Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-10-20 / nr. 84
N DIN NOTA RĂSPUNZETOARE A PRUSIEI. Acestă epoiă noi a Prusiei ne portă datulu din 1% Cut a. c. și este adresată tip solulu prusianu din Viena cu sărupare de-a o împărtăți cabinetului austriacu. simpurele acacia noie ce rele punturi: Cabinetulu prusianu cu camu supără, pentru WE NOTA Mă striacă din 30. Sept. s'a publicatu prin gazetele Vienei atătu de iute, în cătu ministrulu Mantastelu abia apucase a o șterne Regelui său cu căteva oare mai nainte de a o vedu Gazete. După acesta cabinetulu Prusiei zice, că decă Austriei îi plăcu a încete tranșate cu Porta mi cu puterile apusene în privința Principateloru și a operăciuniloru .. fără a întreba ne Prusia și ne ceealaltă Germanie, apoi nu sele case cu atătumul gârtosu, cu cătu dănea cunoaște acumu chiaru din cuprinsălu noteloru oficiale, cum că operăciunile militare mai votu face încă odată din Principate unu nou teatru de răsboiu, cu care însă interesele Austriei n'au a face nimicu. Prusia se legase (în 20. Apr.) că va ajuta pe Austria în contra Rusiei numai decă acesta aru lovio însă egea pe pămăntu austria cu fără nisi unu cuvântu. FA dar Austria a intratu în Principate. Austria însă răspunde, că rușii își concentreză nu trebue să'și apere acumu o temeliă casa din tote părțile. În ură pentru cele patru punturi cabinetulu Prusiei spune mi acumu curatu, că dănsulu pede multu bine în trănsele, nicidecumu însă neclătită să ridice arme în contra Rusiei. Germania recunoaște, cum că daă a păcii viitore: pentru aceea mai repețește odată, că moralicește va vărsa pentru ele nicidecumn ează sănși niciodată; în urmă adaoge, că dănsa nu ce va îndatora libera corăbiere pe Dunăre și schimbarea în nu va și toată referințele protectoratului preste Principate euntu cerute și de cătră interesele Germaniei, acesta însă să și să pars casa sositu timpulu, pentru dănsele. În cele din urmă s'aru înșela forte ori care ap crede, că neutralitatea întru carea Prusia vrea semnu alu neputinței, a rămăne aru fi ffrANSSILVANIA. Brașovu, 30. Ontombre n. cea posomorâtă și minte mai căldurosă. Semănăturele de tomnă suntu frumuase; eară secerii pulu și toată recolta din vara ce trecu a mai bună la de mijlocu, numai păpușoiulu fu pișcatu de bruma lui Septembre ne la hotarăle mai muntose. moșu căndu fusese (ca 50 oca) peste tate se ține la 7 și 7% f. m., preste dreptu, oamenii pe la noi au fineratu veză e îmbrăcăgrăulu celu mai fruacesta e temă eșitu Într'aceea prețurile bucateloru se ținu în piață multu mai susu de cătu în anulu trecutu pe timpulu atesta. Atunti nu trecuse găleta de Ardealu c.. căndu acumu aceeaș calică de cumva porunca lui Omer Pașa de a se opri ori ce esportățiune de bucate din Țera romănească Ba rămănea în n puterea ca dela 1. Ian. înainte, prețurile în Ardealu se potu mai e și bucate se află economi parte însă frica de viitoru, speculanțiloru de bucate reținute sconoși o a doua vănzare și îmtăreecu ne cei lipsiți de bucate ca să ce preveză de timpuriu cu bucate. În căteva tineri piați au grămădită de bucate ca și în anii cei mai buni, cu toate acestea pănă de la 12 ore părea că lea dusu Oltulu. Totu din asemenea cause fănulu încă s'a scumpitu preste maăsură; speculanții îlu culeseră nebunește și cu orice prețu eară prin aceasta spărieră ne locuitori ca nici cu mai prea a lu Preste 3 zile avemu tărgu de țeră; cu acea ocasiune vom putea împărtăși încă și prețurile viteloru, cumu și alema. —— Apă oi ca în mijloculu acestei epoce sgomotoase - les mai împărtășimu căte ceva încă și din cămpulu literaturei spre, întru care de și între destule greutăți, totu sa luatu și estimpu căte ceva, precumu publiculu va fi observatu din unele publicăciuni făcute despre eșirea cătorva cărți fo 6pe, ne care nu de putemu recomănda de ajunsu. Într'aulu lui G. Bariț încă părăei tiparulu, carele de ulu lui este mai înavuțitu ca pănă acumu, se vinde totu numai cu 20 cr. m. c. Judecăndu după materiile cuprinse în acelu uu poatemu privi mai multu ca o carte de lectură, a cărei prețuri ce poate cocoti pn bani, ui ce poate copsidera mai multu Fa unu daru alu auctorului. Dicționarulu germano -romănu compusu de G. Bariț și G. Munteanu trece și preste 60 coale și numai din causa acesta nu poate eși pănă în Decembre a. c. Șiolele naționale romănești din Brașovu ce