Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-08-07 / nr. 63
N7, Ga, Vitauionas, Gazeta ore de diepti, adesai Mereurea Ciia odata pe septemana, adeca : Mercuria, Pretiulatu este pe unu omu 10 f. m. e.; pe diumetate anu 5 1. in launtru Monarchiei. si Sambata. Augusta Pentru tieri ptaiae 7 ăâme su pățamuru. .-.---- 1554. 1. pe șa Sem, 4 pe anuala intregu 14 f. m. e. Se prenumera la tito poste imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD. certeprondinți. Pentru serie „petitu““ se ceru 4 cr. me. Meonageniga anergiasa. Brasiovu, 18. Augustu. Diva nasseghii Maiestalei Sale s. t. Araostotise FRANCISCU IOSIEI I. se serbu aici cu unanimitate de cugete, ce insufletiescu pe roroaghele cele credintise tronului. Asera se afla cetatea illuminata si rorogala în namega mare petrecea la privirea iluminatiunei rana afanda in noarte incepandu de la intonarea imnului poporalu. Diua de astadi inse fu intimpinata in crepatulu dioriloru cu bubuite de tunuri si musica in cantatóre. O festiva facia se aruncă peste toata cetatea si indata la 8 paghe alergi torogata la altariulu imperatului cerescu in beserica romanesca din Suburbiu de susu, unde preotimea in finti'a de facia a demnitariloru de tote bgansiele sever si sultala Dumnedicescu si inaltiă din genunche, catra tgonulu troanghiloga ferbinti rugatiuni pentru inatia, pacea si indelanga domnige a prea inaltiatului nostru Domnitora, in sogonanduse aceste tote devotamente cu cantarea imnului poporalu. De aci se dusera la beserica evangeliciloru unde aseminea se sever si culturu Dumnedieescu urmatu de salve desiertate de militia imperatasca ca si in beserica romana. Pe la 9% Gre era piatra plina de roroga privindu la numeroasele trupe: ulani si infanteria, carti în cea mai splendida farada procesera la beserica romano-catolica. Aci incepi la 10 paghe misa solennela, finda fatia eaga si tote branstele, corporatiunile si preotimea de toate confesiunile, si in pnaimitate se repetira rugaciuni din genunchi catra ceru pentru indelunga sanetate a Monarhului nostru. Salvele ce se dedere in decursulu misei si imuulu poporulu comitatu de musica ridicau inimile poporului si le imbracau intr'unu vestmentu serbatorescu, raru si plinu de devotamente pentru fericirea inaltiatului nostru Imperatu si parinte de voroaghe. Fia ca cerulu ascultandu cererile poporeloru se lega credintiose sa si verse mana sa cea bogata asupra Domnitorului nostru, ca sa ia indelungu aparatoru alu pacei, alu dreptatei si fauritoru de binele poporeloru sale Brasiovu. „S. B.“ publica sententie de tribunalu la 14 persone care fura insagente in societatea conjurata pentru pederendintia, organisate de Kossuth prin agentulu seu Mac, cu scopu de a resturna gubernulu legitimu, si care se latise cu organisatiunea sa prin secuime. Anume Ladislau Borbáth ca unulu ce luă parte activa la ajutarea lui Varadi, in propunerea acea criminala, afara de acesta, Sam. Bagyar, Sam. Veghes, Ionatză Catz, Aron Bertalan, Jos. Nagy, Dan. Gal, Franz Costsag, Alexius Soossen., Al. Soosinn., I. Iacobhazi, I. Rether, Ludw. Ianco si Alexiu Setsesen, toti ca unii ce se aflara mai multu sau mai putinu vinovati la crima de proditiune, cu care voiea rebelii a se tai de catra Austria si a intemeie earasi o Ungaria mare in care se fa cuprinsa si Ardealulu; se judecara celu din teiu la osinda de morte prin fane, eaga ceilalti la inchisore pe mai multi ani; totusi se zghees nimba lui Iad. Borbathosind'a mortii in 15 ani la munca de sfantiu in ferre, eara la ceilalti in cate 12 pana la 3 ani, si in 4. si 5. Augustu sau si cesesciatu. Dupa propusetiunea Escelentiei S. Domnului Episcopu, Escelentia Sa Dn. ministru de cultu si instructiune a concesu, ca cursulu anului scolasticu pe la gimnasiele romano - catolice in Ardealu, din causa unoru reparatiuni, sa se deschida numai în 1. . D.. consiliaru de pretura Filipu Loderer sa denumita de in Ungaria. Afabila si amirabila purtare a D. consiliaru fasia cu toate plasele de roroga, iubirea lui de dreptate si activitatea lui cea straina de orice interesu, ne face a ne esprime profunda noasta durere, ce o simtimu la auditilu scliei acesteia in „S. V.” care dorimu sa nu fia adetegata. consiliagi judiciaru de comitatu in Neutra, De suptu Magura Silvaniei. 