură pe spionulu, se zice, că aru fi anticipatu leafa dela ruși pe unu anu și că aru ai remasu pentru a refera peste Prutu mi prin ziurnalele cele cumpărate despre cele pe ce voru efeptui aice mi prin preguru. De spionii rușiloru nu va scăpa, mai vârtos Austria, dar nici Europa cu una cu doar. Escderea din țeră a cătorva espatriați din Romănia nu pre plăcu romăniloru noștrii de abia, cu toate că n'au nici în clina nici în mănecă cu ei; și după cumu vedemu acea veste începu a produce oareșcare răceală, oareșcare ne'ncredere în inimile mai multora, nu de altă, și numai pentru nesusținerea principului preste totu, pentru că romănii noștri se'ntreabă ei înșiși, oare ne pote ei aceasta, că rusolatrii și toți grego-rusomani, ce turburau și revoltau mai ieri alaltaieri principatele și Bulgaria ba și Serbia în contra turciloru, astăzi priimescu amnestie generală, căndu din contră romănii, carii și la 48 și in timpulu presentu au simpatizatu și simpatizează cu Aus“Vă