Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)

1854-10-23 / nr. 85

Jl mai vrea se știe de Prusia?­­ În adevĕru Prusia s'a pusu pe gănduri că apusenii de unu restimpu încoace ș'au curmatu co­­municățiunea diplomatică cu ea, nu după formalități, ci în fa­­pgă; apoi „Globe”, ziurnalulu englezu suptu în uluința lui Pal­­merigon, zicăndu, că porturile Prusiei să voru bloca, a tăietu pe germani chiaru și la ficați; de acea se dă cu socotela că misiunea lui Pforzen trebue să aibă resultatulu­i de Bavaria. - Bien. 21. Optovre. Prin contractu încheieru între tu­­bernăuzui austriacu și între D. Andre, consiliaru de administră­­ciune alu soțiegatei de bancu franțuzești s'au concesu acestei soțietăți mai multe linii ale drumuriloru de ferit în Austria, pe timpu de 90 ani, afară de aceste și unele băi de cărbuni de piatră, precum­ și unele posesiuni în Bănatu cu gropi de căr­­buni și alte mașinării de ramura acesta, cu 200 milioane ori. Gubernulu austriacu garantează soțietății venitulu de 57. cra știre o împărtășește „Ind. Religică.” Pentru onoarea Principelui Domnitoru în Moldova D. A. Ghica a datu ambasadorulu turtescu Arion Efendi în Viena o massă strălucită. Domnulu pa­porvi­ne la Rușavra Galagi, cătră DIN CĂMPULU RESBOIULUI. bomsapdapea Sevastopolei. ceteze atătu de ne uscatu cătu­mi de ne mape. Scadrele arun­­cară ancora din năuntru portului, mi noaptea ce petrecu a de­­rege stricăciunile pricinuite de tunurile rusești. A doa zi, la 7 ceasuri dimineța ce dete poruncă a reîn­­cepe foculu din n­ou atătu pe mare cătu și pe uscatu cu mai multă vioicune și cu mai mare învierșunare după cătu au pe ziua trecută. da unu ceasu­rii jumătate, rușii nu mai răspundeau de cătu doapre cu a­nevoință, în vreme ce aliații își uit­­iau ardoarea. „Ka­p trei ceasuri tăria Carantina ce efârși, tunurile sale nu mai răspundeau de locu: după o jumătate ceasu, trei erbării din Sevastopole săriră în aeru, pricinuindu mari nepoepi ruși­­loru, în vreme ce racetele și bombele osebite locuri orașulu. Ace­­la pornirea vasului­­ rușii nu încă a atinge foculu.­­În vremea atestoru două zile, oștirile de uscatu mi de tei tunuriloru și săngele rece aprindeau în trei de­­znemerirea slobozi­­cu care artileria bateriiloru de uscatu mi de mape au lucratu, au pricinuitu mari stricăcini­­ și loru ale cărora perderi nu se potu calcula. Perderile încercate de oștirile aliate, în­semnapagie cu ale rușiloru, suntu neînsemnătore. Doă erbării, de baterii, după cumu arătarămu mai susu, au luatu focu și au săritu în aeru, rănindu sau omorându unu mare număru de oameni dela aceste baterii. Două bombe au d­ăzutu pe bordulu vasului „Orașulu-Parisu” și au făcutu să sară o parte din punte și din cabine. În această esplosie, adjutantulu admiralului 'și a perdutu amăn­­două brațele, locotenentului de vasu îi s'au sfărămatu a­­u avech­i gingatice împrejurări, măndoau fluerile pitoareloru, mi ka, vre­o doarzeci mateloți “An 16, toate pregătirile de atacu fiindu terminate, gene- 57, ralii și admiralii ținură unu ceară de resboiu, la care se ho- O bombă a căzutu asemenea asupra „Belerofontului” mi. a tărâ Ka ataculu să linepă a doa zi, omoratu 15 mateloți mi 2 ofițeri. Bată în sfărșitu perderile ue, au încercatu vasele peste totu din flotele aliate. „Orașulu-Parisu” a avutu 10 oameni omorânți și 40 răniți. „Valmi”, patru morți și 30 răniți. „Montebelo”, zece morți și patru răniți. „Cheon”, 7 morți, unulu răniții. „Britania”, 7 morți și 10 răniți. „Agamemnon”, patru morți și 22 răniți. „Sans-Pareil”, 12 morți și 30 răniți. ion” 12 morți și 30 răniți. Fiulu lui Osman Pașa, care ce afla ne bortuli „ rotii d­ fu omorătu. Constantinopole, 21. Optobre. Aviso vaporu aranțozescu „Ajachio” a sosit v eri din Marea neagră și a adusu poutățile următoarea: Ataculu Sevastopolei a începutu ne uscatu și ne mape în 17, cu o iuțelă care prevestește de­siguru isbănda pe curându O poruncă de zi făcu cunoscută acestă hotărăre oștiri­­loru de uscatu și echipagiloru