17. Luliu. Domnule Redactoru! Amna a Te mai incunoscintia, spunea acela barbatu al patipnei noastre demna de toata ghespnossintia si urmarea sare în Mulu Gazetei 48 a. s. cu unu spiritu adeveratu Alantgorisou cu spesele sale tipărindu portretulu Maiesta!. Sale al imperatesei nostra Augustei Saftice in mai multe sute esemplare — si leau sonsautitu ). Tondala Reuniunei Femeiloru Romane, totu acela prea stimatu barbatu — de vendiare, spre acela scopu, afara de insemnatii Domni in numerulu atensu, si la mine au espedatu 28 de eseminare, care nu de multu au sositu, banii negresitu ei voiu transpure, ragandam bine, ca si intru atata la innaltulu scopu ei pociu da mana de ajutoriu. Fiindca acestu Nr. de esemplare in Gazeta nu sau publicatu parte pentru legitimarea mea inaintea cumparatoriloru, ragte pentru deplina stimatiune a prea laudatului contribuente, prin aceste esti cu deplina ondre rugata, sa nu pregati aceste paucine ordine ale da publicitatei. — D. Logdana m. pr., vicariulu, sai Comitutulu Satumatei si Opidulu Anritulu Mediesip (Aranyos Mevres) - Diua de eri, adeca a 31. iuliu in opidulu nostru dupa multe straduintie au stralucitu cu lumina cunoscintiei, candu se tienii cu tenerimea scolastica essamenț publicu, potemu dice, ca cu bonu spesesp au reesitu. Numai aceea e durerosu, ca din numeroasa junime ce se afla de ambele parti, abia poturamu cu 50 alumni sta la essamenu, despre una parte, pentru cerbicosia parintiloru carii mnedusiti de rugina nessiintiei sau retrasu a tramitere fiii sei dela essamenu, o parte de alta, pentru bona si favorizarea tempurie de seceristi, carele pre aici este multiumitoriu. Inse acei, carii de fatia au statutu, foate bunu seceristi au reportatu, deosebitu 38 carii tota atentiunea oa. auditori spre sine au trasu cu deosebire, caci acesti din urmă, cu a loru diligintia precumu in referada, asta si in inttelegere au desfasiuratu atata — catu neci dela unulu de cl. a3 — nu se potea altum in trelea sperare. La acestu tentamen sau aratatu judele pri dant cu juratii sui. Syndicii bisericei, precumu alti onesti conlocuitori de aici. - Locutienendu neobositulu si zelosulu D. parochu si scol. localu directoru Demetriu Kerekesiu. — Nu preferamu a commemora si materiele dintru carele sau facutu tentamenu si cu ce modu sau pertractatu. Dupa ce desideratii auditori au intratu in scola, dupa religiosa salutatiune, sau santata Dmregate cerescu“ carui indata au urmatu o cuventare bene rostita prin tinegula T. A. care emineadia intre toti, — dupa asta au urmatu intrebari din catechismu, historia biblica, gramatica elementaghia, si arithmetica cu variante esemine din cele 4 AN operatiuni sau demonstratarghespma si esemilaghe manuscripte de insi 22 anume: gomanesse, germanesce, si unguresce bine acomodate caligrafiei sau infatiosiatii. In capeta spre desfasurarea si manifestarea neclatitei fidelitatei catra Augustulu Monarhu sau santata imnulu rorogani, — si asia, sau finita, radicandu multiumita catra atotu puternicului pentru in daru impartasite daruri.“ - ciei nu se poate trece cu uitarea, ca se retema face si mai mariloru nostri impartasita multiumita, se binevoieasca si prin partile nóstre a face sa strebata carti scolastice, pentru ca in privintta necesareloru carti pe aici forte miseli suntemul unde nu este vina nostra. ..