gătiră pănă întru atătu, cătu în parteru potură intra cele 4 clase gimnasiale, cară în primăvară se voru poatea readuna și clasele normale suptu acelaș coperișu. Cu aceasta concetățenii poștrii romăni își ajunseră scopulu pe carele dănșii îlu gonia necurmatu dela 1838 de căndu se începuseră lucrările comisiunii gimnasiale orânduite de gubernialui. din Cluju, care ținură optu ani, împreunate cu spese foarte grele, însă fără nici unu resultatu doritu, după care apoi cățiva locuitori mai avuți aducănduși aminte de cuvintele Pealmierului: „Nu vă nădăjduiți spre boieri, cu pe fiii meniloru, întru carii nu este măntuire ecoaseră 4000 f. m. c. din pungile loru, cumpărară loculu, apoi așteptăndu timpuri mai favorătoare intrară și eșiră din anii 18489, ne urmă întreprinseră iarăș între mari pedece, încurăgiați însă numai de regulământulu organicu minieterialu eșitu la an. 1849 pentru tote școlele din monarhiă aucea ce astăzi vedemu înființatu mi deschisu, o zidire măreță de 38 pn lungime. Mai pu scuru, Brașovenii făcură din puterie ldoru ceea ce ș'a mai făcutu nici o comună romănescă nicăiri de 5 ani încoace. Ei potu fi mândrii cu fapta loru. Însă le mai trebuește multu pentru fondulu profesoralu. Ca observatu că papă omu cu clape a muritu în Brașovu de 2-3 ani încuce ca cb nu dăruiescă căte ceva și ștoalelori. Acumu însă vine răndulu mi aa profesori nu să facă și ci ceraș pentru cineș și totu atunti pentru națiune. Acea zidire măreță apă potea rămănea unu trupu mortu, decă nu apă «da prin trânsa unu spiritu dătătoru de vieță. Acelu spiritu pote mi trebue să lucreze prin aporecopi. Cu că tu profesorii de acumu ce voru sili a se îndeplini pe sine și fiecare în resortulu său, cu mulu ca unulu, mai în scurtu, cătu ci voru lucra mai fără pregetu din răsputeri a daveză claseloru loru, cu cătu profesorii mai învățați, cutermuru ca scoală școlari totu mai înțelepți nepregetători și mai aplecați de atătu și concetățenii loru voru ști le asecura viitorulu. Celu puținu pănă a sacrifica pentru a le acumu auzimu, micu romănescu la celu aspru ce celu cu cătu profesorii ÎN nomea din 28, spre 29. Optobre de pămăntu aici. În 30. Septembre și mai binu, să se acopvințe ne publicu, cumcă trebuiră sili laudă a profesorimii evangelico-săsești. Aceasta să zică a explica Viena. Maiestatea Ca prea înălțata noastră Împărăteasă, spre bucuria popoareloru, ce află pn crape de speranță, însărcinată. Înălția Sa dărui pentru promisiunea bolnaviloru vilenezi cu supă 1000 3. m. c. din pragulu casei să împedecă de mulțimea bolovabatu petutindenea în astate, ti încă fără la ce fie fostu oser ASC PAPIA, adu ne față prin acele tractate în copita Rusiei; acesta, Prusia că doară dănea, gele nu și tu și Germania Rubegtzila, apă acestașii au intratu acele chiaru pe la încă și gazdele în Polonia e cu dreptulu ue Liuna de toamnă face pe nu apăra oameni întru care Prusia pate îndatoriri cu care Șul,ma, contrage dănsa oară este datoare a răsgălmăni operăciunile Rusiei, pe pămăntulu care trece ei ni se casă și nici Atătu Prusia și Germania ne despăgubi ce în (în Crima), le curmăto- va fi legatu a cure căci dănsa ne voindu a'i da crezământu la Dunărene lăngă intereale Germaniei. Prusia trebue și cu aceasta o amenință pe dănsa, va ajuta, cătu Ci căndu prășniaprin o avurămu, și puo literă în fața lui. Ce din cele patrtu punturi, și din anulu trecutu, zici, cumcă aru căldurile sale de vara cea răcoroasă pe care a mai acumu timpulu de toamnă începe a mai scumpu 5 f. 36 cr. m. încă încătu va arăta încă forte puținul: o sub oica sa adică unu de de alta peocosita cumpărătură de la gimnasiulu după unu buni șese ecsamenu și căștigară deplinațională ce păndu neșindu niloru? —caseloru pa zsatulu vecinu Reșnovu chieru dela preotu, de peatră, care se simți unu catsă nici o daună. tioșuru după prănzu voru și totuodată mai de e, în Poplaca fi timpulu, ca ce simți unu cupublicu, fi recunoscători mi mape săsescu de es depună, eșiră foarte că școlarii căți uit iițele de arseră ue nu ce afla ceste mai citiramuri despre alte unde arseră 7 case și 20 șuri. acasă, focuri, Oare n'aru romănii încă cu ce apuce a ce acenăpa de focu pea în limba În îndată care dam cu 11 a trecură zilele aînsă nu aici, nuîn 26. Opt obreșuri, 14 grajduri, pn partea unde locuiscu romănii, înși prin clădirea puțin pe acele locuri, unde