Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-10-27 / nr. 86
În totu cursulu causei răsăritene de doi ani încace ce aflară în țerile europene bărbați departe pătrunzetori, carii îndată dela începutu și pănă în minutele acestea apărară și ținură una, cum că Rusia de apă păți oriși ue, dela prequnsiunile eale formulate prin Menckoff pn Marțiu a. 1853 nu ce va abate nici o fată. Acei oameni au fostu calculătorii cei mai buni, din cauză că ei își întemeieră a loru judecată pe natura lucruriloru; ci adik cunoașteau prea bine feru alu Împăratului Nicolae, totuodată pătrunseră și secretele planuri ale partitei panslavistice din Rusia atătu de adăncu, în cătu să nu ce amăgească de toate limbajele negede ale diplomației. Ne aducemu bine aminte, stora încă pe la Aug. Din contră era Să a. 1853 zicea fi răsboiu bucuroși întru speranța dea Dumnezeu că oamenii de clasa aceîngr'unu toru arătu de străpăna și cumu ei înșii apă ei lucratu în muinetulu apei. Cr știți că va și încă unu răsboiu, a mai văzutu scăpa altulu. Să știți bine că toate măngăierile diplomației suntu numai vorbe deșerte. - De răsboiu universalu nu vomu cu pici unu felu de prețu.” -o ceată mare de oameni, pu simplii, ci procopsiți, pățiți, carii totuș încă mi pănă astăzi s'aru mal unei păci curânde. Într'aceea toate știrile și daturile oficiale și neoficiale căte pătrundu din St. Petersburgu în afară, suntu în stare de a convinge mine celu mai necrezătoru, cum că Rusia e gata a perde Sevastopolea mi Crimului totuș nu numai a nu se abate dela planurile sale, ci încă tocma după aceea a desfășura puteri multu mai înfricoșate și a da peplune la toate ponturile imperiului său, de măcaru și cu lumea întregă. Întru această hotărâre oreșească a ca Rusia spereză foarte mare ajutoru dela împărechierea și neunirea mai multoru puteri europene, cară mai vartoeu dela a aceloru germane. Ce e dreptu, din toate mișcările căte ce ivescu în zilele noastre în staturile care pănă acumu încă nu apucară a lua parte la răsboiu semănă prea multu, că semlința împărechierii și a dușmăniiloru aru fi aruncată pintre cele mai multe. Prusia și Dania începură a ține pe față cu Rusia; sfaturile Germaniei de cătră amiazăzi destinate de cătră cele despre miezănoapte; Sveția ruptă de cătră Dania și cumpănitoare cupe Apusu; cabinetulu Vienei mustratu de Rusia și neajutoratu de Germania se vede constrinsu a păși după toate formele în alianță cu Franța imi cu Anglia. Se rearuncă cu privirea și spre Turcia. Sultanulu Abdul- Medgid, Domnitoru cultivatu și atătu de omenosu, încătu domnia lui aru face onoare încă și unoru tronuri creștinești, numai între cele mai mari greutăți e în stare de a străbate cu binefăcătoarele sale reforme. Turcii cei bătrăni s'aru ținea morțișu de litera Coranului; eară creștinii din Turcia nu voiescu a primii egalitatea drepturiloru carea li se propune cu acelu prețu, ca în viitoru să se înroleze și ei în armată și să apere țara alăturea cu mohametanii; creștiniloru le mai place vechea servitute, din cauză cumui se pare, că ei totu mai credu tare în viitorea cădere totală a domniei turcești, fie prin ruși, fie prin alte eveniminte. Bară în Principatele romănești? Întru acestea nici odată propaganda rusescă nu a lucratu cu atătu nepregetu și tărnă ca tocma de căndu trupele rusești fuseră silite ale părăsi. Devisa partitei ruso-grecești este acolo: „Acumu seu nici odată!” Arăta numai, că partita națională seau adică națiunea moldavo -romănă ape totu acea devisă scrisă ne flamura ca: „Acumu seu nici odată!” și neamăginduse pe unu minutu măcaru de puseciunea cea critică întru carea ce află, lucră întru adevăru ca nici odată pentru măntuința ca de amenințătorea peziciune mi pentru asecutarea viitorului său cu orice prețu se va putea, știindu prea bine, că nici unu prețu nu este prea mare, căndu viéța totalităței ce legănă între cele mai felurite pericule. - Bagă aciasta e ne ecurta situățiunea presăntă a Europei cu zilele acestea, căndu trăsnetele bateriiloru dela Sevastopole răsbubuie preste totu pămăntului deșteptă din afurisita nepăsare încă și pe cei mai nesimțitori fii ai neamului omenescu. Însă Sevastopolea nu e Rusia, ba nu este nici măcaru Crimului flota de acolo nu este armata rusească. Ce va lua Sevastopolea, flota rusească va deveni pradă nimicitoareloru flacări, însă pare apoi? - Acumu nu mai este vorbă de cele patru punturi, acumu ce desleagă o altă întregăciune gigantică. Cine să fie domnitoru alu pămăntului. Acesta este întrebăciunea pentru carea săngele curge în