scadreloru aliate. A doa zi oștirile, însuflețite de cea mai vie artare, erau rara și n'așteptau de cătu semnalulu de atacu. „la 6 ceasuri, oștirile de uscatu deschidea asupra tăriei unu focu grozavu ce pricinuia unu mare rău rușiloru, care priimi­­seră unu ajutoru de 30,000 ómeni; însă după doă ceasuri, erbării, 1a artilerii, și alta a marinei luară focu, săriră în aeru, și esplosia loru popri foculu celoru 2 baterii; celelalte își urmară fulgerarea asupra cetății. Rușii se încercară în 2 rănduri să­­să, fură însă straș­­nicii îmblănziți. La amiazi, cele 7 vase din întăia linie franțeză eșiră din loculu unde se aflau poposite cu o zi mai nainte și veniră a se așeza la intrarea în Sevastopole, din naintea portului Carantinei, fără a răspunde la grindina de ghiulele și bombe ce rușii făceau să pună asupra loru din vârfulu tăriiloru­și de la baterii.­­ La unu ceasu, scadra franțeză se așezase și începuse foculu său, care silea pe acela alu rușiloru a se domoli. Această scadră trăsnea și fulgerea mereu bateriile Caran­­tinei, ale tăriei Alecsandru și ale tăriei Nicolae, care aveau peste 300 tunuri. La do­uă ceasuri, scadra englezească veni a lua poziție din susulu portului Carantinei și deschidea foculu său asupra tă­­riei Constantinu, asupra bateriei telegrafului, asupra Vaspu­­lui și asupra bateriei Constantinu, care i se împotriveau cu 180 tunuri. În același veacă, vasele otomane bătălie în mijloculu­scadrei franțeze. La patru ceasuri, foculu rușiloru era mai stinsu în toate părțile, în vreme ce acela alu aliațiloru creștea din ce în ce mai multu; cea mai mare parte din tunurile loru erau as­­tupate, tăria Carantinei rău stricată și tăria Constantinu cu desăvărșire dărăpănată, veniră a'și lua linia de la șeasă ceasuri, pentru că începuse a întuneca, se “dim semnalulu de a ce curma puținu căte puținu foculu, și fiindu că vrășmașulu nu mai răspundea de cătu foarte slabu prin căteva sloboziri de tunuri din căndu în căndu, scadrele a­­liate căștigară multu locu, și își apropiară artileria loru de orașu, unele din vase, printr'o îndrăzneală vrednică de mirare, înaintată pănă la două sute metre de bategiile­­ mășești. Cu tote acestea înoptase de totu­și foculu trebui să în­­după această arătare ce pede curatu, că dara oștirile a­­liate au suferitu orecare păgubi, nu suntu de cătu în urrun­­­țiile voite de șeansele resboiului. P. S. Vasele „Cormoranti și Hope” sosiră astăzi și adu­­seră noutatea că 3 pupă esploesii s'au întămplatu în Sevasto­­pole în 19, că scadrele aliate băteau otrașni cu o nuoă ba­­terie rusească de 76 tunuri care domină totu orașulu, și că o divizie anglo-franceză era gata a o lua cu asaltu. mare s'au lupta lu­i d­e a afla o protecție salutară, cu ardoare și eroismu. a. (foiă străordinară de București.) tleg­a romanesca si Moldavia Protecția rusă în Principatele danubiane. Protecția! Ve nume frumosu, ce nume generosu, ce nume plinu de moralu, nume care cuprinde pn cine o adunare plină de virtuți, căndu realitatea răspunde la elu; căndu acelu mare și puternicu, apără pe cele slabu în contra împilătorului, îlu ajută AAN neceesitățile sale, sau îndeamnă spre fapte frumose, pi deschide drumu spre civilisație, progresu și înflorire mo­­rală și materială. Protecția dela unu individu cătră altulu, au fostu totudeauna o virtute și unu actu de filantropiă, cu cătu mai alesu protecția ne acordeză unu statu mare și puter­­nicu unui poporu micu, înpilatu și amenințatu de giugulu tira­­niei și de torentulu fatalu alu politicii. O aseminea protecție acordată și primită ca o binefacere divină, trebue răsplătită cu toată dragostea și recunoștința cătră binefăcătoru. Dar o virtute unde te ai ascuneu? Unde trăiești? În care colțu de pămăntu nedescoperitu locu ești, ca acolo s'alergămu și noi spre De mai mulți ani Moldo- Valahia trăiește sub protecția rusă (numai Dumnezeu și pot știmu cumu); despre resultatele --. CeeGG di ....... aia­­ PR . Fi i i i­ G­­­ tțD . Mauf2-- c -. ...--.

Next