șiroie; toate celelalte suntu numai de alu doilea rangu și importanță. Panslavismulu aliatu cu ritulu răsăritenu și cu Țarulu în fruntea sa, ori libertatea și neatărnarea tuturoru popoarăloru și a sfaturiloru așea precumu le cere vecnica dreptate a lui Dzeu și le gulu celoru mai tirănoși asepoți este o ilumă pe lăngă ceea ce ce gătise neamului omenescu din partea panslavismului. Omorulu desăvărșitu alu spiritului omenescu, sugrumarea totală încă și a umbrei de libertăți sub mască relegioasă. Acesta e scopulu, aceasta e voința cea neclătită a Rusiei panslavistice, carea revoltă de doi ani încoace lumea întreagă. Celu care nu vede acestu adevăru, seau este unu nătărău săracu de spiritu, seu dea dreptulu unu vănzătoru. Cu toate acestea elnscreză nimini, că descoperindu noi precumu alți publiciști țănunța ai cursulu politicii și alu plapuriloru rusești, cu acesta amu voi a osândi pe întrega națiune rusească. Departe cs fie o asemenea nedreptate ne s'aru face acestei națiuni cu totulu nefericite. Poporulu rusescu totu atătu poartă vina vărsării săngelui cătu o portămu și noi și ori care altu poporu însetatu de pace eară nu de sănge. Sorgiea poporului rusescu e mai de compătimitu de cătu a oricărei altei națiuni din toată Europa. Cum că soartea creștiniloru din Turcia pănă acumu încă n'a fostu nicidecumu de pismuitu, o va nega iarăș numai unu procletu și dușmanu alu omenimei, ci că starea supușiloru Rusiei - afară numai de clasa boierimei ci fie mai fericită de cătu a creștiniloru din Turcia, acesta o negămu absolutu și ne provocămu la mărturia tuturoru aleloru bărbați iubitori de dreptate și nepărtinitori, carii cunoscu deaproape atătu starea Rusiei, cătu și pe a Turciei. De aici urmează, că aceia carii combatu planurile rusești, suntu totuodată cei mai neinteresați prietini chiaru ai poporului rusescu. Cumu nu? Politica rusescă vrea morțișul ce face apărătoarea și scutitorea creștiniloru din Turcia, eară acasă în Rusia preste 40 milioane geniu în eclaviă sub spurcata numire de „robi,” r. catolicii suntu prigoniți, polonii subjugați, securitatea personală pe toată ora amenințată cu cnută și Siberia. Iată voința politicei Rusiei se prevede din aceea ce se întămplă la dânsa acasă. — veaculu nostru nu caracterulucelu de cărui asemenea legăna TRAMNSSILVANIA. Brașovu, 4. Noembre n. 1854. În prima a lunei anecreia ne coci Domnulu președinte alu cercundarului Brașoveanu, c. reg. consiliaru locuți ințialu A. I. Griuner dimpreună cu familia ca în mijloculu nostru mi fu salutatu din partea tuturoru auctoritățiloru. Primele cuvinte cu ape ce adresă D. președinte cătră representăciuni însuialară în inimile noastre aceea încredere, care o domimu cu toții ca se domine din toate părțile între șefulu cercundarului nostru și între toate plasele poporului celu costituă. Înaintarea binelui comunu, progresului activitatea popoarăloru, cetirămu în inima Dsale, că le nutrește și le dorește cu toată setea și avemu numai a ne purta că tră Dsa cu aceea încredere, care face de lipsă se domine între cei ce voru a înainta și între sprijinitoriulu de înaintare. Sibiiu. 2. Noembre. În 31. Optob. depuseră jurămăntulu serbătorește înaintea Dn. vice-președinte alu c. r. locuțiințe și președinte alu comisiunei c. r. menite pentru desgreunarea pămăntului, baronui de Lebțeltera, roni memorii ai acestei comisiuni, care pentru toată țera, eară mii vărtosu pentru foștii iobagi, are cea mai mare împortanță, și așa dorința celora ce aștepta cu sete, ca să între odată regularea definitivă a repoarteloru între proprietarii și foștii iobați, care pănă acumu erau destulu de încălcite, o vedemu că se apropie de realizare. Comisiunea pentru dessărcinarea pămăntului constă din următorii membrii denumiți de înaltulu ministeriu de interne, de dreptate și de finanțe: Afară de președinte: Donii ces. reg. consiliari locuți ințiali de Sabo și Dr. Grimm, c.r. consiliarii de finanțe și președintele comisiunei de contribuțiune Dn. de Vaidlihu și consiliaru marei preture Șraiber; ca suplenți suntu iarăși aleși: c. r. consiliaru finanțiaru Țigler, consiliaru c. r. de pretură provințială de Biro, c. r. comisaru primariu de cercundaru de Moldovanu și c.r. cekper. de locumiință de Cailihu. În prina Noembre s'a și începutu activitatea comisiunei acesti împortante.Blajisu. Literaru. În tipografia din Blaju să aulă: „Elemente de Istoria naturale,” pentru începetori, scrise de S. Mihali, profesoru în gimnasiulu completu din Blaju. I. fasciculu. Animalile sugătorie, cu 10 cr. m. c. pentru doritori. -